10,368 matches
-
km și pe terasa de vest, la Condrea de mai trâziu, ca de aici, o bună parte, să treacă peste Siret. Toate aceste grupuri de locuitori au rămas, din punct de vedere juridic, administrativ-teritorial și social-economic, în comunitatea cunoscută și atestată, prin documentele scrise ce s-au păstrat, sub numele de obștea sau satul Umbrăreștilor răzeși, mai târziu Umbrăreștii răzeși-partea de jos. Tot mai târziu, comunității rămase pe vechea vatră numită Umbrărești i se va adăuga sintagma „partea de sus”, așa cum
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
că numărul de bătrâni este exact același, 34, că ambele sate au umblat pe acest număr de părți și că numele lor, al celor 34 de bătrâni, sunt identice cu acelea păstrate prin viu grai la Umbrărești, până la colectivizarea forțată, atestate și documentar prin numeroase surse arhivistice. Pentru edificare, reproducem o parte din ele: Azimioară, Bălan, Borș, Bulcoiu, Calalbu, Cerchezu, Ciocnișu, Guneș, Juncu, Manea, Mihalcea, Pârvu, Vlasie, Vițenchiu etc.. Câteva erori ale autorilor nu impietează prea mult valoarea documentară a afirmației
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
acte de vânzare-cumpărare, dar nici prea multe documente din care să rezulte explicit cine de la cine a primit stăpânirea. Așa că, pentru reconstituirea modului de transmitere, ne vedem obligați de situație să recurgem la stabilirea relațiilor de rudenie existente între cei atestați ca stăpâni siguri pe Bozieștii de Sus, după dania din 1645. Într-o astfel se postură, adică de stăpân sigur în Boziești, îl aflăm pe Manolache Costache, fiul serdarului Costachi, căsătorit cu Maria, una din fiicele lui Ion Palade. Acesta
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ce „mi li-au dat Joroae pân’ trăia”. E de înțeles că de la Ion Palade stăpânirea a trecut la fiica sa, Maria, căsătorită cu Manolachi Costache. Că Ion Palade a avut stăpânire la Umbrărești, respectiv la Boziești, este un fapt atestat documentar: monahia Teodora Macri, una din fiicele lui Ion Palade, nemulțumită de frații ei și de sora Maria, pentru că nu au acceptat-o la moștenirea averii tatălui lor („am rămas și am trăit în lipsă și în nevoi toată viața
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de locuit, situația demografică poate fi apreciată ca cel puțin asemănătoare din punct de vedere numeric, dacă nu mai numeroasă, față de aceea de la Torcești. De altfel, există și un indiciu sigur în acest sens. Este vorba de cei 34 bătrâni atestați documentar mai târziu, pe partea răzeșească a Umbrăreștilor, adică pe mai puțin de jumătatea hotarului întreg al moșiei, împărțirea aceasta pe bătrâni producându-se în prima jumătate a secolului al XVII-lea, după cum se poate calcula pe baza spiței de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fiind teritoriul cel mai prielnic pentru existența comunității din timpuri destul de îndepărtate. Cercetări arheologice adecvate vor fi în măsură să releve aievea ceea ce noi mai mult am intuit prin lumina celor semnalate mai sus, mai ales existența vetrei de sat atestată arheologic. Tot de resortul arheologiei ține acum și punerea în evidență a așezămintelor religioase vechi, care au fost cândva la Tămășeni și la Torcești, și despre care există și câteva informații scrise ce le atestă doar funcționarea, nu și începutul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o tendință către centralizarea fiscală care a subminat în continuare, autonomia autorităților subnaționale. Multiplele crize ale statului bunăstării sociale Spre sfârșitul anilor 1960 și începutul anilor 1970, statul bunăstării sociale a suferit o serie de crize care au fost bine atestate: criza fiscală a statului;25 cele două crize ale petrolului din 1973, respectiv 1979; criza economică a capitalismului industrial occidental cu metodele lui de producție fordiste.26 Globalizarea și, în Europa Occidentală, relansarea Comunității Europene, au fost cele mai importante
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
fenomenul divinatoriu prin Însăși funcția sa de preot la Delfi, Plutarh a dedicat acestui subiect două dintre cele trei „dialoguri pythice”, De Pythiae Oraculis și De Defectu Oraculorum 1. Acesta din urmă abordează problema - generală - a decadenței sanctuarelor oraculare, fenomen atestat istoric la Începuturile erei creștine și chiar ceva mai Înainte. De aici va porni o amplă dezbatere asupra agenților divinației (daimoni intermediari, pneuma - suflul profetic) care, „părăsind” unele sanctuare, ar fi provocat decăderea lor totală. Cel dintâi dialog, De Pythiae
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
