1,788 matches
-
care nu este rară la pacienți în stadii avansate de insuficiență cardiacă) se poate lua în considerare, pe lângă funcțiile specifice de stimulare preventivă pentru fibrilația atrială, pe care majoritatea sistemelor moderne de CRT le au, o eventuală plasare a sondei atriale în zona învecinată ostiumului de sinus coronar, pentru a obține o depolarizare cvasisimultană a ambelor atrii [8]. 6. Odată plasate toate sondele în poziție optimă și securizate se cuplează aparatul în mod uzual. Dacă din anumite motive (neidentificarea ostiumului sinusului
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
în pofida terapiei farmacologice optime și indicație de Clasa I pentru defibrilator, FE<35%, dilatare de VS (diametrul end-diastolic VS>55 mm), complex QRS>120 ms - Clasa I (nivel de evidență B). 4. Resincronizare cardiacă la pacienți cu ICC și fibrilație atrială permanentă - Pacienți cu ICC NYHA III-IV în pofida terapiei farmacologice optime, FE<35%, dilatare VS(diametrul enddiastolic VS> 55 mm), fibrilație atrială permanentă și indicație de ablație de nod AV - Clasa II (nivel de evidență C). CRT își revendică astfel un
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
complex QRS>120 ms - Clasa I (nivel de evidență B). 4. Resincronizare cardiacă la pacienți cu ICC și fibrilație atrială permanentă - Pacienți cu ICC NYHA III-IV în pofida terapiei farmacologice optime, FE<35%, dilatare VS(diametrul enddiastolic VS> 55 mm), fibrilație atrială permanentă și indicație de ablație de nod AV - Clasa II (nivel de evidență C). CRT își revendică astfel un loc justificat în ameliorarea / terapia insuficienței cardiace avansate.
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
3-4 săptămâni de gestație, când se formează camera cardiacă. Au fost identificate și anomalii cromozomiale [10]. Clinic inima este situată extratoracic, apexul fiind orientat cefalic. Se asociază cu tetralogie Fallot, stenoza arterei pulmonare, ductus arteriosus patent, defect septal ventricular sau atrial. Volumul intratoracic este scăzut la acești pacienți, ridicând probleme de reintegrare a cordului. Frecvent se asociază și un defect parietal abdominal. Tratamentul inițial constă în acoperirea defectului cu tegument, imediat postnatal, ca prim timp operator. Ulterior, se rezolvă defectul toracic
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92097_a_92592]
-
insuficiență cardiacă. Toate modificările structurale din arhitectura miocardului (hipertrofie, fibroză) duc invariabil la rigidizarea pereților ventriculari, urmată de alterarea relaxării (în special prin prelungirea fazei inițiale, rapide) astfel încât umplerea diastolică ventriculară se face la acești pacienți în special pe seama contracției atriale. MANIFESTĂRI CLINICE Simptomatologia pacienților cu CMH poate fi extrem de variată, de la lipsa oricăror simptome și descoperirea întâmplătoare a bolii cu ocazia unui examen de rutină, până la apariția morții subite. Aceasta din urmă apare din nefericire în special la copii și
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
principal disfuncției diastolice și deci creșterii presiunii la nivelul atriului stâng și a circulației pulmonare), palpitațiile, angina, presincopa și sincopa [9]. Acestea apar în general la efort sau sunt agravate de el. Sincopa se întâlnește în contextul apariției aritmiilor (fibrilație atrială, tahicardie ventriculară) sau ca urmare a debitului cardiac neadecvat. Aparent există o relație liniară între gradul hipertrofiei și severitatea simptomelor, însă există descrise în literatura de specialitate și cazuri în care, în contextul unei hipertrofii ușoare existau simptome invalidante. Examenul
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
