KorAP: Find »[drukola/base=asimptomatic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...31 32 33 ...103 >

2,571 matches

Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437

aortei. Nitrații și agenții inotropi (dopamină sau dobutamină) pot fi folosiți preoperator la pacienții cu toleranță slabă a IA acute, în scopul stabilizării statusului clinic. Tratament chirurgical Alegerea momentului optim al intervenției chirurgicale este dificilă datorită perioadei lungi de evoluție asimptomatică. Indicația chirurgicală la pacienții asimptomatici cu regurgitare severă este controversată datorită evoluției naturale bune. Odată instalată, decompensarea ventriculară reduce șansele recuperării funcției cardiace și supraviețuirii postoperatorii. Indicațiile chirurgicale în IA sunt stabilite în ghidul pentru evaluarea și tratamentul valvulopatiilor elaborat

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
dopamină sau dobutamină) pot fi folosiți preoperator la pacienții cu toleranță slabă a IA acute, în scopul stabilizării statusului clinic. Tratament chirurgical Alegerea momentului optim al intervenției chirurgicale este dificilă datorită perioadei lungi de evoluție asimptomatică. Indicația chirurgicală la pacienții asimptomatici cu regurgitare severă este controversată datorită evoluției naturale bune. Odată instalată, decompensarea ventriculară reduce șansele recuperării funcției cardiace și supraviețuirii postoperatorii. Indicațiile chirurgicale în IA sunt stabilite în ghidul pentru evaluarea și tratamentul valvulopatiilor elaborat de ESC (tabelul 25.3

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
are o deschidere de 4-6 cm2. Reducerea suprafeței orificiului mitral determină apariția simptomelor de SM, suflu diastolic caracteristic, dispnee de repaus, ortopnee, astenie, palpitații (tabelul 25.4) (13). 25.2.1.4. Strategii terapeutice în stenoza mitrală Tratament medical SM asimptomatică nu necesită tratament în condiții de păstrare a ritmului sinusal. Apariția FA impune instituirea tratamentului antiaritmic și anticoagulant (cardioversie în FA recent instalată, digoxin). Betablocantele și blocantele de canale de calciu ameliorează toleranța la efort prin prelungirea diastolei și, astfel

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
SOM < 1 cm2) sau cu grade inferioare de SM, când testele de efort precipită modificările hemodinamice. Decizia asupra tehnicii chirurgicale se face intraoperator, în funcție de clasificarea funcțională a lui Carpentier (5) (tabelul 25.5). Tratamentul chirurgical se indică și la pacienți asimptomatici cu afectare severă, în vederea obținerii unui rezultat postoperator mai favorabil. Stenoza mitrală este printre primele leziuni abordate în chirurgia cardiacă prin avantajul reprezentat de auriculul stâng ce poate servi drept anticameră degetului chirurgului în încercarea de dilatare a orificiului mitral

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
cardiogen cu potențial evolutiv letal iminent, în absența intervenției chirurgicale. Forma acută apare mai frecvent în boala coronariană, post -IMA cu ruptură de cordaje. În Im cronică se produce hipertrofie excentrică adaptativă a VS, dilatare AS, mecanismele compensatorii menținând contextul asimptomatic sau oligosimptomatic pentru o lungă perioadă de timp. Instalarea fenomenelor de decompensare VS și ventricul drept (VD) cu HTP determină apariția simptomatologiei caracteristice: astenie, dispnee, ortopnee, accese de dispnee nocturnă, palpitații, edeme periferice. 25.2.2.2. Evoluția naturală Evoluția

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
instalată, nitroprusiatul reduce postsarcina și fracția regurgitantă. Tratament chirurgical Decizia chirurgicală și momentul optim al intervenției sunt greu de apreciat și sunt condiționate de experiența echipei multidisciplinare care evaluează cazul, în funcție de severitatea regurgitării mitrale, statusul clinic al pacienților, simptomatici sau asimptomatici, precum și de repercursiunile asupra funcției VS. Tendința actuală este de a efectua intervenția precoce, înainte de instalarea decompensării VS, cu recomandarea de a folosi tehnici de remodelare valvulară și doar, în ultimă instanță, protezarea valvulară. Evaluarea preoperatorie urmează etapele evaluărilor din

