1,372 matches
-
doar singulare excepții! Aliya În România comunistătc "Aliya În România comunistă" Izvorul principal de frământări, suferințe, dar și speranțe pentru populația evreiască din România postbelică a fost emigrarea În xe "Israel"Israel. Înfricoșați, pe de-o parte, de trecutul apropiat - atrocitățile Holocaustului -, pe de alta, Înspăimântați de „Înnoirile revoluționare” ale României comuniste, Încurajați de apariția statului xe "Israel"Israel, evreii români vor găsi un răspuns situației deosebit de complexe În care se găseau prin plecarea spre noul stat. Problematica deosebit de complexă a
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
dată în fața „Comisiei de partid” la data 18 martie 1968 de Pavel Ștefan, fost ministru de interne (în prezent decedat). Acesta întrebat despre ilegalitățile comise în perioada anilor (1950-1964) declară că în perioada anilor 1952-1953 i-au parvenit rapoarte cu privire la „atrocități” petrecute în penitenciarele și coloniile de muncă „era un sistem de a bate fără milă, în mod barbar”. Am avut câteva ședințe cu comandanții lagărelor și închisorilor, la care am cerut să se pună capăt acestor metode... Mi-a venit
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Tov. Gheorghe Stoica: Cu sentința sau fără? Tov. Bădică: Erau omorâți în bătaie. De acest lucru vorbea și personalul, care lucra acolo, cu toate că nu aveau voie să spună nimic.” Referindu-se la inițiativa generalului de securitate Pintilie Gheorghe în comiterea atrocităților, Bădică Ilie spune: „... este vorba aici de așa zisa demascare, care era condusă special de tov. Pintilie. Nimeni nu avea dreptul să intre în penitenciare ... ne-am îngrozit de ce am putut vedea: oameni cu capul umflat, bătuți groaznic ș.a.m.
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
la vest de Carpați. Înțelegerile care au urmat după căderea Cortinei de fier stau sub semnul tendințelor maghiare din trecut relevate de răscoala lui Gh. Doja, martiriul lui Horia, Cloșca și Crișan, soarta lui Avram Iancu și a oștirii sale, atrocitățile la retragerea armatei ungare în 1918 și 1945, evenimentele de la Tg. Mureș din 1990 și agitațiile antinaționale din Harghita și Covasna, fluturarea conceptelor de regionalizare, federalizare, autonomie zonală - amenințări certe la integritatea statului național. Orientarea românilor spre răsărit impusă după
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
închinate memoriei unor oameni de seamă români. Acțiunile antiromânești au culminat în 15 martie, ziua revoluției maghiare din 1848, când zeci de mii de cetățeni din Ungaria au pătruns în Transilvania spre a sărbători un eveniment care pentru români înseamnă atrocități și execuții ale revoluționarilor români de către trupele lui Kosuth. Românii nemaiputând suporta umilirea s-a ajuns la confruntări violente care mediatizate tendințios au umbrit imaginea României în lume. Evenimentele de la Tg. Mureș au întărit solidaritatea românilor din celelalte regiuni ale
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
d.Hr.) nu a antrenat, cum se crede, dispariția educației antice greco-latine, cu curriculumul ei cvasipolymatheic. Istoriografia europeană a creat o imagine pictată în cele mai negre culori despre popoarele migratoare și „năvălirile barbare” din primele secole ale Erei Creștine. Atrocitățile războinice îndreptățeau această viziune. Nu și cele paideutice. Barbarii au distrus Roma, dar nu și tradițiile educației, culturii și civilizației antice. De fapt, creștinii au făcut acest lucru. Expansiunea creștinismului în Imperiul Roman aflat în degringoladă a antrenat agonia idealului
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
altădată devine, în gândirea acestui democrat suprem, „binele comun”. Este principalul motiv pentru care putem crede că punerea în practică a reformei comeniene ar fi scutit Europa de cei 300 de ani pe care îi rememorăm doar pentru rătăcirile și atrocitățile care i-au marcat. Proiectul comenian avea sorginte rozicruciană evidentă. „Există vreunul dintre voi care să nu dorească victoria luminii asupra întunericului?” - se întreba retoric Andreae 26. Merită menționat că, involuntar, Pannuthesia este o opera aperta, o „operă deschisă”, în
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
azi, măine, tălcuitorul blănd și încrezătorul într-o perspectivă cu lumini necompromise, a devenit o interfață la un nonsens. Împreună suntem cu toții terminațiile risipirii, comunicarea se suspendă, mesajul didactic, cu toată dăruirea vocațională, intră în spam. Limba folosită e o atrocitate, reflexul unui globalism uniformizant, al unui individualism depersonalizant. Important este acum individul, exponent al speciei și fatalitate statistică!, nu persoana și rostul acesteia definite social și aspirațional. Identitatea nu mai este produsul propriilor căutări, ci rezultanta unor nevoi cultivate mercantil
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Daniel Murăriţa () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2312]
-
pe domnitorul român în fața Apusului, justificând astfel schimbarea atitudinii politice față de acesta și abandonarea campaniei antiotomane în care se angajase. Portretul lui Dracula din versiunea germană, în care se accentuează cruzimea, demonismul și inumanitatea eroului, prin descrierea unor suplicii și atrocități, corespunde și mentalității medievale occidentale, unde predomină ideea morții asociată cu imaginea tiranului sadic. Larga difuzare a povestirii germane în Europa Centrală și Apuseană s-a datorat atât legăturilor ecleziastice din mediul catolic, cât și celor comerciale întreținute de sași
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288993_a_290322]
-
