5,138 matches
-
alergătură, se dedau, pe la popasuri, unor ospețe îmbelșugate, unde domnește voia bună, se încrucișează vorbe de duh, se iscă o adevărată întrecere de ingenioase minciuni vânătorești (Vânătoarea, Catrințaș, Boală cu leac, Milordachi). Voluptuos al povestirii, naratorul își pregătește cu grijă auditoriul, recurgând la strategii și trucuri anume, și totul dobândește un aer ceremonios, de ritual. G. are și gustul anecdotei (Cânele călcat pe coadă, Dac-a vrea Dumnezeu), al snoavei (Jalbă la Dumnezeu) de sorginte folclorică (Două nebunii - adevărată scenă de
GANE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
în discuție. Acestea fac necesară delimitarea și precizarea, ca într-o lecție exemplară de inițiere, a obiectivelor, a temelor și noțiunilor, așezarea și ordonarea limpede și elocventă a materialului, o expunere stringent logică și un limbaj adecvat, precum și cooperarea cu auditoriul/cititorul căruia îi este destinată lucrarea. „Privirea organică asupra omului și a operei”, pe care și-a propus-o M., este un excelent demers de critică literară, seducător prin căldura și claritatea scriiturii, prin finețea observațiilor și coerența ideatică, prin
MECU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288076_a_289405]
-
tonul accentuat didactic, însă conținutul lor nu e nici banal și nici plat; numeroase exemple îl prevestesc deja pe autorul Dialogurilor. Mai sunt apoi douăzeci de Omilii despre Ezechiel (Homiliae in Ezechielem) care au fost rostite, în schimb, în fața unui auditoriu compus mai ales din călugări. Mai precis, în prefața la prima carte, Grigorie declară că a ținut aceste predici în fața poporului și că le-a corectat opt ani mai târziu (adunându-le în două cărți) la cererea călugărilor din mănăstirea
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
încă păgâni, în esență, și înclinați spre superstiție; aici, scriitorul, care se inspiră din tratatul Despre felul cum trebuie catehizați cei simpli întru credință (De catehizandis rubidus) al lui Augustin (cf. p. ???), folosește un limbaj simplu presărat cu barbarisme, conform cu auditoriul căruia i se adresa. Aceasta era o modalitate pe care am văzut deja că o practica Cezar de Arles. În 572, conciliul de la Braga scosese în evidență necesitatea de a combate superstițiile care dominau încă satele din regiune (Galicia); mai
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
a crizelor, să arate ceea ce le face de neevitat În societatea modernă, să arate necesitatea transformării acestei societăți Într-una socialistă etc. Abordând aceeași problemă, agitatorul, În schimb, va lua faptul cel mai cunoscut și cu impact mai puternic asupra auditoriului, de exemplu o familie de șomeri care mor de foame, mizeria În creștere etc., si, raportându-se la acest fapt cunoscut tuturor, va depune toate eforturile pentru a induce masei o singură idee: aceea a contradicției absurde dintre creșterea bogăției
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
totuși, experiența anilor îndelungați la catedră l-a făcut să-și regăsească tonul și ritmul, și să țină, până la urmă, o conferință interesantă (chiar dacă a încrucișat brațele, fața i s-a crispat și a reacționat cam dur față de cineva din auditoriu care șoptise ceva colegului de scaun). Datorită acestui lucru, nu a înțeles de ce rumoarea din sală a continuat să crească. Întrebăritc "Întrebări" 1. Care au fost principalele cauze care au condus la deteriorarea climatului conferinței? 2. Ce l-ați sfătui
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
oamenii, în marea lor majoritate, se simt bine când ceilalți arată interes pentru persoana lor. Mult mai greu este atunci când trebuie să vorbim în fața mai multor persoane. Ce vom face în acest caz? Pentru unii oameni, a vorbi în fața unui auditoriu este o adevărată tortură, deoarece se tem că nu vor avea succes. Cum putem vorbi eficient? Commarmond si Exiga (2003) observă că o prezentare de succes trebuie să urmărească ca audiența să fie: - interesată - deoarece în prezentare vorbitorul le povestește
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
prezentării sunt importante în funcție de publicul pe care-l avem. Dacă aveți o prezentare duminică la prânz, audiența nu va fi prea încurajată să asculte discursul; la fel se întâmplă când ora discursului este împinsă până târziu, în cursul serii, după ce auditoriul dumneavoastră a avut o zi de muncă. Întinderea prezentării este de asemenea importantă: astfel, în cazul în care conferențiarul anunță că discursul nu va dura mai mult de 20 de minute, dar se lungește la o oră întreagă, această neconcordanță
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