care sens Comisia pentru protecția copilului stabilește, odată cu încredințarea copilului, durata încredințării. Datele și informațiile se comunică de fiecare Comisie, pentru copiii din circumscripția respectivă, către Comitetul Român pentru Adopții, care le face cunoscute acestora cererile persoanelor sau ale familiilor atestate corespunzător, cărora urmează să le fie încredințați copii în vederea adopției. În cazul în care Comisia pentru protecția copilului de la domiciliul copilului nu a comunicat hotărârea de încredințare a acestuia, în vederea adopției, unei persoane sau familii, Comitetul Român pentru Adopții va
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
Muzeului de Istorie al Județului Bacău sub numerele de inventar 29044-29056 (Viorel Căpitanu - "Tezaur de denari" - "Carpica" X). În preajma constituirii statului feudal Moldova, satele răzășești reprezentau baza economică, socială și militară a acestuia. Satele Tomozia, Dealu Perjului, Bărboasa și Oncești, atestate documentar în secolele al XIV-lea și al XV-lea, aveau deja în acel moment, o vechime de cel puțin un secol. Marele drum comercial de pe Valea Berheciului, împreună cu drumurile colaterale de pe văile Tutovei și Zeletinului ce conduceau la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cu muzică. Fără lăutari, cheful nu are haz! La Borțoasa, cârciuma hoților, cântă Zavaidoc. Acesta, pe numele său real Marin Teodorescu (1896-1945), va fi cântat poate și la un asemenea local. Oricum, e singurul personaj din Groapa cu existență reală atestată. Mai tânăr decât Zavaidoc și mai longeviv a fost Cristian Vasile (1908-1985) despre care, în povestirea Zaraza, Mircea Cărtărescu scrie că ar fi compus melodia ce dă titlul prozei. Zaraza din frumoasa ficțiune ar fi fost o femeie reală, iubită
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
hrana de acasă te întorci cu sufletul plin ! Ave Graecas ! Ave amici, din Atena noastră, a tuturor ! (MERIDIANUL, An X, nr. 6 (735), joi, 14 februarie 2008, Editorial) Dintr-o lucrare a noastră mai veche, reiterăm că Vasluiul, ca așezare atestată documentar la 1375, a fost teatrul de operații în vestita bătălie a lui Ștefan cel Mare de la Podul Înalt din 10 ianuarie 1475, capitală a Moldovei de Jos câteva luni (1435) a avut prima școală publică în 1841, prima bibliotecă
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
De aceea în Logica povestirii (Logique du récit), el stabilește un inventar de roluri, bazat pe opoziția agent/pacient și ameliorare/ degradare (ultima opoziție fiind de fapt principalul resort al povestirii). Dacă se poate reproșa lui Propp reducerea varietății basmelor atestate și atestabile la un basm unic, printr-un exces invers Bremond propune imaginea unei povestiri proteiforme cu o infinitate de parcursuri posibile (cf. și C. Calame, C. Geni-nasca, 1982: 78). Modelarea narativității la C. Bremond capătă o dimensiune explicativă și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
că această lucrare este de Rembrandt. 6. Vezi Saint, Nigel, Marguerite Yourcenar; Reading the Visual (Oxford, 2000). 7. Savigneau, Yourcenar, p. 527. 8. Savigneau, Yourcenar, p. 428. 9. Citat din Savigneau, Yourcenar, p. 87. 10. Savigneau, Yourcenar, p. 167. 11. Atestat în Cronologia Pleiadei întocmită de Yourcenar (1982). 12. Savigneau, Yourcenar, p. x-xii. 13. Yourcenar, With Open Eyes, trad. de Arthur Goldhammer (Boston, 1984), p. 19. 14. Yourcenar, Dear Departed, trad. de Maria Louise Ascher, (New York, 1991), pp. 145-242. 15. Barnes
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
desemnând ceea ce se înscrie în înălțătoarea sferă a odei trădează intenția de coborâre, de demitizare a subiectului specifică parodiei. De fapt, evoluția pe care au cunoscut-o sensurile termenului grecesc propriu-zis se suprapune fenomenului literar în sine. Astfel, prima apariție atestată a termenului parwdia ("parodia") se producea în capitolul al doilea al Poeticii lui Aristotel; cu semnificația impusă aici relaționează majoritatea ocurențelor sale ulterioare. Sensurile reținute de Aristotel și dezvoltate mai târziu de Athenaeus din Naucratis (170-230 e.n.) în Deipnosophistae leagă
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
un lingvist preocupat de chestiuni de etimologie, și F.J. Lelièvre84, care prezintă fenomenul în diacronie, legând aspectul etimologic de producția ulterioară de opere literare. Ambii cercetători cad de acord în privința succesiunii și însemnătății termenilor citați mai sus: cea dintâi formă atestată este "parodos", ajungând să desemneze un rapsod care cântă/ recită un text dat, dar un text făcând parte din scrierile homerice, însă "într-o manieră ușor diferită"85 de acestea. Isaac D'Israeli 86 îi descrie pe acei parodoi, succesorii
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
filozofilor. Să trăiești. Asemenea și tu". Citatul din capitolul LXXI, printre ultimele destinate banchetului, se constituie și într-unul din desele cazuri în care parodia servește drept mijloc de satirizare a anumitor realități din societatea vremii, date fiind inscripțiile funerare atestate ce detaliază genealogia mortului, îi descriu titlurile de noblețe și, pentru a fi cât mai convingătoare cu putință, chiar înșiruie bunurile lăsate de el moștenitorilor sau binefacerile aduse comunității. În privința finalului dialogat (Să trăiești. Asemenea și tu), se crede că
