KorAP: Find »[drukola/base=aserțiune & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...31 32 33 ...78 >

1,950 matches

Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382

le conferă cadrelor didactice o poziție oarecum specială, unică. Ei sunt, de obicei, adulți, singurii adulți într-un grup de copii, în fața cărora educatorii devin reprezentanții lumii adulților, lumea pentru care îi pregătesc pe aceștia. După cum s-a putut observa, aserțiunile anterioare au avut în vedere globalitatea acțiunii educaționale. Cadrele didactice își manifestă comportamentul pedagogic în atitudini complexe și variate, în funcție de acțiunea educativă în care ele sunt angajate. În procesul instructiv-educativ, educatorul constituie figura centrală pentru elevi, poziția primordială în clasă

Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
datele teoriei promovând analize de tip funcționalist, structuralist și sistemic. Ea se soldează, de obicei, cu formularea unor ipoteze generale, ce verifică teoriile la nivelul ansamblului social, ocupându-se numai în ipostaze izolate de indivizii componenți ai unor grupuri. O aserțiune implicită de la care pornește paradigma normativă este reglementarea conduitei umane printr-un ansamblu de norme explicite și instituționalizate. Paradigma interpretativă este centrată pe individ, în diferite ipostaze sociale, pe ideea că o colectivitate este formată din persoane ce desfășoară acte

Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
dimensionale ale acesteia (ergonomică, psihologică, psihosocială, normativă, relațională, operațională și creativă), în scopul facilitării intervențiilor cadrelor didactice în situații de criză „microeducațională” (indisciplină, violență, nonimplicare etc.) și a evitării consecințelor negative ale acestora, prin exercițiul microdeciziilor educaționale. Având în vedere aserțiunile precedente, se poate observa că structura teoretică a conceptului de management al clasei este deosebit de complexă. Nu lipsită de importanță este și analiza principalelor instrumente metodologice de investigare a vieții din clasa de elevi. 1.4. Paradigme metodologice ale studiului

Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
la clasă cu elevii, care își modifică componentele calitative și cantitative ale solicitărilor cărora elevii trebuie să le facă față în funcție de volumul, de intensitatea și de raționalitatea sarcinilor solicitate. Principalele componente ale capacității de muncă a elevilor sunt (pornind de la aserțiunile autorului menționat) următoarele: capacitatea de muncă nominală sau potențială, capacitatea funcțională de muncă, capacitatea de muncă disponibilă și capacitatea de muncă auxiliară sau de rezervă. a. Capacitatea de muncă nominală este reprezentată de totalitatea resurselor energetice și funcționale ale organismului

Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
școlii și a clasei, astfel încât pot fi apelate alte valori normative; - interacțiunile din viața grupului (această sursă favorizează distincția dintre o clasă și o alta). Explicația dată situării subiectului dedicat normelor grupului-clasă în problematica managementului clasei are la bază câteva aserțiuni privitoare la rolul managerial clar determinat al cadrului didactic: - modul de raportare al profesorului la cultura normativă (acesta acceptă normele implicite, le cunoaște); - modul de realizare a impunerii normelor explicite (profesorul trebuie să știe că, uneori, aversiunea elevilor nu este

Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
sunt dependente de originea socială a elevului și de sexul acestora. În soluționarea complicatei probleme anterior menționate, cultura implicită antișcoală, fenomen atât de des întâlnit în instituțiile școlare contemporane șiîn sălile de clasă, competențele manageriale ale cadrului didactic sunt primordiale. Aserțiunii anterioare îi corespunde ca suport de tip rezolutiv șiconstatarea că fenomene și manifestări de tip antișcoală, neidentificate și nediagnosticate la timp, pot degenera frecvent în situații de criză educațională, conținuturi care vor face obiectul cercetării noastre în capitolele ulterioare. Și

Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
preluarea unui comportament în scopul obținerii unei reacții favorabile din partea autorității; b. identificarea: preluarea anumitor norme comportamentale cu ajutorul autodefinirii, prin relația cu cel de la care preia comportamentul; c. internalizarea: preluarea anumitor comportamente normative aflate în consonanță cu sistemul axiologic personal. Aserțiunile anterioare, deși mai vechi ca an de prezentare, aduc un plus deobiectivitate în analiza raporturilor dintre normativitatea construită prin influență educațională și normativitatea rezultată în urma unui proces de acceptare/impunere/supunere, dezvoltat în plan atitudinal de către elevi. Cercetările privind conformarea

Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
în mobil de acțiune, care poate influența considerabil activitatea și comportamentul omului de la catedră. Se deduce clar conotația negativă a acestei CPP, în special la nivelul expectanțelor educatorului, față de inegalitatea de șansă „acordată” din start elevilor. Observația sugerată de această aserțiune constă în intervenția reglatorie a CPP la nivelul conduitei cadrului didactic prin orientarea stilului educațional. De asemenea, funcțiunea predictivă permite o predicție asupra comportamentului viitor al cadrului didactic în perspectiva relațională, iar prin aportul lor formativ contribuie la edificarea interioară

Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
stilul managerial al cadrului didactic ca un „proces prin care o persoană sau un grup de persoane identifică, organizează, activează, influențează resursele umane și tehnice ale clasei de elevi în scopul realizării obiectivelor propuse”. Cercetările stilului au pornit și de la aserțiunile weberiene ale autorității charismatice și încearcă să descopere cele mai bune forme de manifestare ale stilului de conducere. Concepția, care prezintă avantajele cele mai semnificative din punctul de vedere al analizei noastre, este cea a lui Fred Fiedler, despre care

Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
obstacole poate însemna și o evitare a lor, o diminuare a efectelor și o valorificare plină de virtuozitate a capacităților manageriale ale cadrului didactic. Managementul clasei de elevi pune problema, ca o condiție de exigență pentru organizare, identificării și respectării aserțiunilor anterioare. Pentru elevi, este foarte important să le fie consemnate de către cadrul didactic atribuțiile generale, derivate din diversele sarcini solicitate, activitățile cu caracter periodic sau permanent: - activitățile îndeplinite zilnic și săptămânal; - activitățile individuale și colective; - colegii sau persoanele cu care

Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
administrației pentru trafic de stupefiante, hărțuire sexuală, violență. În fața tuturor provocărilor anterioare instituția școlară poate fi pregătită sau, din contra, poate deveni cu rapiditate o victimă ușoară. Centrate pe analiza managementului în situații de criză la nivelul global al instituției, aserțiunile teoretice ale profesorului american sunt interesante pentru formarea și pregătirea managerilor școlii, însă au o relevanță mai redusă față de prezenta noastră investigație. Scopurile lucrării noastre sunt focalizate în jurul identificării strategiilor optime de intervenție ale cadrului didactic pentru soluționarea și gestionarea

Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
cu realitatea și lipsite de promptitudine; acum este necesar să analizam efectele unor asemenea măsuri în absența temeiurilor manageriale. Operația de gestionare a crizelor, din câte s-a putut observa până acum, dar și din câte se va observa în aserțiunile de mai jos, este o inițiativă managerială prin excelență care se organizează, se conduce și se desfășoară dupa legități, principii și funcțiuni cu o solidă specificitate managerială. 6.2. Gestionarea situațiilor de criză educaționalătc "6.2. Gestionarea situațiilor de criză

Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
acestea se adaugă un anumit stil educațional flexibil și eficient; copiii cu nevoi speciale care au absolvit satisfăcător tronsoanele inferioare ale școlarității pot continua mai departe celelalte trepte ale sistemului, câștigând ani de viață cronologică și școlară. Toate observațiile și aserțiunile anterioare și-au găsit temelia în rezultatele investigațiilor științifice pe această temă, desăvârșite în studii de sinteză cu aplicabilitate largă: „împreună , învătare și viață în clasă”. 7.2.2. Intervenția în cazul abaterilor comportamentale gravetc " 7.2.2. Intervenția în

Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
Înțelegerea este eficientă, incluzând aranjamente realiste, practice, realizabile. Protecția asigurată acesteia trebuie să cuprindă un sistem de siguranță, concepută anterior pentru cazul în care ceva nu merge, deoarece ea consolidează încrederea și investește într-o relație bună la nivelul clasei. Aserțiunile anterioare propun din partea cadrului didactic o foarte bună prezență managerială cu atât mai mult cu cât, după cum am mai amintit, negocierea cunoaște la nivelul clasei de elevi, două forme caracteristice: - negocierea explicită este consensuală și deschisă, respectând principiile anterior prezentate

Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
clasă: - 100% au raportat că inconsecvența este motivul principal; - 93% au menționat că planificarea ineficientă a dascălului este un factor major; - 91% au raportat că lipsa de respect a profesorului ridică unele probleme. Toate sugestiile și recomandările oferite prin intermediul acestor aserțiuni nu sunt exhaustive și sunt menite să stimuleze gândirea cadrelor didactice care lecturează aceste rânduri, în scopul completării lor cu ideile și atitudinile personale. Bibliografie generalătc "Bibliografie generală" Acland, Andrew Floyer, Negocierea, Editura Național, București, 1998. Ball, S., Davitz, J.

Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429

și neproblematică, abandonarea ideii conform căreia piața funcționează de la sine atâta timp cât resursele sunt limitate și actorii utilitariști au reprezentat schimbări teoretice fundamentale. Instituțiile (În primul rând drepturile de proprietate) creează economia de piață, și nu invers; a devenit deja o aserțiune evidentă ideea că, În lipsa unor instituții formale funcționale cum ar fi definirea și impunerea drepturilor de proprietate, regulile concurenței și falimentului, nu poate exista economie de piață și, mai important, nici nu apar boom-urile economice specifice acesteia. Este bine

Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
acest sens, instituțiile Își definesc o logică proprie și care nu este neapărat una utilitaristă. Considerente ce țin de legitimitatea anumitor practici, de raționalizarea societății moderne nu pot fi excluse dintre variabilele explicative. Existența practicilor ineficiente social este argumentul acestei aserțiuni. Teoria eludează problema oportunismului În interiorul organizației. Organizația este tratată ca actor colectiv maximizator ce acționează unitar În virtutea controlului exercitat de manager. Totuși, organizația este un sistem format din actori individuali, la rândul lor raționali și ale căror interese nu sunt

Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
umane a devenit crucial. Acesta asumă o responsabilitate socială, mai degrabă decât una a maximizării profitului. Managerii devin, În concepția lui Drucker (1973:319), „noua elită ce Înlocuiește preoțimea, aristocrația și chiar pe oamenii de știință”. În opoziție cu ultima aserțiune, am spune noi, managerii, ca și oamenii de știință, fac parte din societatea rațională, acționează În baza unei cunoașteri raționale, științifice, standardizate, pentru interesele unor principali legitimi. Managerii, prin intermediul organizațiilor pe care le conduc Îndeplinesc funcții sociale, fiind În acest

Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
Estomparea distincției dintre public și privat ne determină să le tratăm similar, pentru obiectivele studiului de față, ca instanțe ale cooperării sociale având funcții sociale diferențiate, fie acestea de producție de bunuri, servicii sau administrative. Obiectivitatea funcției este totuși o aserțiune relativă. Searle, de pildă, accentuează caracterul social atribuit (construit) al funcției: ea există În virtutea unei intenționalități subiective care proiectează roluri sociale anumitor entități fizice sau simbolice. Acestea entități nu Îndeplinesc Într-un mod intrinsec vreo funcție, ci le sunt atribuite

Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
noduri ale rețelei implicate În relații diferite (ce nu au relații directe); conceptul este echivalentul broker-ului, doar că cel din urmă se referă la actori, iar primul la relații. În The Problem of Social Cost (1960), Coase avansează o aserțiune care a dobândit rangul de teoremă: În condițiile În care costurile tranzacționale ar fi zero, instituțiile (reguli, norme) ar fi inutile, Întrucât drepturile de proprietate ar fi În mod natural alocate În mod optimal, prin tranzacții Între indivizi. Măsurată de

Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180

nu întotdeauna ușor de conciliat. Deoarece chestionarul are o adresabilitate universală, fiind aplicat celor mai diverse categorii de persoane, se impune utilizarea de cuvinte sau expresii din limbajul comun, cunoscute de toată lumea; trebuie să se facă apel la noțiuni, idei, aserțiuni etc., de asemenea, foarte simple, pe care oamenii cel mai puțin instruiți să le înțeleagă fără probleme; se cere folosit un asemenea discurs care să nu dea naștere la variante diferite de interpretare, deci care să fie limpede, cu termeni

Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
ne-am așteptat ca persoanele care și-au declarat „acordul total” pentru ideea din propoziția: A) Un om care nu crește măcar un copil nu are nici un rost pe lume să se declare, în proporție covârșitoare, în „dezacord total” cu aserțiunea: B) Copiii aduc mai multe necazuri decât bucurii părinților lor. În realitate, lucrurile stau cu totul altfel: între aprecierile privind cele două propoziții nu există practic nici o asociere statistică. Dezacordul față de B a fost exprimat de 53% dintre cei care

Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
cel de 95%). Gradul de reprezentativitate a eșantionului depinde, în principal, de următoarele aspecte: caracteristicile populației care urmează a fi studiate, mărimea eșantionului și procedura de eșantionare folosită. Să spunem câteva cuvinte despre fiecare, urmând ca justificarea matematică a acestor aserțiuni să fie sugerată mai jos. Am folosit pluralul pentru caracteristici căci, așa cum se înțelege, într-o cercetare se studiază seturi de însușiri, nu doar una singură. În cazul anchetei, mulțimea acestor caracteristici este reprezentată de către întrebările din chestionar, fiecare întrebare

Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
reprezentativitatea, ci mărimea absolută a eșantionului este decisivă; teoretic vorbind, un eșantion de 1.000 de persoane are aceeași reprezentativitate și pentru populația Chinei, de peste un miliard de locuitori, și pentru populația unui oraș de câteva sute de mii. Aceste aserțiuni trebuie puțin amendate, în sensul că nu toate procedurile de eșantionare conduc la formule de calculare a erorii în care nu intervine efectivul populației. Dar și în acelea unde intervine, el apare doar în componența unor factori de corecție, a

Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545

Eu Afirmațiile Eu constituie un mijloc de a transmite celeilalte/celorlalte persoane atitudinea noastră față de un anumit incident, eveniment, obiect fără învinovățiri și pretenții, dar în așa fel încât să creăm pemisele ca celălalt/ceilalți să-și schimbe poziția. Prin aserțiunea Eu comunicăm ceva interlocutorului referitor la modul cum ne simțim în legătură cu o anumită situație (cu situația în care ne aflăm), fără să blamăm și fără să (ne) impunem modalitatea de rezolvare. Ori de câte ori proferăm învinuiri, emitem pretenții și vrem să ne

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]