veți identifica o problemă în organizația dumneavoastră, în sensul că există un climat conflictual și dezvoltați o soluție prin pregătirea membrilor organizației în comunicarea eficientă și managementul conflictului; un avantaj al organizării de tip problemă-soluție este problematizarea - oferirea de situații-problemă auditoriului, acesta din urmă fiind pus în ipostaza de a încerca să găsească o soluție înainte de a cunoaște soluția oferită de vorbitor). Unii autori indică și secvența motivantă, introdusă în prezentarea persuasivă de către Alan H. Monroe ca având, de asemenea, un
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
am amintit două efecte: cel de întâietate și cel de recentivitate, care amintesc că oamenii rețin mai degrabă ceea ce s-a spus la începutul unei prezentări și la sfârșitul acesteia). În ceea ce privește introducerea, printre funcțiile acesteia avem: dezvoltarea unei motivații la auditoriu pentru a asculta și oferirea unei imagini generale despre ceea ce se va discuta. De multe ori, vorbitorul se grăbește să ajungă la exprimarea conținutului și împinge introducerea în interiorul a doar câteva fraze, ceea ce este negativ pentru imaginea generală a audienței
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
s-a întâmplat recent (și deci cunoscut de audiență), demonstrarea importanței subiectului („voi vorbi astăzi despre ceva ce ne afectează pe toți...”), ilustrarea (care poate dramatiza prezentarea), utilizarea experienței personale, combinarea unei întrebări retorice cu un element de surprindere a auditoriului, utilizarea unor fapte care să anxieteze într-un fel audiența (de exemplu, „în timpul prezentării mele, atâția copii mor din cauza consumului de droguri, până să-mi sfârșesc eu prezentarea, atâția copii încep să consume droguri etc. Prezentarea mea va fi despre
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
familiari audienței și cu o utilizare frecventă în vocabularul comun, să utilizăm repetiții și rezumate interne; • însuflețirea - prin utilizarea verbelor active, a figurilor de stil, exemplificarea prin imagini; • personalizarea - utilizarea întrebărilor adresate direct audienței, a elementelor care conduc la experiența auditoriului, spunând mai degrabă „ați aflat că...” decât „oricine a aflat că...”; • convingerea - se realizează prin eliminarea punctelor slabe - nu începeți o frază cu formulări de tipul „nu sunt sigur de asta, dar cred...” -, eliminarea elementelor comune, aflate constant în uz
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ne oferă posibilitatea evitării unor erori: (1) materialele auxiliare trebuie folosite ca un supliment și nu să înlocuiască prezentarea; (2) materialele auxiliare se inserează în prezentare în locurile unde s-ar impune mai multe explicații; (3) asigurați-vă că tot auditoriul are acces (vizualizează, aude) la materialul auxiliar pe care-l folosiți; (4) vorbiți cu audiența, și nu cu materialul auxiliar (spre exemplu, unii profesori se întorc cu spatele spre elevi pentru a arăta la hartă și continuă expunerea în această
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în prezentarea persuasivă; oamenii sunt mai înclinați spre schimbare dacă primesc o motivație care să aibă o logică pe care să o înțeleagă și să o accepte; - combinarea în cadrul mesajului a elementelor emoționale cu motivația rațională; - acceptarea obiecțiilor pe care auditoriul le va ridica (o prezentare persuasivă care intenționează modificări comportamentale, spre exemplu, nu are cum să nu ridice și obiecții); mai mult, obiecțiile trebuie exploatate și incorporate în mesajul nostru de răspuns; - evocarea nevoilor relevante și a obiectivelor audienței ca
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
implicarea și prezentarea a ceea ce se va întâmpla (se spun fraze de tipul: „Vom face lucruri cu care dumneavoastră nu sunteți obișnuiți în mod curent”); (4) dezvăluirea a câtorva dintre obiectivele și activitățile mai deosebite, apoi acordarea unei scurte pauze (auditoriul are astfel timp să discute, să comenteze și să se automotiveze pentru a participa la o prezentare deosebită); (5) prezența „palpabilă” a unor elemente care vor justifica intervenția prezentatorului (spre exemplu, cazul unui coleg mai mare al studenților sau al
