1,059 matches
-
Simona-Grazia Dima Într-o vreme când situarea generaționistă naște patimi și confruntări acerbe, nimic mai reconfortant decât literatura nepreocupată de manifeste, programe, sloganuri, vârste. Printre acești scriitori, nu atemporali, ci de o fidelitate naturală față de sinele propriu, ca și față de o condiție ideală, ori imaginată ca atare, a omului, se numără și Mariana Filimon. Ultimul său volum, Semnul tăcerii, o antologie de autor, stă mărturie pentru coerența unui destin
Caligrafie de iarnă by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/11113_a_12438]
-
Turnul de Fildeș). Alteori "cronica" nervoasă a zilei se dilată prin infuzia de fabulos, prin ramificarea, de un amar umor, a consecințelor unui punct de plecare arbitrar: "Tratatul cu Ucraina/ nu este un compromis istoric,/ ci unul anistoric.../ Românul e atemporal/ ca întotdeauna./ Cine nu crede,/ să-l citească pe Blaga/ sau oricare variantă/ a Programului de guvernare/ al lui Victor Ciorbea./ Noi nu vom renunța/ niciodată/ la Insula Șerpilor./ Din păcate,/ șerpii au hotărît/ să renunțe la ea./ Oricum,/ ucrainienii
Absurdul ca instrument by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15535_a_16860]
-
digital, care are ca scop obținerea imaginii inițiale. Cu toate că este o muncă foarte migăloasă, la final artistul are satisfacția de a fi „trezit la viață“ personaje ale unui film derulat acum zeci de ani și care astfel capătă o dimensiune atemporală. Fotografiile alb-negru pot fi colorate, la cerere, sau virate în diferite tonuri sepia, vernil, bleu. În prezent, Elisabeta Mitroi colaborează cu Asociația Filatelică din România - Filiala Timișoara, care în acest an marchează 100 de ani de existență, prilej cu care
Agenda2003-7-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280706_a_282035]
-
trezirii din somn al Brünnhildei și duetul cu Siegfried din "Siegfried"). Viziunea regizorală nouă asupra tetralogiei se motivează prin câteva elemente ale teatrului contemporan: efecte de lumină și culoare care subliniază o anumită stare și atmosferă, costume făcute cu rafinament, atemporale, dar foarte sugestive, un decor simplu, chiar sobru, marcat prin câteva sugestii extrem de funcționale. Regizorul merge la subtilități adânci ale textului poetic, folosind rafinate simboluri și metafore artistice, pentru a ne sugera lumea zeilor, Wallhala, în contradicție cu cea a
Ringul wagnerian pe Ringul vienez by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/7045_a_8370]
-
lor abile și hărțuite. Tot aici, Tia Șerbănescu și Femeia din fotografie. Jurnal 1987-1989, carte dedicată Mamei în care vorbesc intersectat două personaje distincte: Ziarista, colorată, la pândă, cu ochii pe cotidian, și, secondând-o implacabil, Scriitoarea - într-o sepia atemporală, ne-datată, gata să spună despre ceea ce a privit îndelung, a moștenit și poate transmite mai departe. Cu remarcabilă știință a detaliului semnificativ în ordine umană, istoria personală devine hologramă a unei întregi Istorii. (din Oglinda și drumul. Prozatori contemporani
Fragmentul și defragmentările by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3352_a_4677]
-