simptome invalidante. Examenul pacienților poate fi și el - de la extrem de sărac în elemente (la aceia cu forme segmentare de hipertrofie și fără obstrucție intraventriculară) până la definitoriu pentru un diagnostic pozitiv. Aria precordială poate prezenta un impuls apical presistolic - datorat sistolei atriale viguroase, urmat de șocul apexian propriu-zis - deplasat lateral în marea majoritate a cazurilor, și, uneori de cel de-al treilea impuls (în telesistolă, datorat contracției ventriculare izometrice). Pe jugulogramă se poate remarca o undă a proeminentă, ca urmare a scăderii
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
a hipertrofiei apicale și a discrepanței de dimensiuni cranio-caudale ale cordului [13]. În afara modificărilor de morfologie, pe electrocardiogramă putem surprinde tulburări de ritm supraventriculare și ventriculare. La aproximativ 25% din pacienți, în special odată cu înaintarea în vârstă, poate apare fibrilația atrială, ce accentuează la rândul ei dilatarea atrială, și care este de cele mai multe ori greu tolerată de pacienți ca urmare a dispariției contribuției sistolei atriale la umplerea ventriculară. Dintre complicațiile ce pot apare ca urmare a instalării fibrilației atriale, cel mai
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
dimensiuni cranio-caudale ale cordului [13]. În afara modificărilor de morfologie, pe electrocardiogramă putem surprinde tulburări de ritm supraventriculare și ventriculare. La aproximativ 25% din pacienți, în special odată cu înaintarea în vârstă, poate apare fibrilația atrială, ce accentuează la rândul ei dilatarea atrială, și care este de cele mai multe ori greu tolerată de pacienți ca urmare a dispariției contribuției sistolei atriale la umplerea ventriculară. Dintre complicațiile ce pot apare ca urmare a instalării fibrilației atriale, cel mai frecvent se citează fenomenele embolice și insuficiența
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
și ventriculare. La aproximativ 25% din pacienți, în special odată cu înaintarea în vârstă, poate apare fibrilația atrială, ce accentuează la rândul ei dilatarea atrială, și care este de cele mai multe ori greu tolerată de pacienți ca urmare a dispariției contribuției sistolei atriale la umplerea ventriculară. Dintre complicațiile ce pot apare ca urmare a instalării fibrilației atriale, cel mai frecvent se citează fenomenele embolice și insuficiența cardiaca [9]. La 75% din bolnavi apare tahicardia ventriculară, motiv pentru care în protocolul de urmărire a
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
apare fibrilația atrială, ce accentuează la rândul ei dilatarea atrială, și care este de cele mai multe ori greu tolerată de pacienți ca urmare a dispariției contribuției sistolei atriale la umplerea ventriculară. Dintre complicațiile ce pot apare ca urmare a instalării fibrilației atriale, cel mai frecvent se citează fenomenele embolice și insuficiența cardiaca [9]. La 75% din bolnavi apare tahicardia ventriculară, motiv pentru care în protocolul de urmărire a pacienților cu CMH, un rol important îl are monitorizarea Holter EKG /24 de ore
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
sau către apariția progresivă a insuficienței cardiace la care se poate asocia angina pectorală ( în contextul prezervării funcției sistolice a VS) sau către insuficiența cardiacă clasa a IV-a NYHA cu disfuncție sistolică severă de VS, ori către instalarea fibrilației atriale împreună cu complicațiile de tip embolic ce pot însoți această tulburare de ritm. Insuficiența cardiacă cu funcție sistolică prezervată apare ca urmare a disfuncției diastolice, a obstrucției de la nivelul tractului de ejecție al VS, a instalării fibrilației atriale și, nu în
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
către instalarea fibrilației atriale împreună cu complicațiile de tip embolic ce pot însoți această tulburare de ritm. Insuficiența cardiacă cu funcție sistolică prezervată apare ca urmare a disfuncției diastolice, a obstrucției de la nivelul tractului de ejecție al VS, a instalării fibrilației atriale și, nu în ultimul rând a ischemiei subendocardice. În aceste cazuri, pereții VS sunt în continuare hipertrofiați, iar cavitatea ventriculară este mică. În 3% din cazuri, CMH evoluează catre insuficiență cardiacă congestivă ca stadiu final al bolii, care se caracterizează