Ștefan Bezdechi compune poezii în limba latină. Sunt consemnate vizite ale unor profesori străini la Sibiu, precum cea a lui Alf Lombard, sau sărbătorirea unor profesori. În 1944, când Universitatea se întoarce la Cluj, studenții publică Protestul studențimii ardelene față de atrocitățile maghiare de la Cluj din 3 martie 1944. M. Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290541_a_291870]
-
Pe baza examinării a mii de file din dosare, luând în considerație existența unei imense literaturi analitice și de mărturii care probează natura antipatriotică a regimului comunist se afirmă, pe bună dreptate, că acesta a fost nelegitim și plin de atrocități, de nimicire a valorilor tradiționale în numele unei false modernizări economice și sociale. Credem că prezentarea jurnalistică a evenimentelor este binevenită, deși unele invective și aprecieri sunt acide sau radicale, dar, oamenii de azi, îndeosebi tinerii, sunt dornici să afle, până la
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
acestor evrei pioși și neprihăniți, ale căror suferințe nu pot fi interpretate ca o simplă pedeapsă? Neexplicate, aceste suferințe păreau intolerabile și riscau să ducă la subversiune sau la încălcarea preceptelor religioase, până la abjurare. Întrebarea cum de îngăduia Dumnezeu atâtea atrocități obseda gândirea epocii. Frazeologia tradițională a păcatului urmat de pedeapsă nu lipsește complet din scrierile cronicarilor, care încearcă să inculce această preocupare generațiilor viitoare, dând însă o explicație diferită de cea admisă în mod obișnuit pentru a discerne sensul catastrofei
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
ori în scrierile literare sau în articole, eseuri, declarații și interviuri, este de a surprinde, pentru un timp când nu va mai domni uitarea și minciuna, "urmele" trecerii prin viață și ale "glăsuirii" miilor de existențe aduse la "muțenie" de atrocitățile unor vremuri în care omul a uitat de îndemnul evanghelic " Nu vă fie teamă", consimțind la frica ce înrobește în atâtea și atâtea moduri, lăsând drum liber instalării Răului. Despre aceste moduri în care se produce "declinul curajului", nu numai
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
de tot!) în afara discuției purtate în cartea de față. Mai 2014 Livia COTORCEA Argument În a doua jumătate a secolului al XX-lea, în literatură se înregistrează o creștere a numărului de scrieri strâns legate de contextul social-politic, dominat de atrocitățile regimurilor nazist și comunist sovietic. Aceste scrieri au fost reunite sub denumiri precum "literatură carcerală" sau "literatura universului concentraționar", iar în ultimele decenii în lucrările de specialitate este preferat termenul de "literatură concentraționară". Autorii unor asemenea cărți, supraviețuitori ai detenției
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
obligatorie, înregimentarea tineretului, proiectul creării unui "om nou", elogiul forței și al violenței, voința declarată de expansiune, teroarea ca mijloc de guvernare, puterea acordată polițiilor politice, discriminările la care erau supuse grupuri sociale întregi, sistemul concentraționar, crime în masă"3. Atrocitățile Holocaustului au fost demascate în textele lor de către autori din spații geografice diferite; dintre aceștia, menționăm doar câteva nume: americanul (de origine română) Elie Wiesel, italianul Primo Levi, francezii Robert Antelme și David Rousset, spaniolul Jorge Semprun. În spațiul rus
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
toată viața împotriva traumei suferite. Toți acești autori, indiferent de valoarea artistică a textelor, au în comun motivația de a transmite contemporanilor, dar și posterității, mesajul despre experiența trăită de ei. Pe toți îi unește sentimentul datoriei de a mărturisi atrocitățile cunoscute în lagăre, pentru memoria celor dispăruți, dar și pentru a se evita repetarea lor. Lagărele naziste și cele comuniste sovietice, înfiorătoare spații concentraționare ale secolului al XX-lea, au reprezentat un secret teribil, bine păstrat multă vreme față de lumea
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
mai simplu să afli mai multe 23. Răspunsurile lui Jorge Semprun la această întrebare sunt emblematice pentru modul în care literatura concentraționară își justifică rațiunea de a fi. În primul rând, scrierile-mărturie sunt necesare pentru "ca să nu se mai repete" atrocitățile regimurilor de tip totalitar. În afară de asta, scriitorul spaniol subliniază câteva elemente esențiale, privitoare la cunoașterea psihologică și morală a oamenilor aflați în situații-limită: Așadar, dau mărturie pentru ca să nu se mai repete, pentru că e o experiență psihologică și morală foarte importantă
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
fapte istorice incredibile sau o experiență colectivă. Fostul deținut nu folosește persoana întâi decât pentru grija de autenticitate. Departe de a fi individual, eul narativ se vrea colectiv, autorii supraviețuitori revendicând faptul de a vorbi în numele memoriei celor pe care atrocitățile istoriei i-au împiedicat să depună mărturie. Literatura concentraționară aduce laolaltă experiența colectivă (istorică) și experiența personală a autorului, iar dintre acestea primează latura colectivă. Tocmai dimensiunea colectivă a eului, care, în lagăr, este ultima etapă înainte de anonimat, conferă specificitate
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
infernului, cu sursa în Divina comedie a lui Dante. Reprezentarea dată de Soljenițîn pentru ceea ce comentatorii săi au numit "infern concentraționar"133 relevă mai multe cercuri. Scriitorul indică lămurit doar "primul cerc", lăsând cititorului posibilitatea de a înțelege diferențele în atrocitate dintre aceste lumi. Lumea închisorii reprezintă un nivel superior al recluziunii, în raport cu spațiul lagărului. Oamenii suferă din cauza privării de libertate, a hranei proaste și insuficiente, dar nu sunt supuși programului zilnic de hăituire nesfârșită. Dintre închisori, șarașka ("închisoarea specială nr.