drept complicată din punct de vedere sentimental și obositoare pentru nervi (C, 25). Ceva mai pe larg și-a descris revenirea în țară din iulie 1991. În perioada petrecută departe de țară, ea devenise o occidentală care iubește imaginea României atemporale (C, 69). La întoarcere, avea impresia de a fi parcă venetică în țara natală, după cum, la începutul exilului, se simțise străină în Franța necunoscută în profunzime (A fost o vreme când ascultând Marsilieza încercam un puternic sentiment de alteritate... Azi
Exilul, după exil by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/7527_a_8852]
-
probabil și ele lucrători de pe domeniul familial de la Jas de Bouffan. Sau poate că sunt doar „tronje” sau studii de caractere în buna tradiție neerlandeză. Jucătorii sunt îmbrăcați în haine care nu par nici de lucru nici de sărbătoare, la fel de atemporale ca și pipele atârnate pe perete. Spunea Cézanne spre sfârșitul vieții: „îmi place mai mult ca orice aspectul oamenilor care au îmbătrânit fără să rupă legătura cu tradiția”. În condițiile în care Paul Cézanne nu și-a datat lucrările, s-
Cézanne, Miró și pictura de gen neerlandeză by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/5582_a_6907]
-
cuprins lucrări din creația a opt compozitori din generații diferite, pline de sevă, contraste ritmico- Aurel Stroe armonico-timbrale și anvergură conceptuală: 3 Piese pastorale pentru flaut, pian și percuție de Aurel Stroe - o alternare de forță primitivă și puritate aurorală, atemporală, cu incrustații de joc popular, colinde din folclorul copiilor, cantilene modal-exotice, cu treceri rapide de la flautul traversier, la flautul-bas și la piccolă, fără însă ca omogenitatea și substanța discursului să aibă de suferit; Elegia I, Myriam Marbe, ”In memoriam”, de
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
de nuvele Palatul de toamnă, studii despre Tudor Arghezi și Mateiu Caragiale, în timp ce colaborează la revistele România literară, Vatra Românească, Contrapunct. Cartea de față - Grădini în podul palmei - conține 11 ficțiuni și un "scurt excurs autobiografic", cu o bizară tentă atemporală, combinată cu ludicul unei ironii constructive. E ceva din spațiile larg deschise și fără loc pe harta istoriei din prozele scurte ale lui Màrquez și în același timp sunt fragmente de narațiune care amintesc prin natura profund filozofică a simbolurilor
Hărți inexistente by Ioana Băețica () [Corola-journal/Journalistic/16226_a_17551]
-
trebuie să meargă în sensul realizării translației între stimuli, percepție și reacție (socială, verbală, culturală), modificînd sistemul de relații și conexiuni dintre exterioritate și interioritate: de la reacția monologica, univoca a poetului modernist la una dialogica și plurivoca; de la perspectiva unică, atemporala la poliperspectivă, simultaneitate, instantaneitate". Sau următoarea, supremă, imagine, de aleph: "Poezia trebuie să fie o globalitate, integralista, cuprinzînd deodată, din toate părțile, realitățile de orice fel, adunîndu-le, sintetizîndu-le". Și ceea ce socotim a fi cheia acestor considerații analitice: "Visul (structura visului
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
sinucidere cu sens eschatologic. Dodin extrapolează aici sinuciderea individuală din roman într-una colectivă. Un final, cum am spus, mai platonovian decît cel imaginat de Platonov însuși. Cu elementele sale de soteriologie teatrală, spectacolul lui Dodin nu e ,muzeal", ci atemporal.
