867 matches
-
Piața muncii 7. Deficit bugetar 8. Activități bănci 9. Altele. Care? A12. Atitudinea față de Uniunea Europeană (se codează doar știrile cu "Încadrare UE" dacă A9 = 2) 1. Pozitivă 2. Negativă 3. Neutră A13. Situația economică internă. Știrea oferă sau sugerează așteptări, asumpții sau predicții în legătură cu situația economică a oamenilor în general în perioada următoare (12 luni)? (numai pentru știrile economice naționale, dacă A8 = 2 și A9 = 1) 1. Da 2. Nu A131. Dacă da, este vorba de o așteptare/asumpție/predicție 1
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
sugerează așteptări, asumpții sau predicții în legătură cu situația economică a oamenilor în general în perioada următoare (12 luni)? (numai pentru știrile economice naționale, dacă A8 = 2 și A9 = 1) 1. Da 2. Nu A131. Dacă da, este vorba de o așteptare/asumpție/predicție 1. Negativă 2. Mai degrabă negativă 3. Neutră 4. Mai degrabă pozitivă 5. Pozitivă A14. Situația economică în UE. Știrea oferă sau sugerează așteptări, asumpții sau predicții în legătură cu situația economică a Uniunii Europene în perioada următoare (12 luni)? (numai
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
A9 = 1) 1. Da 2. Nu A131. Dacă da, este vorba de o așteptare/asumpție/predicție 1. Negativă 2. Mai degrabă negativă 3. Neutră 4. Mai degrabă pozitivă 5. Pozitivă A14. Situația economică în UE. Știrea oferă sau sugerează așteptări, asumpții sau predicții în legătură cu situația economică a Uniunii Europene în perioada următoare (12 luni)? (numai pentru știrile economice UE dacă A8 = 2 și A9 = 2) 1. Da 2. Nu A141. Dacă da, este vorba de o așteptare / asumpție / predicție 1. Negativă
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
sau sugerează așteptări, asumpții sau predicții în legătură cu situația economică a Uniunii Europene în perioada următoare (12 luni)? (numai pentru știrile economice UE dacă A8 = 2 și A9 = 2) 1. Da 2. Nu A141. Dacă da, este vorba de o așteptare / asumpție / predicție 1. Negativă 2. Mai degrabă negativă 3. Neutră 4. Mai degrabă pozitivă 5. Pozitivă B. Subiect, titlu B1. Subiectul știrii (o frază) (se codează doar știrile economice, dacă A8 = 2) ................................................................................................................. B2. Titlul știrii ................................................................................................................. C. Cadraje (se codează toate știrile
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
adevăr există lucrul respectiv 130. William Alston realizează o critică similară arătând că "există" nu poate fi un predicat. Înainte de a atașa un predicat pentru ceva sau cuiva trebuie să presupunem că acel lucru există. Dacă nu am face această asumpție nu ne-am mai întreba dacă un anumit predicat îi este atașat sau nu. Dacă existența unui subiect trebuie să fie presupusă înainte de a atașa un predicat acelui subiect, atunci de vom întârzia mereu în a atașa predicatul existenței acelui
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
nici o lume posibilă). Este clar că argumentul lui Plantinga se bazează pe Axioma S5, iar dacă aceasta se dovedește a fi invalidă sau incoerentă, atunci și argumentul lui Plantinga este nevalid. Vom reține din critica lui Almond însă, următorul aspect: asumpția modală a argumentului ontologic este mai folositoare pentru a dovedi non-existența lui Dumnezeu, decât pentru a susține existența sa. Acest lucru poate produce o răsturnare fundamentală a argumentului ontologic modal indiferent dacă acesta este sau nu valid. Este clar că
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
este una penetrantă și pune în dificultate argumentul ontologic propus de Norman Malcolm și într-o anumită măsură, și argumentul ontologic în varianta Hartshorne 407. Charles Hartshorne a apreciat critica lui Findlay, el pornind în critica sa, spre deosebire de alții, de la asumpții corecte în legătură cu argumentul ontologic anselmian și ținând cont de argumentul din capitolul III. El a admis că existența lui Dumnezeu trebuie considerată necesară. Este imposibil ca o astfel de ființă să nu existe. J. N. Findlay consideră că argumentele bazate
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
unul prin altul. Dacă varianta 2) ar fi varianta corectă, atunci am avea probleme destul de mari în sensul că, atunci când vorbim nu numai de adevăruri necesare, dar și de adevăruri contingente, nu am ști despre ce vorbim, ținând cont de asumpția lui Hartshorne că "necesar" și "contingent" sunt termeni corelativi. Hartshorne consideră că varianta 3) este cea mai credibilă poziție deoarece ne conduce spre acele caracteristici caretrebuie să se găsească în orice lume posibilă(adevărurile necesare) și pentru că ne ajută să
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
