2,036 matches
-
beneficiul destinat unor societăți de binefacere, și propunerile abundau. Versiunea asta nemulțumise pe Elena, care ar fi curmat-o, dar nu știa dacă Marcian nu era cumva partizanul, dacă nu chiar promotorul ei. Cu multă precauțiune își manifestase dorința ca audiția să rămână o recepție particulară. Marcian se arătase cam susceptibil și se apărase ca un culpabil de o vină, pe care în realitate n-o avea. Se isca între ei un mic malentendii așa cum se întîmpla în faza dintâi a
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
să nu-1 vadă până la urmă așa cum el se închipuia. "Fecioară capricioasă!" se biciuia Rim cu delectare. Minciuna lui îl mulțumea însă așa de mult, atât era de convins că Sia se va întoarce spre el, îneît își amintise de repetițiile audiției Bach cu oarecare remușcare. Mini se pregătea să-și îndeplinească dubla ei misiune: aceea de a da Linei alarma pe care nu i-o dau ceilalți și de a duce lui Rim scrisoarea Elenei cu privire la concert. La dezordinea de idei
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
așteptare trebuise să plece. Ce căuta acolo? Gonise pe Sia. Nu o preocupa dacă Rim o vede sau nu! Vroia însă ca Rim să plece din casă și căuta pricini. Era o idee a ei^îndărătnică. într-o zi de audiție se dusese devreme de tot la Elena și-i vorbise despre citadela din strada Minervei. Elena crezuse că exagerează și-i spusese vorbe împăciuitoare, care nu aveau nici un ecou. Poate că Lina aștepta vreo intervenire a Elenei pe lângă frații ei
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
excelentă, familia trebuia să se aștepte la orice. Printre unduierile muzicei de Bach tristețea se strecura Elena era în timpul din urmă cam nervoasă, probabil clin cauza concertului apropiat; o surmenare sau numai o stare de excitras din grija și plăcerea audiției faimoase. în chiar ziua când Drăgănescu, ce întîlnise pe Ada, adusese ultimele vești rele de la Leysins, Elena se simțise rău. Luau gustarea după repetiție în cerc intern, când feciorul, lăsând brusc jos o tavă, avusese numai timpul să se repeadă
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
pian. - Și așa și almintrelea tot o să fim gata! glumea. Ne pregătim de trei luni pentru trei ceasuri, care au să treacă așa de iute! în acea filozofie era mult regret. In aceeași ordine de gânduri, Elena făcea proiecte de audiții viitoare pentru a nu rupe firul. Marcian simțea cu drag intenția simpatică a planurilor; ceea ce nu cunoștea era felul de a fi ai Elenei de mai înainte, calmul ei pe atunci inalterabil și aspru către oameni și lucruri, acum turburat
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
podelei se explică de la sine. Fiecare motiv desenat, după cum se dovedi imediat, era un scaun pliant, care acum se ridica în picioare, și intra în făgașul său cu un pocnet ușor. Într-un minut, câteva sute de scaune rânduite pentru audiții, spectacole de teatru și cameră de lectură, își așteptau ocupanții, acolo, înaintea sa. Clic! Clic! Clic! În trei locuri separate - spate, mijloc și față - de pe cei doi pereți laterali, o porțiune din perete culisă într-o parte. Prin cele șase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
puțin instinctul sau simțurile. Nu este exclus ca muzica să producă și plăcere în cine o ascultă, dar, pentru a deveni o știință, trebuie să se elibereze de toate acele elemente care sunt străine unei absolute raționalități. Satisfacția legată de audiția muzicii constituie o etapă sau o treaptă pentru a ajunge la contemplația frumuseții veșnice. Muzica poate să fie astfel un instrument de condamnare sau de elevație și asceză, în funcție de atitudinea sufletului față de ea. Cu alte cuvinte, pentru Sf. Augustin, muzica
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
putea îngreuna inteligibilitatea textului. Dacă în marea majoritate a scrierilor sfinților părinți se manifestă o anumită tendință sceptică față de arta muzicală, în sintonie cu o anumită antropologie de tip neoplatonic, acest lucru se datorează neîncrederii față de plăcerea sensibilă legată de audiția unei melodii frumoase. Am văzut în acest sens lupta interioară a Sf. Augustin, care, abia convertit, se temea să nu păcătuiască, delectându-se cu plăcerea urechilor. Cu toate acestea, episcop fiind, a decis în favoarea muzicii în cadrul liturgiei, după cum reiese din
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
și motete pe cantus firmus gregorian, modificat în melodie și ritm și cu valori lungi de notă; - obișnuința de a compune mise și motete pe tema melodiei unui cântec profan (parodia), cu valori de notă dilatate și de nerecunoscut în audiție; - folosirea exagerată a tehnicii contrapunctice și prezența numeroasă a vocilor întrepătrunse în polifonie, împiedicând și îngreunând astfel inteligibilitatea textului liturgic; - inserarea unor fragmente muzicale (motete) în cadrul ceremoniilor, fără a se respecta natura acestora, ori pentru că nu erau bine alese, ori