Chéreau, Dodin și ,teatragiul" român by Ion Vartic () [Corola-journal/Journalistic/10051_a_11376]
-
copac uscat. Oare, doar „înfrumusețându-l”? Zona imprecativă odată părăsită (reminiscențe ale agon-ului profesat în volumul anterior mai pâlpâie uneori, în special în capitolul Afaceri biografice), Jurebie redevine caligraful acut al unei noi resemantizări a emoției, un creator de stampe atemporale în care dincolo de autoportretele vizibile putem zări uitată, într-un colț, mâna maestrului. Gheara, ar spune unii. Părul iubitei crește ca altădată cel din poemul nichitastănescian, însă poetul nu-și mai face un drum din el până la patul unde va
Liniștea după cataclism by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/3342_a_4667]
-
persistă mai ales prin remanența unor termeni. Poet, critic și teoretician literar, dramaturg, editor, Eliot este unul dintre întemeietorii de seamă ai poeticii moderniste. Dincolo însă de această datare, ne putem întreba, în acord cu autorul însuși, convins de valoarea atemporală a criticii literare autentice (în eseul Să-l criticăm pe critic), dacă opiniile și analizele sale mai pot oferi sugestii literaților de azi. Credem că da, întrucât multe din ele au un son profetic, specific unui scriitor dotat cu un
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
reactualizat momentul irepetabil în care infinitele variante ale vieții s-au întîlnit și au coabitat edenic, fără nici o urmă de vană dorință a supremației. Umanul în ipostaza lui mitică, așezat în spațiul unei etnografii difuze, zoologicul și insemnele unor civilizații atemporale au trăit permanent în același unic registru al unei lumi nediferențiate. Derivate, aparent, din eposul folcloric și din suculența narativă a imaginarului rural, ca un simplu exercițiu ludic sau doar ca un imens spectacol suficient sieși, compozițiile Georgetei Năpăruș sînt
Georgeta Năpăruș - o rememorare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11463_a_12788]
-
reflexe ale unor existențe primordiale. Pentru că oricît ar părea de familiare personajele, bestiarul și întregul inventar al Georgetei Năpăruș, ele nu sînt nici consecința abilității mimetice , nici simplă recuzită în amenajări butaforice, și nici accente mai tari de culoare locală. Atemporale, ca niște păpuși neolitice aduse în bidimensional, abia desprinzîndu-se din fundaluri magmatice, aceste forme sînt inciziile magice ale unei memorii redeșteptate. Dacă uneori le însoțesc umorul și ironia, dacă o bucurie difuză răzbate din toate ungherele pînzei și voluptatea exprimării
Georgeta Năpăruș - o rememorare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11463_a_12788]
-
aceste forme sînt inciziile magice ale unei memorii redeșteptate. Dacă uneori le însoțesc umorul și ironia, dacă o bucurie difuză răzbate din toate ungherele pînzei și voluptatea exprimării se contopește cu întregul ceremonial plastic, nu înseamnă nicidecum că în statica atemporală se insinuează agenții relativismului. Ci doar că totul capătă suflu vital și prezență nemijlocită. Georgeta Năpăruș a știut să conjuge inconfundabil sentimentul duratei cu irizările clipei, arhetipalul cu spontaneitatea și enunțul sever cu jubilația privirii. Începîndu-și prematur, acum patru ani
Georgeta Năpăruș - o rememorare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11463_a_12788]
-
provoacă celui care trebuie s-o manifeste", cu Valéry (La Pythie), cu Thomas Mann care a proiectat acțiunea dizolvantă a poeziei asupra lui Aschenbach și a lui Tonio Kröger. Universul din Plumb se înfățișează dominat de trei figuri emblematice: geniul atemporal, Amorul de plumb, răsturnat, cu aripile prăbușite, cadavrul feminin, expus pe catafalc. Lor le corespunde o figurare demoniacă, de asemenea întreită: "Demonii bacovieni nu sînt Monis, Eac și Radamante, judecători în infernul antichității, numele lor e Poe, Baudelaire, Rollinat - și
Radu Petrescu despre G. Bacovia (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16643_a_17968]
-
Lisenko, de la Skriabin la Latoșinski și Stepanenko, de la Prokofiev la Skorik. La fel în concertul de la MDR, un solid neoclasicism (european? rus? greu de zis!) traversa majoritatea lucrărilor simfonice contemporane, semnate de Skorik, Stankovici sau Șcerbakov. Dacă minimalismul static și atemporal al lui Silvestrov dintr-o cantată după Keats nu m-a convins, în schimb forța unei construcții muzicale foarte bine gândite și simțite m-a făcut să rețin numele lui Iuri Laniuk (fost violoncelist). E Mandicevschi român sau ucrainean? Citind
