315,883 matches
-
-ma din strâmtorări și chin ! Ai milă, când Te chem. Spre Tine vin Cu inima, si gând, si rugăciune... 2. Voi, muritori, cât veți batjocori Mărirea mea ? Răspundeți, câtă vreme Veți Îndrăgi insulte și blesteme, Nimicnicii, minciuni și nerozii ? 3. Atât să știți : că Domnul Își alege Pe-acela care-L teme. Pe acel Ce strigă cu nădejde către El. 4. Deci viețuiți În dragoste și Lege. 5. În clipe de tăcere și odihnă, În inima adânc să cugetați - Dreptatea făptuiți
Biblice. In: Editura Destine Literare by Eugen Dorcescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_345]
-
rable aduse de prin cimitirele de mașini din Germania. Nu știu ce informații are dl Năstase de la Institutul de Statistică. În privința nivelului de trai ar fi bine să-i dea crezare președintelui Iliescu care a răgușit vorbind despre sărăcia din România. Măcar atît ar trebui să învețe premierul de la părintele său politic: cînd nu poți să dai, ferește-te să iei! Și mai ales să iei cu de-a sila !! Cînd o amendă minimă e de cinci milioane, adică e o dată și mai
Amenzi occidentale pentru covrigul românesc by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15335_a_16660]
-
să-mi comenteze cărțile în numărul din decembrie trecut. Nici măcar aniversar, prilejuit doar în parte de apariția Listei... la editura Aula din Brașov, în colecția coordonată de Al. Cistelecan, gestul colegilor mei din mai multe generații m-a emoționat cu atît mai mult. Și m-a obligat să reflectez la cîteva lucruri, între care cel puțin unul reprezintă o veche preocupare a mea, dacă nu chiar o obsesie. E vorba de limitele în timp ale "actualității" actului critic. N-am în
Criticul și timpul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15361_a_16686]
-
mult. Și m-a obligat să reflectez la cîteva lucruri, între care cel puțin unul reprezintă o veche preocupare a mea, dacă nu chiar o obsesie. E vorba de limitele în timp ale "actualității" actului critic. N-am în vedere atît receptarea acestei actualități de către cei care ne citesc, cît, mai ales, capacitatea noastră de a răspunde solicitărilor literaturii în permanentă schimbare și de a o înțelege. Țin minte cînd mi-am pus prima oară întrebarea cu privire la caracterul fatal limitat în
Criticul și timpul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15361_a_16686]
-
schița Calul a unui aproape debutant, pe numele lui literar, Marin Preda, și o găsește prea "crudă" în naturalismul ei. În 1920, Ion îl entuziasmase. În 1943, Calul ieșea din sfera lui de înțelegere estetică. Să mai vorbesc de Ibrăileanu, atît de sensibil la o anumită literatură fin de siècle și fără nici o tresărire la Arghezi, Barbu, Blaga? Sau de G. Călinescu, în stare a canoniza, împotriva tuturor rezistențelor, romanul românesc de la Slavici la Camil Petrescu, dar iritat nu doar de
Criticul și timpul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15361_a_16686]
-
Catrinel Popa Pentru iubitorii de poezie contemporană, un nou volum al lui Constantin Abăluță constituie, fără doar și poate, un eveniment. În consecință, cea mai recentă carte a sa, nu poate trece neobservată, cu atît mai mult cu cît avem de-a face cu o poezie atipică, pe care formulele nu reușesc să o epuizeze. Deși poetul pare că rămîne egal cu sine de la un volum la altul, fără metamorfoze neașteptate sau schimbări de tonalitate
Geometria visătoare by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15365_a_16690]
-
creier, sânge, privire, spermă, oglindă, aur, toate aceste elemente bune conducătoare de emoție poetică a sfâșierii și dublului, rafinată însă ca un alcool bun, în versuri lapidare, aproape reci. Există însă o subtilă alchimie a stărilor prezentă la toate nivelurile, atât la nivelul lexicului, (plumb, aur, nisip, fosfor, cât și prin toate celelalte elemente ce pot configura o operă la roșu, un fel de stare de grație a existenței, echivalentă cu elevația și poate cu mântuirea. Pe de altă parte, se
Metaforele și răscumpărarea by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15364_a_16689]
-
grija mântuirii enoriașilor. Proliferează cu o viteză demnă de Iran, Irak sau Afganistan școlile religioase, totul culminând cu ciupercăraia de Facultăți de religie ortodoxă. N-am nimic împotriva acestor facultăți - în fond, cu cât preoții se școlesc mai mult, cu atât mai bine pentru "turmele" lor. Dar mi se pare cu totul anormal ca ele să funcționeze în cadrul universităților. Ne îndreptăm cu pași repezi spre un stat religios, așa încât cred că secularizarea universităților a devenit o urgență. Liber-cugetătorul Ion Iliescu ne
De-a secu(la)rizarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15338_a_16663]
-