rolul cel mai important deoarece toate celelalte argumente depind de acesta pentru soliditatea lor. Argumentul ontologic este extrem de important deoarece demonstrează că existența lui Dumnezeu este ori logic necesară, ori logic imposibilă. Cea mai mare slăbiciune a argumentului ontologic este asumpția că este posibil ca o ființă logic necesară să existe. În acest punct, celelalte argumente trebuie să sprijine argumentul ontologic. Argumentul cosmologic reușește să arate că este ror lucrurilor contingente. Mai departe, argumentului cosmologic i se poate reproșa că nu
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
arătat că existența contingentă nu este compatibilă cu perfecțiunea, acest aspect fiind repetat în filosofia analitică de filosofi precum Norman Malcolm, J.N. Findlay sau Charles Hartshorne. Slăbiciunea argumentului ontologic care rămâne să fie întărită în cadrul acestui argument cumulativ stă în asumpția că este posibil ca o ființă logic necesară să existe această asumpție constituind de fapt, una din premisele argumentelor modale. Aici celelalte argumente în favoarea existenței lui Dumnezeu au rolul de a sprijini argumentul ontologic: argumentul cosmologic ne ajută să vedem
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
repetat în filosofia analitică de filosofi precum Norman Malcolm, J.N. Findlay sau Charles Hartshorne. Slăbiciunea argumentului ontologic care rămâne să fie întărită în cadrul acestui argument cumulativ stă în asumpția că este posibil ca o ființă logic necesară să existe această asumpție constituind de fapt, una din premisele argumentelor modale. Aici celelalte argumente în favoarea existenței lui Dumnezeu au rolul de a sprijini argumentul ontologic: argumentul cosmologic ne ajută să vedem că ființa absolută poate fi concepută, argumentul moral ne ajută să vedem
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
deoarece testarea unei ipoteze necesită cel puțin un alt enunț sau o altă ipoteză auxiliară. De asemenea, această teză postulează faptul că nicio ipoteză izolată nu poate fi folosită pentru elaborarea de predicții. Procesul dezvoltării predicțiilor dintr-o ipoteză implică asumpția că cel puțin câteva alte ipoteze corelate sunt adevărate. Teza Duhem-Quine reprezintă o teză compusă, incluzând doar o parte din elementele cuprinse în teza Duhem și teza Quine. Consider că este important de consemnat faptul că Duhem și Quine au
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
propriei sale persoane și al capacităților sale. 4) Deși individul nu își poate aliena proprietatea în ceea ce privește persoana sa, el își poate totuși aliena capacitatea de muncă. 5) Societatea umană este structurată pe modelul relațiilor de piață. Această propoziție rezultă din asumpțiile deja făcute. De vreme ce individul este uman numai în măsura în care este liber și este liber numai în măsura în care este proprietar asupra lui însuși, societatea umană nu poate fi constituită decât dintr-o serie de relații între proprietari individuali. 6) De vreme ce independența de voința
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
problema dominației. După ce interpretează starea naturală la Hobbes cu ajutorul ipotezei făcute pentru Locke, Macpherson nu mai poate vedea în Locke pe campionul democrației liberale. Interpreții lui Locke nu au rezistat tentației de a de a-l înțelege în lumina anumitor "asumpții moderne liberal-democratice"110, eroare explicabilă prin faptul că scrierile lui Locke satisfac majoritatea exigențelor unei democrații liberale de astăzi. Macpherson își propune să replaseze gândirea lui Locke în contextul ei istoric original. Ca și în cazul lui Hobbes, aceasta revine
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
o mulțime relativ mică de axiome. În cadrul geometriei sale, Euclid distinge între axiome adevăruri considerate ca nemijlocit certe (de exemplu: "întregul este mai mare decât partea" sau "mărimile care sunt egale cu aceeași mărime sunt egale între ele") și postulate "asumpții a căror validitate părea mai puțin certă, dar care păreau a fi adevărate despre geometria lumii noastre" (Penrose 2005: 28). Cele cinci postulate ale lui Euclid sunt: 1. Există un segment unic de dreaptă care leagă oricare două puncte. 2
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
sens se poate considera că Saccheri a fost primul care a propus un postulat neeuclidian al paralelelor, fără însă a realiza importanța acestui fapt. Cum era și normal, Saccheri a eșuat în încercarea sa de a deriva o contradicție. Din asumpția că cel de-al cincilea postulat al lui Euclid este fals, el a derivat, în loc de o contradicție, o mulțime de teoreme ciudate, cu greu credibile, dar interesante. Totuși, oricât de ciudate au părut a fi aceste rezultate, nici una dintre ele
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
ar trebui să apară la intersecția dintre ele și de care avem nevoie în demonstrațiile teoremelor noastre, să fie inexistent. Astfel, când se demonstrează acest tip de teoreme în sistemul euclidian, se asumă existența unui astfel de punct, iar "această asumpție este bazată pe intuiția geometrică" (Hempel 1945a: 8). Pentru a se evita această problemă, în formularea modernă a geometriei euclidiene, au fost introduse axiome ale continuității 33 și axiome ale ordinii. Cum în acest sistem nu mai apare problema demonstrării
