3,106 matches
-
pe discuri de vinil, acompaniate de fragmente din operele celebre ale lui Ceaikovski și ale altor mari compozitori. Vecina sa avea abonament la filarmonică, în fiecare joi. Prima sa experiență, însă, a fost decisivă pentru o iubire fără de sfârșit pentru Ateneul Român. O atmosferă boemă o întâmpină de la primii pași în interiorul acestei clădiri istorice. Luminile care însoțeau arhitectura princiară, scările în formă de cochilie spre sala de concerte, și apoi, minunatele picturi reprezentând istoria României. Totul se ridica la dimensiunile unui
CAP.28 O SEARĂ LA ATENEU de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382872_a_384201]
-
vede pe chipul acesteia. Uitase de toate și sufletul ei alerga printre note muzicale, dansând, fredonând, primind cu iubire și recunoștință această magie. Plutea printre picturile cu domnitori și scene reprezentative istoric, se gratula cu îngerașii de pe tavanul împodobit al Ateneului. Trăia cu o intensitate de nedescris acele momente. Iar muzica se derula atât de plăcut, începând cu viorile, continuând cu violele, apoi cu violoncelele și cel mai grav, cu contrabasul. Apoi alămurile din spatele instrumentelor cu coarde, și percuția pe care
CAP.28 O SEARĂ LA ATENEU de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382872_a_384201]
-
suflet. Contopire de sunet în amintiri. O punte romantică peste vremurile sărace în plăceri nobile, cu cele în care selecția depinde doar de aprecierea sensibilității fiecăruia. Se cern gândurile și rămân memoriile... Referință Bibliografică: CONTOPIRE - Cap.28 O SEARĂ LA ATENEU / Mirela Stancu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2248, Anul VII, 25 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Mirela Stancu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
CAP.28 O SEARĂ LA ATENEU de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382872_a_384201]
-
mentalității vremii, a socotit că o fată n-are ce căuta la facultate locul ei fiind în gospodărie. Peste ani, tablourile mamei, executate fără nici o pregătire de specialitate, au impresionat pe pictorul Costin Petrescu, cel care a realizat fresca de la Ateneul Român. Socotesc interesant să vă spun că aflându-mă odată la Ploiești, locul de naștere al mamei mele, am cunoscut un domn în vârstă a cărui familie venise în țară cu Carol I. Cu înclinație specific germană și doritor de
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383014_a_384343]
-
Cvartetul Solaris” și „Camerata Classica” - dirijor Tiberiu Soare. Duminică, 18 septembrie, în ultima zi a festivalului și în ultimele ceasuri de vreme bună, înainte de venirea ploilor, după recitalul „Cvartetului Artmusik”, peste 200 de persoane, într-o atmosferă asemănătoare celei de la Ateneul Român, sobră, plină de respect și apreciere s-au bucurat de concertul extraordinar susținut de „Orchestra Simfonică București”, sub bagheta dirijorului Jin Wang. Pe parcursul celor trei zile dedicate vieții și operei lui Mozart au putut fi întâlniți și ascultați soliști
Mozartissimo pe Bulevardul Artelor – 16-18 septembrie 2016 – [Corola-blog/BlogPost/92354_a_93646]
-
Concertul de deschidere, susținut de Orchestra Filarmonicii “George Enescu” a avut loc duminica, 18 august 2013, ora 19:00, la Ateneul Român, sub bagheta dirijorului Christian Schulz (Austria) și cu concursul sopranei Patricia Seymour. Dirijorul Christian Schulz s-a adresat publicului salutând prezența la eveniment, a ASR Prințesa Lia a României, ambasadorilor și a altor personalități din viața culturală. Festivalul internațional
Prezenţe nobile la Festivalul Internaţional JOHANN STRAUSS [Corola-blog/BlogPost/92781_a_94073]
-