modul cel mai abrupt și grosolan, ca într-un viol. Am încercat să îi cunosc pe cîțiva dintre arhitecții care au gîndit cîndva un București armonios, purtător al unor embleme importante ale acestui tip de limbaj vizual. Și nu doar atît. Într-o zi, pe la prînz, am găsit întredeschisă ușa sălii Izvor a Teatrului Bulandra. Știam că accesul este interzis pentru că se fac lucrări profunde de reamenajare și renovare. Curiozitatea mă ispitea, mărturisesc, de mult și mi s-a părut că
Memorie și identitate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15377_a_16702]
-
Octavian Neculai. M-am plimbat printre schele și tot felul de aparate, simple și sofisticate, mi-am umplut patofii de albul prafului și al molozului. E cel puțin ciudat să găsești în locul gălăgiei și agitației teatrale, muncitori și sculele lor. Atît cît pot să-mi dau seama, este o schimbare radicală a unui spațiu consacrat, tradițional, bine intrat în conștiința publicului. Arhitectul îi conservă memoria și îi reconstruiește identitatea pentru un alt secol, 21. O aventură pe care, din ce văd
Memorie și identitate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15377_a_16702]
-
sa carte, recent apărută la Editura Universal Dalsi, România sub tirania cifrelor mici. Evocând agitația de care este cuprinsă clasa noastră politică ori de câte ori solicită, anunță, salută sau doar așteaptă un nou împrumut de la FMI, publicistul ne atrage atenția: "Un tămbălău atât de mare la nivelul unei țări întregi pentru doar 70-100 de milioane de dolari apare ridicol și jenant." De ce? Pentru că "70-100 de milioane de dolari reprezintă nu mai mult decât ceea ce un club cu dare de mână și care se
România în cifre by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15339_a_16664]
-
se respectă plătește pentru achiziționarea a vreo doi fotbaliști de valoare." Dar nu este vorba doar de campaniile susținute cu surle și tobe pentru obținerea unor împrumuturi de la FMI (împrumuturi oricum mai mici - observă autorul - decât cotizația noastră la fondul atât de mult curtat!). Este vorba de tot ce s-a întâmplat după 1989, de întreaga epopee eroi-comică (și tragică) de peste un deceniu a vieții noastre politice care s-a soldat... cu ce? Cu un PIB (un produs intern brut) reprezentând
România în cifre by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15339_a_16664]
-
la fel ca arieratele de bază. în România, arieratelor la buget ar trebui să li se găsească un alt nume, pentru că nu sunt plăți în întârziere, ci plăți care nu vor fi făcute niciodată." Clar, nu? Clar și dezolant. Cu atât mai dezolant cu cât în România, spre deosebire de ce se întâmplă în alte țări ale lumii, arieratele reprezintă echivalentul a aproape jumătate din PIB! Cât despre PIB... întorcându-se la cifre, care sunt mijlocul său predilect de exprimare, Ilie Șerbănescu ne
România în cifre by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15339_a_16664]
-
al României trădează o productivitate a muncii execrabilă și o alocare a resurselor cu totul ineficientă. Există companii private occidentale care realizează o cifră de afaceri de o dimensiune similară PIB-ului românesc cu numai 200-250 de mii de salariați." Atât produce poporul român, în ansamblul lui: cât produc 200-250 de mii de salariați de la o firmă particulară din Occident! Și ne mai mirăm că salariul mediu de la noi se menține cu greu în jurul cifrei de 100 de dolari pe lună
România în cifre by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15339_a_16664]
-
poporul român, în ansamblul lui: cât produc 200-250 de mii de salariați de la o firmă particulară din Occident! Și ne mai mirăm că salariul mediu de la noi se menține cu greu în jurul cifrei de 100 de dolari pe lună, adică atât cât câștigă - după cum precizează tot Ilie Șerbănescu - un salariat din Vest în medie pe zi! " Exporturile românești - adaugă autorul cărții - sunt cele mai mici pe cap de locuitor din Europa. Și ceea ce reușesc să exporte 22 de milioane de români
România în cifre by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15339_a_16664]
-
masă. Sute de milioane de dolari, mii de miliarde de lei - cam de acest ordin sunt sumele sustrase adeseori de câte o singură firmă particulară sau, uneori, de câte o singură persoană din banii publici! Puține cărți de literatură sunt atât de captivante ca acest curs de economie aplicată publicat de Ilie Șerbănescu. Curs de economie aplicată sau comedie a erorilor sau profeție sumbră sau avertisment ultim - nu știu cum i s-ar putea spune. Poate că titlul lui cel mai nimerit ar
România în cifre by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15339_a_16664]
-
Hollywood?! Este o întrebare care mă lasă perplex. Unu - pentru că, rostit sau nerostit, acesta este, pe undeva, visul oricărui cineast. Nu neapărat să se instaleze la Hollywood, dar să treacă prin experiența unui film hollywoodian; doi - pentru că e un vis atît de puțin probabil. Acum, ideea generică de "a lucra la Hollywood" este iarăși o capcană în care alunecăm cu toții, într-o veselie comună. Există cîteva formule în care un regizor european poate lucra la Hollywood. Și nu toate sînt atît