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
Corola-publishinghouse/Science/92139_a_92634

una dintre localizările majore ale cancerelor digestive, cu un prognostic rezervat, în ciuda diversificării măsurilor terapeutice, carcinomul hepatocelular (CHC) are atributele necesare pentru încadrarea într-un proces de screening și supraveghere. Particularitățile evoluției naturale ale CHC, care traversează o lungă fază asimptomatică, fac ca boala să fie diagnosticată foarte adesea în stadiul incurabil, cu supraviețuirea la 5 ani mai mică de 5%, în timp ce pacienții susceptibili la terapia curativă (transplant, rezecții, tehnici ablative) au o supraviețuire la 5 ani de 40-70% [1]. Screeningul

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92139_a_92634]
incurabil, cu supraviețuirea la 5 ani mai mică de 5%, în timp ce pacienții susceptibili la terapia curativă (transplant, rezecții, tehnici ablative) au o supraviețuire la 5 ani de 40-70% [1]. Screeningul reprezintă aplicarea unui singur test cu scopul identificării unei boli asimptomatice în momentul efectuării testului. Supravegherea este un proces care constă în aplicarea repetată la intervale stabilite de timp a unuia sau mai multor teste de screening, la subiecți cu risc crescut de a dezvolta o boală. Implementarea unor proceduri de

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92139_a_92634]
11]. CHC se califică pentru programele de screening și supraveghere îndeplinind toate condițiile cerute:boala este frecventă;populația cu risc este identificată, ciroza reprezentând factorul de risc major;boala are o evoluție subclinică lungă;tratamentul CHC în formele precoce și asimptomatice conferă un avantaj evident de supraviețuire, față de boala simptomatică;se apreciază că la peste 80% dintre tumorile diagnosticate în faza simptomatică nu este posibil un tratament curativ. Screeningul și supravegherea CHC fac parte din strategia de prevenție secundară a CHC

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92139_a_92634]
cirotici dezvoltă CHC într-o perioadă de aproximativ 10 ani. În mod similar, CHC este un proces multistadial, care se extinde pe decade: stadiul biologic (boală prezentă, dar nediagnosticabilă), stadiul de modificări funcționale și structurale, dar în care pacienții sunt asimptomatici și stadiul bolii simptomatice [21]. Prevalența cirozei histologic confirmate este de 88% la pacienții cu CHC care prezintă infecție VHB și 93% la cei infectați VHC [22, 23]. În funcție de etiologia cirozei se pot delimita trei clase de risc pentru CHC

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92139_a_92634]
bună cunoaștere a ghidului AASLD, dar cu o rată a supravegherii mult mai mică față de cancerul de colon, sân sau col uterin, situație în care rata supravegherii depășește 60%. Cauzele sunt multiple:subdiagnosticarea pacienților cirotici, cirozele compensate fiind în general asimptomatice, dar păstrând riscul de a dezvolta CHC: 21,9% dintre pacienții cu CHC nu sunt recunoscuți ca fiind purtători ai unei ciroze hepatice; rata de supraveghere a CHC este semnificativ mai înaltă la pacienții cu ciroză față de cei la care

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92139_a_92634]
Corola-publishinghouse/Science/92136_a_92631

foarte mari) dar nu invadează vasele hepatice proprii. Starea generală a pacientului este bună, tumorile fiind adesea descoperite întâmplător. Cele mai frecvente tumori hepatice benigne sunt chistele, hemangioamele, hiperplazia nodulară focală și adenoamele (tabelul 26). CHISTELE HEPATICE Descoperite accidental, majoritatea asimptomatice, cu o frecvență citată în literatură în creștere, în funcție de tehnicile imagistice utilizate de la 3,4% [3] la 14,5% [4], pot fi unice sau multiple, cu dimensiuni variabile, în general sub 20 mm (congenitale). Mai rar dimensiunile pot ajunge la