include tineri care au evoluat frumos în perioada interbelică. teologul Vasile Gh. Ispir (București) și Constantin. N. Ifrim (Iași) erau președinții comitetelor de conducere ale celor două centre studențești universitare, primul ajungând profesor universitar, iar celălalt avocat liberal, fondator al “Ateneului popular” din Tătărași-Iași, prefect, deputat și ultimul primar al Iașului înainte de 23 august 1944, Radu Portocală este viitorul politican liberal și ministru, economistul Gheorghe Tașcă este viitorul ministru și ambasador, Ion Irimescu-Cândești face parte din studenții care l-au apărat
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92964_a_94256]
-
Film. Filmul include imagini autentice de la începutul secolului trecut, adevărate documente istorice înfățișând casa lui Aron Pumnul din Cernăuți, locul unde a locuit Eminescu, imagini ale Iașului, ale mormântului lui Eminescu de la Cimitirul Bellu, busturile poetului de la Dumbrăveni, Botoșani, din fața Ateneului, fotografii cu Veronica Micle, Teiul lui Eminescu și Grădina Copou. Filmul va fi subtitrat în limba engleză. La Varșovia, recitalul maestrului Ilie Gheorghe este programat pentru data de 21 iunie. Evenimentul va fi organizat la Ambasada României și va fi
Mihai Eminescu, comemorat de Institutele Culturale [Corola-blog/BlogPost/93469_a_94761]
-
-M.D.: Am debutat cu poezie în revista Contemporanul, la vârsta de19 ani, cu o notă încurajatoare a poetului Geo Dumitrescu, pe data de 21 aprilie 1966. Câteva luni, mai târziu,am publicat în numărul din octombrie 1966 al revistei Ateneu, condusă de poetul Radu Cârneci. În acele vremuri, am frecventat cunoscutele Cenacluri bucureștene: „Nicolae Labiș”, „George Bacovia”, „Nichita Stănescu”, iar, mai târziu, „Destine”, ”Literatorul”, ”Mihai Eminescu”, ”Octavian Goga”, Clubul de Proză” și altele, unde am citit de nenumărate ori poezie
„ DORESC O ROMÂNIE CU O CULTURĂ COMPETITIVĂ ÎN LUME ” [Corola-blog/BlogPost/93534_a_94826]
-
și recordman național de juniori, la atletism, cu participări la reuniuni internaționale, în țară și peste hotare. -R.S.-Frumos, sunt ani mulți, de atunci. Spuneți cititorilor noștri câte ceva despre evoluția dvs.literară: - M.D.- Am publicat poezie în revistele Contemporanul, Ateneu, Luceafărul, Destine, Argeș, Cronica Fundațiilor, Puntea Prieteniei (China) ș.a. Astăzi, frecventez Cenaclurile bucureștene Destine, Literatorul, Mihai Eminescu, Octavian Goga, particip la manifestări culturale și științifice din Capitală și iau parte la Reuniunile și Sesiunile de comunicări periodice ale Academiei Dacoromâne
„ DORESC O ROMÂNIE CU O CULTURĂ COMPETITIVĂ ÎN LUME ” [Corola-blog/BlogPost/93534_a_94826]
-
cu caracter de uz intern aflată în custodia Academiei de Studii Economice. -*Sistemul Energetic Național, resursă a securității și apărării naționale*- teză cu caracter de uz intern aflată în patrimoniul Colegiului Național de Apărare. Am publicat poezie în revistele Contemporanul, Ateneu, Luceafărul, Destine, Argeș, Cronica Fundațiilor, Puntea Prieteniei (China) ș.a. Am citit din poeziile mele la Radio România, la emisiunile culturale, cum ar fi cele ale doamnei Liliana Ursu. -Sunt membru al unor Organizații culturale, științifice, astfel, (selectiv): -Fundația Internațională „MIHAI
Cine sunteți dvs.,domnule Marian Dumitru? ( II ) [Corola-blog/BlogPost/93538_a_94830]
-
meu Paul Mormînt spaima Cărămidarilor și a Cociocului singurul om care mi-a răsplătit sincer și dezinteresat onoarea sînt caraghios cu fantomele astea cu eroii ăștia de filme proaste Nuți l-a pălmuit pe scenă după lăsarea cortinei juca la Ateneul Popular Într-o piesă despre naționalizare și el a Început să strănute ca un apucat la replica ei cea mai tare au fugit la Canal i-a făcut trei copiii ultima dată era electrician la Lemaître lumina asta albă ireală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