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
sunt convingătoare, sunt formalizabile și sunt verificabile și am văzut că în argumentul său pleacă de la ultima dintre acestea. Detlefsen și Luker pleacă, în argumentul lor, de la prima caracteristică: de la faptul că demonstrațiile trebuie să fie convingătoare. Ei disting patru asumpții de care este nevoie pentru încrederea în rezultatul unui calcul: (a) algoritmul folosit este corect din punct de vedere matematic; b) programul folosit este o implementare corectă a acestui algoritm; (c) cel care calculează execută corect programul; (d) rezultatul prezentat
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
ca fizicienii s-au folosit de astfel de analogii. În sprijinul acestei afirmații, Steiner aduce șase tipuri de exemple. Un tip de exemplu în care este folosită o analogie pitagoreană este acela în care o ecuație E este derivată sub asumpțiile A și se observa că ecuația are soluții pentru care A nu mai sunt valide, dar, doar pentru că sunt soluții ale lui E, cineva le caută în natură (un exemplu ar fi predicția de către Maxwell a radiațiilor electromagnetice) (Steiner 1989
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
matematică în știință: (1) cel de limbaj limbajul matematicii este necesar pentru că furnizează oamenilor de știință aparatul de care au nevoie pentru reprezentarea descoperirilor empirice; (2) rolul deductiv este nevoie de legi matematice pentru a infera concluzii non-matematice din acele asumpții non-matematice care au fost formulate cu ajutorul limbajului matematic. Plecând de aici, putem obține următorul argument pentru platonism: (1) Teza indispensabilității: entitățile matematice sunt indispensabile pentru teoriile noastre științifice. (2) Holismul confirmațional: evidența pentru o teorie științifică poartă asupra aparatului teoretic
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
matematica folosită în știință ca fiind adevărată. Acest argument arată astfel: (i) În știință se asumă existența multor obiecte matematice și adevărul unei mari părți a matematicii atunci când sunt exprimate legile și când sunt derivate consecințele acestor legi. (ii) Aceste asumpții sunt indispensabile pentru știință; mai mult, multe din concluziile importante trase din și înăuntrul științei nu ar fi putut să fie astfel fără a lua afirmațiile matematicii ca fiind adevărate. (iii) Concluzie: suntem justificați să tragem concluzii din și înăuntrul
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
antirealism, factorii contextuali relevanți pentru evaluarea inferenței la cea mai bună explicație sunt, după Day și Kincade, cunoașterea "background", evidența internă vs. evidența externă și scopurile. Aceste dispute asupra realismului sunt adesea confuze deoarece ambele tabere ignoră factorii contextuali și asumpțiile care sunt esențiale pentru IBE" (T. Day și H. Kincaid 1994: 290). Inferența la cea mai bună explicație nu are nici o forță, de exemplu, dacă este folosită de realist în încercarea de a răspunde scepticului, deoarece acesta îi va permite
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
pentru IBE" (T. Day și H. Kincaid 1994: 290). Inferența la cea mai bună explicație nu are nici o forță, de exemplu, dacă este folosită de realist în încercarea de a răspunde scepticului, deoarece acesta îi va permite realistului prea puține asumpții și îl va lipsi astfel de baza de care are nevoie pentru construcția sa. Pentru a se putea folosi de inferența la cea mai bună explicație, realistul trebuie, în primul rând să arate că teoriile antirealiste ale științei eșuează, iar
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
conversa (aceleași percepții, aceiași stimuli): este posibil ca același stimul să provoace percepții diferite în situații diferite, sau ca stimuli diferiți să provoace aceeași percepție (a se vedea Psillos 2001: S14-S16). Cum nu puteam elimina această posibilitate, nu putem face asumpția de care este nevoie pentru ca argumentul lui Russell să funcționeze. O altă problemă cu propunerea lui Russell ar fi aceea că fie revine la a spune ceva banal sau neimportant despre lume (Newman 1928), fie colapsează într-un tip tare
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
își schimbă numele în cel actual: Speech Communication Association, instituție al cărei nume ezit să îl traduc. Este cât de poate de vizibilă transformarea, care atestă, prin achiziția termenului de "comunicare", termen care, de la Schramm încoace, era deja "al celorlalți", "asumpția tacită potrivit căreia orientarea științifică domina"22, în fine, în cadrul noului format domeniu. Griffin mai adaugă că, la începutul anilor '60, erau puține departamente de oratorie care conțineau termenul de "comunicare" în titlu. Însă, până la mijlocul decadei următoare, norma se
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]