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Radu Badea, Simona Ioanițescu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92136_a_92631]
cu pereți foarte subțiri, aproape inaparenți. Chistele nu prezintă semnal circulator la investigația Doppler sau CEUS (fig. 77). HEMANGIOMUL Este cea mai frecventă tumoră hepatică având o prevalență de 0,4-7,4% [5] până la 8,6% [4]. În general este asimptomatic. Rar, îndeosebi atunci când are dimensiuni mari, se asociază cu acuze dureroase sau citopenie și/sau anemie. Este unic sau paucilocular. Se poate asocia cu alte tipuri de tumori hepatice benigne. Aspectul ecografic 2D este caracteristic: formațiune foarte bine delimitată, cu

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Radu Badea, Simona Ioanițescu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92136_a_92631]
000,000 la femei care nu au consumat niciodată anticoncepționale orale, și de 3,4 la 100,000 în caz de administrare îndelungată [7]. Cel mai frecvent este întâlnită la femei între 20 și 40 de ani [6]. Tumora este asimptomatică, dar se poate asocia cu dureri în hipocondrul drept în cazul hemoragiei interne. Ecografia 2D evidențiază o masă bine definită, neîncapsulată, solidă. Poate avea structură neomogenă în cazul hemoragiei intratumorale (fig. 84). Nu prezintă semnal circulator la explorarea Doppler. Explorarea

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Radu Badea, Simona Ioanițescu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92136_a_92631]
Corola-publishinghouse/Science/92158_a_92653

prin dimensiunile mai mici ale acestor tumori, dar și prin conținutul lor mai mare de mucină. Pe de altă parte, PET-CT trebuie utilizată pentru a exclude boala extrahepatică în special la pacienții cu tumori periferice, dat fiind că acestea sunt asimptomatice pentru mai mult timp, până ating dimensiuni mai mari. F-18 FDG nu este secretată la nivelul căilor biliare, și de aceea orice formațiune ce captează trasorul la acest nivel trebuie privită ca patologică. Spre deosebire de CHC, 18-FDG PET-CT prezintă o sensibilitate

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Anca Raluca Popița, Nicolae Bolog (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92158_a_92653]
Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447

oboseală după parcurgerea unui anumit perimetru de mers până la durere de repaus și tulburări trofice în cazul leziunilor extinse. Cea mai utilizată clasificare a bolii arteriale periferice (BAP) în practica clinică este Leriche Fontaine. Conform acesteia, există patru stadii clinice:asimptomatic (I);claudicație intermitentă la un perimetru de mers > 200 m (IIa) sau < 200 m (IIb);durere de repaus (III);leziuni trofice distale (IV). În practica chirurgicală se utilizează stadiul IIc - perimetru de mers < 50 m, ca limită pentru indicația de

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
practica chirurgicală se utilizează stadiul IIc - perimetru de mers < 50 m, ca limită pentru indicația de revascularizare. Pentru uniformizarea raportării rezultatelor din studiile clinice, The TransAtlantic Inter-Society Consensus (TASC) recomandă utilizarea clasificării Rutherford, ce include 7 stadii de boală, de la asimptomatic la leziune trofică distală majoră. În practica clinică, aplicarea clasificării Rutherford este greoaie, încât rămâne utilizată doar în cercetarea clinică. Acest capitol nu își propune detalierea tuturor caracteristicilor BAP, ci sublinierea particularităților la persoanele vârstnice. 35.2. Epidemiologie și factori

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
Indicele gleznă braț Măsurarea indicelui gleznă-braț (IGB) este o procedură neinvazivă ce poate fi de mare ajutor în confirmarea diagnosticului de BAP la vârstnici. Metoda confirmă diagnosticul vascular în cazurile cu diagnostic diferențial dificil, detectează afecțiunea în cazul pacienților sedentari, asimptomatici și ajută la stratificarea riscului vascular cardiac și cerebral, care crește odată cu scăderea IGB (4,29). Din acest motiv, TASC recomandă măsurarea IGB în cazul tuturor pacienților cu vârsta peste 70 de ani, indiferent de factorii de risc sau de