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
zi liberă? Crezi c-ar fi un subiect de prima pagină? Întrebând, Procopiu îl privi cu invidie pe Pavel: el n-are asemenea probleme, când i se cere articol de fond, găsește pe loc un subiect la zi, de pildă audiția telefonică prin care s-a ascultat, în aparat, un concert de vioară de la Palatul Poștei. O, asta l-a interesat pe Procopiu în cel mai înalt grad! Era ca și cum te-ai afla în două locuri în același timp, chiar dacă numai
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
el, spuse, după o scurtă pauză. Kitty Îl Întâlnise pe Roger Sayada la o acțiune caritabilă unde fusese invitată pentru că, din nou, făcuse ceva nepotrivit. Era sfârșitul lui august și se simțea foarte deprimată pentru că nu se Întrevedea nici vreo audiție, nici vreun articol pe cont propriu de scris. Și-ar fi dorit să apară ceva nou și captivant În viața ei, ar fi vrut proiecte În care să investească pasiune, dar nu se Întâmpla nimic. Se hotărâse să facă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
fi nevoită să sfârșești singură, ca Bogart. — Ba da. Sam clipi din nou des, ca și când ar fi căutat o ieșire din discuția aceea siropoasă despre Casablanca. — De ce ți-e frică? — Am trimis mii de fotografii, am fost la milioane de audiții, totul e atât de umilitor, am Încercat, sincer am Încercat, iar și iar, dar n-a fost niciodată momentul potrivit sau persoana potrivită sau rolul potrivit. Nimeni nu mi-a dat vreo șansă. Și, de fapt, chiar nu mă mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
o deprima și o făcea să nu se simtă În largul ei, era fericită că Îi lăsa În urmă pe Roger, pe Sam, pe toți ceilalți care nu Însemnau nimic pentru ea, lăsa În urmă goana după noi și noi audiții, roluri, schimbări, contracte, grija de-a plăti chiria. Zbura spre necunoscut, Întocmai ca un soldat care abandona un câmp de luptă acoperit de cadavre. Lucrurile nu stăteau Însă la fel cu Desert Rose, care sosise În L.A. cu câteva zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
pot accentua valențele creatoare-artistice. Pentru realizarea experimentului au fost selectați artiși din diverse țări din continente diferite precum Europa, America, Africa cărora li s-au solicitat crearea unor opere de artă - în cazul de față, lucrări de pictură -, sub influența audiției unor pasaje muzicale special alese. Ca o completare a creației lor artistice li s-a solicitat să conceapă un text în care să descrie efectele obținute în urma respectivei audiții muzicale, senzațiile și transformările percepute, considerente personale asupra modului în care
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
de artă - în cazul de față, lucrări de pictură -, sub influența audiției unor pasaje muzicale special alese. Ca o completare a creației lor artistice li s-a solicitat să conceapă un text în care să descrie efectele obținute în urma respectivei audiții muzicale, senzațiile și transformările percepute, considerente personale asupra modului în care se reflectă efectele muzicii ascultate în demersul lor creator-artistic. Ca repere de identificare precizăm că Arta holotropică își propune o dezvoltare și o promovare a fenomenelor culturale autentice și
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
Artă Holotropică 200971 a reunit douăzeci și patru de artiști din România, Italia, Statele Unite ale Americii ce au executat lucrări de pictură sub influența muzicii furnizate de Edi Apostu, muzică electronică compusă și interpretată de muzicianul german Klaus Schulze. Artiștii, în urma acestei audiții au conceput un text în care descriau efectele pe care le-au simțit conștient ca urmare a ascultării pasajelor muzicale sugerate. Redăm, în continuare, câteva dintre descrierile făcute de artiștii prezenți în evenimentul - experiment, fără însă a face vreun fel
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
înțelesul muzicii. E greu să localizez momentul conexiunii dintre cele două acte artistice, muzica și pictura, pentru că obiectivul meu era de a așterne în spații plastice ceea ce mi se transmitea sonor. Declicul cred că s-a produs după a treia audiție, când practic am înteles nuanțele colorate ale fiecarei note holotropice. Odată creată legătura, muzica s-a oprit și m-am autoevaluat, exprimându-mă liber, însă influențată indirect de sunetele memorate. Emoția și încărcătura semiotică desprinse din sunetele holotropice îndeamnă pe