București, Colecția „Monitorul Oficial” din anii 1896-1897, p.485-486. Vezi și : D. Gh. Chitoiu, Cercetări și cronici agricole, București, 1930, p.31. 35 Din familia Pușcuță, împroprietărită în Viforeni, s-a ridicat poetul Constantin Pușcuță (1940-1003), care semna în revista „Ateneu” din Bacău, cu pseudonimul Octavian Voicu. Are mai multe volume de versuri. Am fost colegi, am stat împreună la gazdă, împreună ne-am pregătit bacalaureatul, în 1960. El a fost secretarul Teatrului de Stat din Bacău. 36 Singura legătură dintre
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de versuri „Pământ și soare” i-a apărut în 1927. A colaborat la publicațiile „însemnări ieșene”, „Adevărul literar”, „Torța”, făcând parte din intelectualii grupați în jurul lui Mihail Sadoveanu. A contribuit la culturalizarea satelor, a depusă o apreciabilă muncă obștească în cadrul ateneelor populare. După o boală grea, s-a stinsă din viață la 9 martie 1964. Datorăm aceste câteva cuvinte care țin loc de necrolog unui grup de scriitori și prieteni care semnează această scurtă notă biografică în „Gazeta Literară”, București, martie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
gest confidențial și, pentru o clipă, mi s-a părut că Întrezăresc În privirea lui un respect care nu fusese acolo cu cîteva momente În urmă. Vom face o Înțelegere, mi-a zis el. MÎine, duminică, după-amiaza, treci pe la biblioteca Ateneului și Întrebi de mine. Tu aduci cartea pentru ca eu s-o pot examina cum trebuie, iar eu Îți povestesc ce știu despre Julián Carax. Quid pro quo. — Quid pro ce? — Latina, puștiule. Nu există limbi moarte, ci numai creiere În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
am bănuit că, dacă voiam să aflu ceva despre Julián Carax, mai convenabil ar fi fost să rămîn În termeni buni cu el. I-am zîmbit cu beatitudine, arătîndu-mi plăcerea produsă de latinăraia și vorbăria lui. — Nu uita, mîine, la Ateneu, a rostit solemn librarul. Dar adu cartea, sau adio Înțelegere. — De acord. Conversația s-a risipit Încetișor În murmurul celorlalți cenacliști, alunecînd spre discutarea unor documente găsite În pivnițele de la Escorial care sugerau posibilitatea ca don Miguel de Cervantes să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
sub o lagună de ceață deasă și arzătoare care făcea să asude termometrele de pe pereți. La jumătatea după-amiezei, cînd să tot fi fost vreo treizeci de grade, am pornit-o spre strada Canuda pentru a mă Întîlni cu Barceló la Ateneu, cu cartea mea sub braț și cu un văl de sudoare pe frunte. Ateneul era - și mai este - unul dintre multele colțuri ale Barcelonei unde secolul al XIX-lea Încă nu-și primise vestea pensionării. Scara din piatră urca dinspre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
pereți. La jumătatea după-amiezei, cînd să tot fi fost vreo treizeci de grade, am pornit-o spre strada Canuda pentru a mă Întîlni cu Barceló la Ateneu, cu cartea mea sub braț și cu un văl de sudoare pe frunte. Ateneul era - și mai este - unul dintre multele colțuri ale Barcelonei unde secolul al XIX-lea Încă nu-și primise vestea pensionării. Scara din piatră urca dinspre o curte interioară de palat pînă la o rețea fantomatică de galerii și saloane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
rușinată a feței mele, care ar fi fost Îndeajuns pentru a aprinde o havană de la o palmă distanță. 3 În după-amiaza aceea cu ceață și burniță, Clara Barceló mi-a furat inima, răsuflarea și somnul. La adăpostul luminii fermecate din Ateneu, mîinile ei au scris pe pielea mea un blestem ce avea să mă urmărească peste ani. Pe cînd o contemplam vrăjit, nepoata librarului mi-a explicat povestea ei și felul cum dăduse, tot din Întîmplare, peste paginile lui Julián Carax
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