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
detectarea altor potențiali pacienți [16]. Ținând cont de faptul că majoritatea celor diagnosticați sunt copii sau tineri, restricția de a face sport este frustrantă și destul de greu de respectat. Tratamentul medicamentos se adresează simptomelor de insuficiență cardiacă, angină sau fibrilație atrială. În cazul pacienților care prezintă dispnee de efort și oboseală, datorate în special disfuncției diastolice, obstrucției tractului de ejecție sau ischemiei subendocardice, se folosesc clase de medicamente care să reducă consumul de oxigen al inimii, forța de contracție și să
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
cu CMH prima alegere. Un alt medicament, din clasa antiaritmicelor, Disopyramida, prin efectele sale la nivelul canalelor de calciu este folosit în CMH, singur sau în asociere cu beta-blocantele. Beneficiile sale însă sunt controversate și nu protejează pacienții de aritmiile atriale sau ventriculare ce grevează evoluția bolii acestor pacienți. În fazele finale ale bolii, când apare insuficiența cardiacă congestivă și disfuncție sistolică importantă, tratamentul simptomatic este cel clasic, care asociază inhibitorii enzimei de conversie, blocanții receptorilor de angiotensină II, digitala, beta-blocantele
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
din pionierii circulației extracorporeale a fost John Gibbon cu munca sa experimentală în anii 1930 la Boston. La 6 mai 1953, în SUA, are loc prima operație pe cord deschis din istorie, corecția chirurgicală de închidere a unui defect septal atrial utilizând circulația extracorporeală, operație care a fost un succes. Din nefericire următorii patru pacienți au decedat descurajând munca acestuia. În 1951, Dennis și Varco, după studii experimentale, corectaseră chirurgical un DSA utilizând CEC, dar pacientul a decedat, la autopsie constatându
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92068_a_92563]
-
și Varco, după studii experimentale, corectaseră chirurgical un DSA utilizând CEC, dar pacientul a decedat, la autopsie constatându-se de fapt un canal atrioventricular comun. În Suedia, Bjork și Seening au utilizat CEC la începutul anilor cincizeci extirpând un mixom atrial. După experiențele lui Dennis, Walton Lillehei efectuează o serie de intervenții chirurgicale la copii în „circulație încrucișată” utilizând ca oxigenator plămânul unui donator (de obicei mama copilului). În 1950, Kirklin la Mayo Clinic începe activitatea experimentală cu CEC urmând ca
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92068_a_92563]
-
Similar cu ECA, EPN este o metaloproteinază prezentă la suprafața celulei endoteliale, fiind implicată în degradarea a numeroase peptide reglatorare ale tonusului vascular, inclusiv a peptidelor natriuretice. Ca urmare, inhibiția EPN potențează vasodilatația și natriureza prin creșterea nivelului peptidului natriuretic atrial. Inhibând în același timp sistemul renină-angiotensină și EPN, inhibitorii de vasopeptidază (IVP) reduc vasoconstricția și promovează vasodilatația, reducând deci rezistența periferică și TA. Utilizarea IVP ar putea fi însă limitată de frecvența crescută a reacțiilor alergice de tipul angioedemului (pentru
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
patologie cardiovasculară pot fi abordate chirurgical prin procedee specifice cu ajutorul circulației extracorporeale sau prin operații pe cord închis având ca scop corectarea anatomică curativă, radicală sau hemodinamică, paleativă. Bolile cardiace congenitale pot fi corectate de la cele mai simple (defecte septale atriale și ventriculare, defecte valvulare) la cele complexe (tetralogia Fallot, transpoziția marilor vase, sindrom de hipoplazie cord stâng). Corectarea unor leziuni valvulare cardiace dobândite, de etiologie reumatică sau degenerativă este efectuată prin procedee chirurgicale de tipul valvuloplastiilor, înlocuiri valvulare cardiace izolate