Nae Caranfil - Am filmat Filantropica în 42 de zile by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15358_a_16683]
-
atît de puțin probabil. Acum, ideea generică de "a lucra la Hollywood" este iarăși o capcană în care alunecăm cu toții, într-o veselie comună. Există cîteva formule în care un regizor european poate lucra la Hollywood. Și nu toate sînt atît de colorate precum par. Ideal, evident, este să vii în cetatea filmului cu o imensă notorietate cîștigată în altă parte și să obții, de la producătorul american, libertatea de expresie care, în termeni tehnici, se cheamă final cut. Adică, să beneficiezi
Nae Caranfil - Am filmat Filantropica în 42 de zile by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15358_a_16683]
-
producători, cum aveți dumneavoastră? Ba da, dar depinde de ce numim succes la producător - și de cît de relativ este acest succes. Filmul este o profesie aproape schizofrenică (tocmai pentru că nu este, de fapt, profesie, ci nebunie), în care ești exact atît de bun cît de bun a fost ultimul tău film. Acesta este o frază pe care la Hollywood o poți auzi foarte des: "You are as good as your last movie". Orice eșec te poate costa ani buni, dacă nu
Nae Caranfil - Am filmat Filantropica în 42 de zile by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15358_a_16683]
-
Ionescu prin biografia sa. Numai că atunci cînd această biografie este accidentată așa cum este cea a lui Eugen Ionescu, cînd scriitorul a trăit una dintre cele mai teribile perioade ale istoriei României și cînd a reușit el însuși să ajungă atît de celebru, atunci o astfel de analiză demodată și ireverențioasă e mai mult decît necesară. Există în interiorul acestei cărți o falie de perspectivă și de stil al scriiturii, o falie obiectivă și pe care autoarea o anunță de altfel la
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
și punctul nevralgic al eseurilor Martei Petreu. Apelînd permanent la documente autoarea face și bine și rău. Face bine pentru că aceasta este baza oricărei discuții serioase, face rău pentru că documentele nu pot fi niciodată citate în întregime. Mai mult decît atît, ceea ce deranjează în această splendidă carte despre Eugen Ionescu e senzația că autoarea lucrează cu un set finit de citate, e drept, extraordinar de bine alese, dar care se repetă de multe ori de-a lungul cărții. Abordarea cărții de
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
de oțel al securiștilor, un schelet ce se întinde ca un corset în jurul organismului social, P.S.D.-ii n-ar rezista nici două luni la putere. Dacă securiștii din televiziuni, din presă și de la conducerea întreprinderilor de stat n-ar controla atât de strâns tot ce mișcă în țară, profitorii nesătui din vârful piramidei s-ar risipi precum păpădiile în vântul de vară. Cum propria cămașă e mai aproape de piele decât binele general al românilor, șansele noastre de-a rămâne în vecie
Câtă democrație, atâta N.A.T.O.! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15362_a_16687]
-
cu ajutorul acestei teme) a continuat la Coelho printr-o trilogie, din care au mai apărut la Humanitas Veronika se hotărăște să moară și, în martie a.c., Diavolul și domnișoara Prym. Povestea Străinului care tentează un sat sărac, în mod dürrenmattian (atât de vizibil dürrenmattian, încât, pentru a nu fi învinuit - probabil - de un soi de plagiat, autorul face el însuși referire, în mod postmodernist, la "unul Dürrenmatt") cu aur în schimbul unei morți este, din punct de vedere al lui Coelho, o
Povești despre întrebare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15333_a_16658]
-
Devine tot mai evident că după parcursul preponderent speculativ și aplicativ al anilor '90, am ajuns în prezent nu doar la un nivel al acumulărilor fundamentale, de o mai accentuată relevanță clinică, dar și la ora preluărilor critice, apreciabile nu atât ca un progres în plan local, ci mai întâi de toate ca o determinantă a discuțiilor și a disputelor psihanalitice în genere. Pentru că trebuie spus că nici operele acestei științe comprehensive de o mare subtilitate nu sunt, de foarte multe
Opțiuni terminologice by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15342_a_16667]
-
Ribariu nu este un artist cu o prezență publică agresivă și, în consecință, alegerea sa nu poate fi efectul unei presiuni a contextului, iar, în al doilea rînd, chiar pictura ei este una dificilă, cu problematizări plastice și subtextuale multiple, atît de îndepărtată de așteptările comode și de convențiile comerciale. Cu alte cuvinte, Paula Ribariu nu a fost aleasă conjunctural, în virtutea vreunui stereotop al momentului, ci în urma unei deliberări foarte serioase și în condițiile unei clare evaluări de ordin profesional. Inițiatorul
Allianz..., ca imperativ moral by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15331_a_16656]