cumpărase pe strada Condal pe șapte pesete, un om ce nu-și putea permite să-i dăruiască fiului său un stilou norocos care nu servea la nimic, dar care părea să Însemne totul. În seara aceea, la Întoarcerea mea de la Ateneu, l-am găsit așteptîndu-mă În sufragerie, etalînd aceeași față de Înfrîngere și de jind. — Începusem să cred că te-ai rătăcit, zise el. A sunat Tomás Aguilar. Spune că v-ați dat Întîlnire. Ai uitat? — Barceló, care se răsucește ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
pe gît și pe piept. Ochii ei albi se ridicau spre tavan, Înfiorîndu-se sub asalturile cu care profesorul de muzică o penetra Între coapsele palide și tremurătoare. Aceleași mîini care Îmi citiseră chipul cu șase ani În urmă În Întunericul Ateneului strîngeau acum bucile lucind de sudoare ale maestrului, Înfigîndu-și În ele unghiile și trăgîndu-le spre sine cu o poftă animalică, disperată. Am simțit cum mi se taie răsuflarea. A trebuit să rămîn acolo, paralizat, vreme de aproape o jumătate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
Stat din Bacău și „Analele Facultății de Drept”, Universitatea Ecologică, Iași. Distincții: numeroase premii și distincții, dintre care menționăm: Meritul științific, (Academia Română); titlurile „Profesor emerit”, (M.E.C). și „Doctor docent, habilitat în Politologie” (Academia de Științe, Republica Moldova, 1997); Premiul rev. „Ateneu” (1997); Premiul Institutului de Istorie și Teorie Militară din MAN; titlul: „Doctor Honoris Causa în științe politice și științe umaniste”, diplome de onoare oferite de Internațional Academy of Culture and Political Science, International Association of Educators for World Peace, World
PERSONALITATE A VIEŢII ŞTIINŢIFICE ROMÂNEŞTI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364357_a_365686]
-
a Academiei de Științe din R. Moldova • Membru al Uniunii Scriitorilor din R. Moldova • Membru al Societății scriitorilor „Costache Negri” din România (Galați) • Vicepreședintele „Ligii Culturale Pentru Unitatea Românilor De Pretutindeni” din România și președinte al Departamentului Moldova. • Premiatul revistei „Ateneu” pe anul 1987 • Ordinul „Meritul științific” acordat de Academia română, 1964. Colaborează la numeroase publicații din Iași, din țară și străinătate cu eseuri, reportaje, interviuri, studii și articole pe teme de cultură. Publică volumele: Liga Culturală și Unirea Transilvaniei cu
PERSONALITATE A VIEŢII ŞTIINŢIFICE ROMÂNEŞTI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364357_a_365686]
-
și coordonator al Buletinului științific al Academiei Ecologice și al Analelor Facultății de Drept și Administrație Publică din cadrul Universității Ecologice „Dimitrie Cantemir” din Iași. Este decorat cu Medalia „Meritul Științific” a Academiei Române. Deține Premiul pentru Știință, Sociologie, Pedagogie al revistei Ateneu, Premiul Institutului de Istorie și Teorie Militară al Ministerului Apărării Naționale al României. BIBLIOGRAFIE: 1. O viață consacrată învățământului și cercetării: Prof. univ. Dr. Doc. Constantin Marinescu, Iași, 2000. 2. Scriitori și publiciști ieșeni contemporani. Dicționar, Iași, 2002. 3. Un model
PERSONALITATE A VIEŢII ŞTIINŢIFICE ROMÂNEŞTI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364357_a_365686]
-
Credința"din Detroit, „Renașterea"de la Cluj (unele sub pseudonimul Vartolomeu Diacul). S-a afirmat de tânăr în literatură (debutul în ,,Vremea”, 1936 și „Dacia Rediviva”, al cărei redactor principal a fost) și colaborator al revistelor: „Gazeta Literară", „Luceafărul", „Magazin Istoric", „Ateneu” etc. Unele din piesele sale au fost jucate pe scenele Teatrelor „Barbu Delavrancea"din București, „Alexandru Davila"din Pitești, „Dramatic"din Baia Mare ș.a. A fost membru titular al Uniunii Scriitorilor. Dintre cărțile sale menționăm următoarele: Miorița (Bucuresti, 1966); Meșterul Manole
MITROPOLITUL BARTOLOMEU ANANIA de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 71 din 12 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364442_a_365771]