Tratat de chirurgie volum VII. Chirurgie Cardiovasculară by Irinel Popescu, Radu Deac () [Corola-publishinghouse/Science/92063_a_92558]
-
suturează cu succes o plagă cardiacă (1899). Perioada modernă a chirurgiei cardiace începe la 6 mai 1953, când John Gibbon efectuează în SUA prima operație pe cord deschis cu ajutorul unui aparat inimă-plămân artificial - închiderea cu succes a unui defect septal atrial [8,9]. Din această perspectivă, chirurgia cardiacă are o evoluție și dezvoltare de dimensiunea unui secol [6]. De la primele începuturi în 1953, chirurgia cardiacă pe cord-deschis a fost considerată cea mai importantă achiziție medicală a secolului XX [9]. Dezvoltarea chirurgiei
Tratat de chirurgie volum VII. Chirurgie Cardiovasculară by Irinel Popescu, Radu Deac () [Corola-publishinghouse/Science/92063_a_92558]
-
de sântul interventricular posterior (Sulcus interventricularis posterior), ce se întâlnesc la nivelul unei mici incizuri situată deasupra și la dreapta de vârful inimii (incisura apicis cordiș). Vârful rotunjit (Apex cordiș) aparține ventriculului stâng, iar baza inimii (basis cordiș) corespunde sectorului atrial și porțiunii incipiente a vaselor mari. - Pe suprafața inimii se disting următoarele trei fete: - Față sterno-costală (Facies stenocostalis), convexa, formată în cea mai mare parte de atriul și ventriculul drept. Pe ea se evidențiază pregnant urechiușa dreapta (Auricula dextră), segmentul
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
se evidențiază un supliment de miofibre circulare, care se desfășoară în spire largi, de la inelul atrio-ventricular stâng spre vârful inimii, luând parte la formarea mușchilor papilari din acest ventricul („fasciculele bulbospirale McCallum”). - Septurile cardiace separă pe de o parte sectorul atrial de cel ventricular, iar pe de altă parte atriul drept de cel stâng, respectiv ventriculul drept de cel stâng. - Septum atrioventricular reprezintă partea septului membranar intercalat și separă atriul drept de ventriculul stâng, unde acestea se învecinează, dispus în plan
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
o formă curbata, cu dimensiuni relativ mari (aproape 2 cm lungime, 2 mm grosime) fiind centrul primar de comandă, „pacemaker”, care generează undă de excitație a cordului. Nu are legături directe cu centrii subordonați; transmite excitația prin toată masă miocardului atrial. - Nodulul atrioventricular (Noduli atrio-ventricularis), mai mic decât primul (5 mm lungime, 2-3 mm grosime) se găsește în porțiunea postero-inferioară a septului interatrial, înaintea orificiului de vărsare în atriul drept al sinusului coronar. - Inferior se continuă cu fasciculul atrioventricular (Fasciculus atrioventricularis
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
pișcot”, cu dimensiuni variabile (3-5 cm lungime, 0,5-1,5 cm diametru), se consideră de la unghiul de convergență cu „vena Marshall” (vezi mai jos) până la locul de vărsare în atriul drept. 2/3 din sinusul coronar sunt acoperite de miocardul atrial, care în jurul orificiului de vărsare în atriul drept configurează un dispozitiv în formă de lat, cu rol în obturarea orificiului sinusal în timpul sistolei atriale. - Sinusul coronar primește următoarele afluențe: - V. cordiș magna, care venind din zona apicala a cordului urca
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
până la locul de vărsare în atriul drept. 2/3 din sinusul coronar sunt acoperite de miocardul atrial, care în jurul orificiului de vărsare în atriul drept configurează un dispozitiv în formă de lat, cu rol în obturarea orificiului sinusal în timpul sistolei atriale. - Sinusul coronar primește următoarele afluențe: - V. cordiș magna, care venind din zona apicala a cordului urca în sântul interventricular anterior, ocolește baza urechiușei ștăngi în sântul coronar, pătrunzând în extremitatea stânga a sinusului. La locul de confluenta cu acestă se
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]