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
al infernului concentraționar vorbește mai ales Varlam Șalamov în Povestirile din Kolîma, cel care într-o scrisoare adresată lui Soljenițîn afirmă că "lucrul cel mai teribil, cea mai mare osândă este aurul, munca la minele de aur"134. Kolîma, polul atrocității concentraționare, înseamnă gheață și frig extrem. Și ne amintim astfel că Dante imaginează al nouălea cerc al infernului ca fiind de gheață, nu de foc. Dacă se poate trece de la un cerc al infernului la altul, se poate trece și
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
-i pragul, trebuie să-ți spui: viața mea s-a sfârșit. Numai spiritul meu și conștiința mea îmi rămân scumpe și importante [...] Dar cum să-ți preschimbi trupul în piatră?157. În viziunea asupra recluziunii, amprenta lui Soljenițîn este inconfundabilă. Atrocitățile acestor lumi infernale nu pot distruge lumina hristică, iar alegerea acestei căi "transformă încercarea în asceză"158. Oricât de absurd ar părea, în aceste lumi fericirea este posibilă, mărturisește Soljenițîn. Nu putem decât să-i dăm dreptate lui Nichita Struve
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
acestea nu sunt întotdeauna complet necunoscute; despre unele revolte apăruseră deja două cărți în Occident: Jerzy Gliksman, Tell the West (1948) și Robert Conquest, The Great Terror (1968). Tot aici, scriitorul vorbește aici și despre cinismul autorităților din lagăre. Din cauză că atrocitățile devin lucru obișnuit, conducătorilor din lagăre li se erodează compasiunea. La adăpostul ideii de datorie și de îndeplinire a ordinelor, ei sunt capabili de orice cruzime asupra oamenilor. Pe lângă aceasta, există și problema puterii necontrolate a soldaților din escortă, care
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
de ideologie. Problema exilului, nu mai puțin importantă în șirul represiunilor, este subiectul părții a șasea, care începe cu un scurt istoric al exilului din Imperiul Rus, reglementat legal în 1648. Scopul acestei incursiuni este de a sublinia, prin comparație, atrocitatea exilului stalinist față de formele blânde de exil pe care le-au cunoscut scriitori precum Radișcev, Turgheniev, Pușkin și Herzen. Și această chestiune, ca și toate celelalte care țin de regimul de încarcerare stalinist, este complexă și implică o discuție mai
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
literaturii concentraționare, că o lucrare consacrată fenomenului concentraționar are nevoie de latura artistică, pentru că doar literatura poate accede la esența acestui fenomen, acolo unde este nevoită să se oprească cercetarea istorică. Expresivitatea literară este pusă în slujba transmiterii mesajului despre atrocitățile spațiului concentraționar, deoarece faptele nu se impun de la sine întotdeauna atenției. Forța mesajului soljenițian vine, în cea mai mare măsură, din nivelul artistic al scrierii, riguros construite, din originalitate, din profunzimea ideilor și a trăirilor. G. Nivat concentrează într-o
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
istorie, traducere din engleză de Simona-Gabriela Vărzan și Vlad Octavian Palcu, Humanitas, București, 2011, pp. 29-30. 4 Lagăre au existat în Rusia încă din perioada țaristă, dar literatura concentraționară din secolul al XX-lea relevă, de fiecare dată, superioritatea în atrocitate a lagărelor din URSS. În Arhipelagul GULAG Soljenițîn nu ezită să instituie o polemică deschisă cu două cărți importante care ilustrează situația lagărelor în perioada țaristă, Amintiri din casa morților de F.M. Dostoievski și Insula Sahalin a lui A.P. Cehov
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]