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
parodice, îmbinând cultul nașterii lui Hristos cu motive laice. Parodierea textelor sfinte se realizează și prin înlocuirea ritualului religios cu forme ale reprezentațiilor de mistere medievale, îndeosebi în acele texte destinate recitării și, pe o treaptă superioară, cântării. Parodia sacra atestată în secolele V-VII cunoaște două exemplificări de excepție în Joca monacorum și Coena (Cena) Cypriani. Aceasta din urmă, în traducere Cina cea de taină a lui Ciprian, are structura unui "simposion gotic", este o Pileata Biblia pentru că "toată Biblia
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Unii bufoni însă au intrat în istoria literaturii cu numele lor real (personajul "echivalează" cu persoana reală), fiind niște obișnuiți ai nuvelelor italiene, cum vom avea prilejul s-o constatăm la Franco Sacchetti, de pildă (unde Gonella și Dolcibene, bufoni atestați ai vremii, se metamorfozează în protagoniștii unor nuvele precum Lui messer Dolcibene i se dă, în bătaie de joc, să mănânce o pisică... sau Despre marea încercare ce a făcut la Napoli bufonul Gonella). Distanțarea (mai bine zis anularea distanței
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
travesti umoristic, cealaltă parte a balanței înclină în favoarea "deghizării" utopiei, care capătă aici forme contrare modelului propus în Utopia lui Thomas Morus, text apărut în 1516 și pe care Rabelais îl cunoștea și prețuia, așa cum rezultă din corespondența celor doi atestată și în istoriile literare 270. Dacă înclinația renascentistă spre utopie a putut fi stimulată "în mare măsură de călătoriile ce au avut loc în această perioadă, dar și de accentuarea spiritului individualist realizată de gânditorii umaniști"271, Rabelais se dovedește
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
vocea autorului. Lumea reprezentată este lumea în care autorul însuși a trăit, cât se poate de reală pentru el, pe care acum o reconstituie în discurs. Drept dovadă, apar deseori elemente clare din biografia sa. Identitatea celui care vorbește este atestată, în plus, de adresarea către personajul principal din nuvela O zi din viața lui Ivan Denisovici, tratat ca un camarad de lagăr: Ia zi, Ivan Denisovici, despre ce n-am povestit încă? Din viața noastră de zi cu zi?"250
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
15 kilometri distanță de locul pe unde curge apa Siretului, la 35 kilometri de orașul Botoșani - centrul actual administrativ al județului - 45 kilometri de Suceava, 36 kilometri de Dărăbani, Dorohoiul, poate cu mult înainte de 6 octombrie 1407, când îl găsim atestat documentar în geografia așezării, este localitatea care a îndemnat pe mulți condeier i să scrie despre el și oamenii care i-au întreținut viața. „Dorohoiul la peste șase sute de ani” este titlul volumului care îl semnează ca autor Gheorghe Gh.
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
poeme în poeme „Este o descoperire în poezie” îmi preciza la 15 noiembrie 2007 expeditorul despre care aveam să-i aflu ocupațiile sale diverse: eseist, publicist, artist plastic (sculptură, linogravură, acuarelă, ceramicăsticlă și pictură), dar și poet, calități recunoscute prin atestate și notorietate, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști, al Uniunii Artiștilor Plastici, al Uniunii Scriitorilor din România și nu numai. Un continuator al cvadropoemelor din perioada Evului Mediu și reluată mai recent de un alt încercat al poeziei - Kavafis, zice undeva
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
olarea.” Era confesiunea omului care mângâiase cu privirea, ani de-a rândul, sute și sute de Feți frumoși și Ilen e Consânzene din amfiteatrele unde predase studenților, zecil or d e doctoranzi pe care îi tutelase și îi înzestrase cu atestate , a miilor de bolnavi pe care îi tratase și mângâiase ca doctor și om. „Profesorul Oblu se mai deplasa la policlinic a di n Copou unde - cum îmi spunea el - își găsise un fel de modus vivendi. Într-o zi
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
și arogantʺ; ʺProștii nu-i invidiază pe cei inteligenți, îi compătimescʺ; ʺA ajuns în culmea ratării, îl laudă toți proștiiʺ; ʺProștii nu se mănâncă între ei. Vor ceva mai finʺ; ʺMă tem de proștii cu aspirații (dar de cei cu atestate? n.n .); ʺUnii simulează prostia. Alții sunt chiar sinceri” (p.214 216). Cum înțelepciunea a fost văzută de Aristotel drept o manifestare și reflecție a filosofiei legate de problemele vieții, un fel de filosofie a vieții practice și coti diene, iar
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]