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
în vedere la fiecare pacient. Stadiul și localizarea leziunilor în BAP sunt probleme esențiale pentru decizia de revascularizare. Indicația este fermă în ischemia critică, dar discutabilă și strict individualizată în stadiul II (la pacienți tineri și activi), nerecomandată la pacientul asimptomatic în scop profilactic. Problema aplicării terapiei endovasculare în stadiul II a făcut obiectul mai multor trialuri, care au studiat beneficiul suplimentar al APTL versus antrenament fizic sau terapie medicală. Într-o analiză Cochrane realizată în 2008 (75) au fost identificate

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462

acuratețe crescută într-una dintre categoriile de risc scăzut, respectiv crescut. Totuși, RRS are limite, estimând riscul la 10 ani, și poate fi utilizat doar la femeile de rasă albă. Și scorul Framingham este considerat suboptimal, deoarece 92% dintre femeile asimptomatice din grupa de vârstă 60-69 de ani sunt clasificate în categoria de risc scăzut din cauza numărului limitat de parametri utilizați, ceea ce nu justifică inițierea terapiei țintite adresate reducerii riscului cardiovascular. Mai mult decât atât, s-a observat că femeile au

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
similară la femei și bărbați (70). Prevalența bolii este influențată de etnie, rasă (neagră, hispanici), statutul socio-economic scăzut asociat mai frecvent factorilor de risc (71). Deși claudicația intermitentă este simptomul diagnostic, femeile vârstnice prezintă mai frecvent simptome atipice sau sunt asimptomatice, chiar și în condițiile unui IGB < 0,90. Pentru femeile vârstnice, incidența cazurilor asimptomatice crește dramatic la 50 -90% sau această categorie de paciente, prin limitarea efortului fizic, nu își recunosc simptomele, ceea ce determină diagnosticul tardiv al bolii. De exemplu

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
hispanici), statutul socio-economic scăzut asociat mai frecvent factorilor de risc (71). Deși claudicația intermitentă este simptomul diagnostic, femeile vârstnice prezintă mai frecvent simptome atipice sau sunt asimptomatice, chiar și în condițiile unui IGB < 0,90. Pentru femeile vârstnice, incidența cazurilor asimptomatice crește dramatic la 50 -90% sau această categorie de paciente, prin limitarea efortului fizic, nu își recunosc simptomele, ceea ce determină diagnosticul tardiv al bolii. De exemplu, în Women’ Health and Aging Study, femeile ≥ 65 de ani cu IGB patologic nu

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
prin limitarea efortului fizic, nu își recunosc simptomele, ceea ce determină diagnosticul tardiv al bolii. De exemplu, în Women’ Health and Aging Study, femeile ≥ 65 de ani cu IGB patologic nu erau simptomatice în proporție de 63%. Cu alte cuvinte, BAP asimptomatică sau atipică este mai frecventă la femeile vârstnice (72). Studii similare, ca WALCS (cit. de 71), raportează că femeile vârstnice au simptome atipice de două ori mai frecvent decât bărbații. De asemenea, impotența funcțională este mai evidentă la femeile cu

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584

importantă în decizia impotriva amânării operației. C. Boli valvulare cardiace În stenoza aortică simptomatică, operația necardiacă electivă trebuie în general amânată sau contramandată. Asemenea bolnavi necesită înlocuirea valvulară aortică înainte de operația necardiacă electivă, dar necesară. La stenoza aortică severă dar asimptomatică, operația trebuie amânată sau contramandată, dacă valva nu a fost evaluată în același an. La pacienții cu stenoză aortică severă care refuză operația cardiacă sau nu sunt cadidați pentru înlocuirea valvulară aortică, operația necardiacă poate fi efectuată cu un risc

Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583

din cavitatea pericardică. O cantitate mică de lichid pericardic (~200 ml) acumulată în câteva ore poate determina tamponada pericardică, iar o cantitate mai mare de 1 litru de lichid acumulată în câteva săptămâni poate fi bine tolerată. CLINIC Poate fi asimptomatică sau poate apare tusea, dispneea, tahicardia. Mai rar pot apare sughițul, disfonia, disfagia (datorate compresiunii pe organele vecine). Durerea toracică poate lipsi. De asemenea pot apar simptome generale determinate de etiologie. Astfel, pot fi prezente febra, astenia, scăderea ponderală, inapetența

Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]