Ucraina acasă la Mendelssohn by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10607_a_11932]
-
la zi de autoidentificare și profesiune de credință, semnat de autoare. Ni se reiterează condiția poetului dintotdeauna, personalizată în cazul Venerei Antonescu „Dincolo de prezentul erodat de politic, aservit banului (...)”. Poeta cultivă retragerea ca o voluptate a traumelor „într-un Trecut atemporal, adică anistoric”. Spre a regăsi acolo inocența copilăriei, mit și „fantasmă resuscitată prin forța magică a Versului”. Din al său exil bucureștean asumat, Venera Antonescu scrie ultimatum-uri, texte dintr-un convivium dantesc, sub dicteul singurului său oaspete de origine
Viaticum by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/13108_a_14433]
-
în construcția imaginii fără a neglija forța de seducție a culorii, exact ca un geometru în reprezentare, dar de o mare sensibilitate în realizarea propriu-zisă, pictorul este, în esență, un spirit clasic transplantat în plină agitație preapocaliptică. Echilibrul compozițiilor, seninătatea atemporală a desenului și a construcției cromatice, absența oricărui artificiu decorativ și căutarea unei exprimări laconice și definitive îl apropie de modelele gîndirii grecești, după cum extrema codificare a imaginii, absența oricărui retorism, încărcătura spirituală a semnului și puritatea abstractă a culorilor
Portrete paralele by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15789_a_17114]
-
interval o delimitare de timp desfășurat ca moment. Formal, evenimentul/clipa este o tăietură sau articulație în abstract de timp (irelevantă ca durată, întrucât nu comportă o expresie de profil sau orientare), sinonimând un aspect de imedialitate incomensurabilă temporal sau atemporală. Intervalul/momentul sunt asociate conceptului de durată, ca expresie de continuitate profilată sau orientată caracterial dinspre/către un eveniment/clipă, determinând expresiile de anterioritate, ca trecut, și de posterioritate, ca viitor, în raport cu care evenimentul poate fi arondat expresiei temporale de
Mi?carea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
din trei perspective și/sau faze de adecvare: intențional-ideatic - în raport cu Fmz; conceptual-teoretic - în raport cu dpc; interpretativ-expresiv - în faptul parcurgerii. Conform fiecăreia dintre aceste perspective Mins interpretează pe coordonata timpului, luând ca repere formale: 1. Unimea (U-Fmz) = dat-totodată de timp ideatic sau atemporal (abstract), corespondent unei inspirații sau viziuni preconceptuale (posibil arhetipale); 2. Lungimea (L-dpc) = distanță într-un timp de(s)-compus (conceptual), aspectat ca succesivitate posibil-logică (mensurabilă), dar nelegată sub aspectul coerenței de expresivitate; pe linia succesivității se delimitează temporal între două
Mi?carea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
ei cred/se tem că ar fi. Demonii sînt mulți și fără chip, iar ei sălășluiesc în fiecare dintre personaje. La unul se cheamă singurătate, la altul frica de îmbătrînire, la altul orgoliu, sau lașitate. Sînt toți demoni, dacă nu atemporali, în orice caz ai timpului nostru. Gabriel Garcia Marquez, Despre dragoste și alți demoni, traducere de Tudora Șandru Mehedinți, Editura Rao, București, 2000, 251 pagini, preț nemenționat.
Demonii vremii noastre by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17010_a_18335]
-
și traduc mai întâi în franceză: Les chevres descendaient la rue Descartes... ... Numai un prozator ca Hemingway putea să înregistreze o asemenea trecere; încât, oprindu-mă în jos pe străduță, după ce urc Sf. Genevieva, aștept câtva timp să apară turma atemporală, să descindă spre mine... Noaptea cealaltă, deși frânt de oboseală, nu puteam să adorm. Un insomniac inveterat are strategiile lui. Mă gândeam la caprele americanului, le număram în gând, dacă sunt perechi, neperechi, cum veneau la vale... Le comparam cu
Caprele coborau pe strada Descartes by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13136_a_14461]
-
să fugă de acolo cât o țin picioarele. Nu face nici una, nici alta. Ca îndrăgostită pentru prima oară, ea pipăie aerul care a stat martor, între ei doi, își închipuie iubirea care i-a unit peste cele opt veacuri distanță. Atemporal și mistuitor. Fenomenul a ținut mai puțin de o secundă. Reverberație a unei magii venite dintr-o altă lume. O lume mai rea, sau mai bună. între timp, paznicul a devenit suspicios. Privește femeia care gesticulează, vorbește singură. El a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]