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
Instrumentarul folosit în desăvârșirea experienței holotropice este unul divers. Culori acrilice, cerneluri și baițuti, creion și cărbune, toate dispuse în straturi suprapuse, consistente sau diluate. Muzica holotropică pare a fi abstractă, cel puțin așa mi s-a părut la prima audiție, însă treptat am constatat că ritmul relativ rece și ascuțit se rotunjește și capătă accente calde și nuanțate. Lasă semne asupra stării afective, produce o creștere a tensiunii nervoase, inducându-mi o stare creativă. Concluzionez prin a spune că Edi
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
cumpărători. Uită-te pe fereastră și vezi și singur. Un șir de femei tinere se Întinde pe trotuar, cît vezi cu ochii. Wakefield știe de ce s-au strîns acolo. Un regizor faimos filmează În cartier și fetele au venit pentru audiție. Regizorul a dat deja rolul; audiția este numai o modalitate de a-i face rost moșoteiului de oarece futai. Wakefield Înțelege Încotro bate Diavolul. — Deci nu rîvnești la sufletul meu. Pornești, domnul meu, de la presupunerea că ai avea așa ceva, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
vezi și singur. Un șir de femei tinere se Întinde pe trotuar, cît vezi cu ochii. Wakefield știe de ce s-au strîns acolo. Un regizor faimos filmează În cartier și fetele au venit pentru audiție. Regizorul a dat deja rolul; audiția este numai o modalitate de a-i face rost moșoteiului de oarece futai. Wakefield Înțelege Încotro bate Diavolul. — Deci nu rîvnești la sufletul meu. Pornești, domnul meu, de la presupunerea că ai avea așa ceva, dar fie că ai sau nu, eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
opinteli ridicole și crăcănați pe slabele noastre mădulare, toate dintr-odată: literatura, științele și artele, sensibilitatea rafinată și decadentă a epocii, veritățile substanțiale agonisite de școli de cultură, tot ce-au ignorat strămoșii și părinții noștri”. Lista de lecturi și audiții este elocventă: Baudelaire, Edgar Poe, Verlaine, Rimbaud, Mallarmé, Laforgue, Herédia, Samain, Villiers de l’Isle-Adam, Barbey d’Aurevilly, Rollinat, Moréas, Verhaeren, Zola, Maupassant, Flaubert, Max Nordau (cu Degenerescența și Minciunile convenționale), criticul impresionist Jules Lemaître și evoluționistul raționalist Ferdinand Brunetière
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
instanță - de a jongla cu convențiile, cu locurile comune ale tradiției culturale. Costin a mai publicat la Contimporanul și „notițe muzicale” despre festivalurile Beethoven și Wagner dirijate de George Georgescu, despre un recital de pian al Cellei Delavrancea sau despre „audițiile Béla Bartók”. Un interviu cu Milița Petrașcu și Marcel Iancu prilejuit de expoziția celor doi (v. nr. 65, 15 martie 1926) literaturizează și dramatizează original intervențiile celor doi, mixîndu-le cu experimente „costiniene” și comentarii pe măsură: „Clasicii sînt desăvîrșiți fiindcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
revoluționară maghiară, apare la Novisad (Jugoslavia). Director: Csuka Zoltán”. Pe pagina a doua a numărului 49, un poem al lui Ion Vinea („Gamă“) este dedicat „Lui Támas Aladár”. Pe cealaltă pagină — o „cronică muzicală” semnată de Jacques G. Costin comentează „audițiile Béla Bártok” dintr-un concert prezentat de Constantin Brăiloiu. Un pasaj se referă la „evoluția constructivistă” a compozitorului, apreciat pentru „primitivismul” nud: „La urmă, «colindele românești» al căror titlu îl înțelegem mai mult ca pretext. Ele înseamnă evoluția marelui compozitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
mișca încet dincolo de porți, un bărbat pe care abia reușea să-l vadă printre crengile unui măr. Apoi, bărbatul a intrat în casă, iar groaza a dispărut. Zogru și-a continuat drumul, înfipt într-un băiat care venea de la o audiție radiofonică. Ascultase muzică și era cu sufletul răvășit. Nu-și dorea nimic mai mult decât să aibă propriul aparat și să asculte acasă și, pe când își amănunțea visul acesta, Zogru a reușit să se liniștească. Dar nu putea să uite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
meciuri de basket și a mânca pizza - distracție de plebeu care ar trebui să arate că „Abe” rămâne un parvenit, deși un parvenit ar fi poate mai prudent și ar ține să‑și snobeze anturajul, invitându‑l la discuții savante, audiții de operă și sherry. În această logică intolerantă a amintirii, chiar calitățile lui „Abe” sunt constant asociate cu defecte majore: „Abe” trăiește din plin sfâșierile psihologice ale intelectualului evreu (american) ateu, ceea ce Îl apropie de „Chick”, dar Îl detestă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]