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cuprinde în proiectul nostru, astfel încât prezentarea să poată include incidența acestora în sensul optimizării și adaptării eficiente; 3) Un univers al informației cât mai larg posibil trebuie să fie făcut accesibil pentru toți cei cuprinși în activitatea de prezentare; astfel, auditoriul trebuie să cunoască de la început tot ce așteaptă vorbitorul respectiv de la el (acest lucru se poate face foarte simplu, prin enunțarea scopurilor prezentării de către vorbitor); 4) Cutright afirmă că vorbitorii trebuie să ia în calcul faptul că disensiunea și conflictul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în sistemele haotice. Ideile necontestate sunt suspecte, iar puterea lor în fața inevitabilului curs al turbulențelor este foarte redusă (în proiectarea discursului știm că putem întâlni mai multe forme de conflict: conflicte în cadrul materiei studiate - rezolvate prin problematizare -, conflicte între interesele auditoriului și cele ale vorbitorului sau ale programei prezentării, conflicte între cursanți - de natură să provoace o învățare profundă și o motivare pentru aceștia din urmă); 5) Liniaritatea nu funcționează în planificare; vorbitorii trebuie să cunoască de la început faptul că, în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
unei structuri flexibile și adaptative are o mai mare probabilitate de eșec. Proiectul prezentării trebuie să ia în calcul toate schimbările apărute până în momentul conceperii sale; o evoluție rutinieră, care nu ține seama de schimbările ce au putut influența respectivul auditoriu, riscă să nu producă rezultatele așteptate. De aceea, economia făcută în lipsa planificării este doar aparentă; 8) Multe dintre circumstanțele greutății de a prezice corect evoluția auditoriului în fața unui mod sau altuia de acțiune a vorbitorului provin din dificultatea discernerii între
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
o evoluție rutinieră, care nu ține seama de schimbările ce au putut influența respectivul auditoriu, riscă să nu producă rezultatele așteptate. De aceea, economia făcută în lipsa planificării este doar aparentă; 8) Multe dintre circumstanțele greutății de a prezice corect evoluția auditoriului în fața unui mod sau altuia de acțiune a vorbitorului provin din dificultatea discernerii între factorii care - produși de condițiile de mediu - vor fi absorbiți de dinamica sistemului care posedă mai multă putere și factorii - produși de aceleași condiții de mediu
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
notițe, însemnări care i-au luat trei zile pentru a le organiza. Totuși, dl ștefănescu a fost mulțumit de demersul său deoarece era convins - dată fiind mulțimea informațiilor - că va putea susține o conferință interesantă, cu multe lucruri noi pentru auditoriul său. În dimineața conferinței însă, emoțiile au crescut foarte mult (deși evenimentul începea la ora 10.00, el s-a trezit la ora 5.00 pentru a mai trece o dată în revistă întregul discurs, lucru care a necesitat trei ore
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
mai lungă de timp. 13.2.2.8. Discuția-paneltc "13.2.2.8. Discuția‑panel" Principiul acestei tehnici rezidă în „utilizarea unui grup restrâns de indivizi competenți și/sau reprezentativi, constituind panelul (panel=eșantion), în vederea studierii unei probleme, în timp ce un auditoriu constituit intervine prin mesaje scrise” (Péretti, Legrand, Boniface, 2001, p. 64). Conform lui Brilhart și Galanes (1995), discuția-panel desemnează o prezentare publică în care un mic grup de persoane prezintă diverse perspective discutate în mod informal și dezvoltă teme relevante
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
alte perspective: 1. intervievarea publicului (audienței) de către o persoană aleasă anume pentru acest scop, care va reprezenta publicul și va oferi mai mult dinamism și interacțiune dezbaterii (această persoană poartă denumirea de „injector” de mesaje, fiind însărcinată cu injectarea mesajelor auditoriului în interiorul panelului); și 2. discuția-forum, care va presupune intervenția directă a tuturor celor care doresc (din public) cu întrebări sau opinii personale; pentru a reuși, această discuție trebuie organizată riguros, de obicei ea urmând după încheierea discuției de către participanții la
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
obțină informații despre participanți și să valorizeze orice poziție exprimată; - împreună cu participanții, stabilește un set de reguli; - explică obiectul întâlnirii și subiectul (introducerea în tema focus-group-ului); - insistă asupra faptului că nu există răspunsuri bune și răspunsuri rele; de asemenea, convinge auditoriul că o poziție exprimată nu este o replică la poziția exprimată de altcineva (chiar dacă o contrazice pe aceasta), ci este o idee nouă; - își expune propriul rol, în care nu va aduce contribuții de substanță la desfășurarea focus-group-ului, ceea ce-i
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
doctrinală redusă, tonul accentuat didactic, însă conținutul nu este nici banal și nici plat; numeroase exemple îl anunță deja pe autorul Dialogurilor. Avem apoi douăzeci de Omilii despre Iezechiel (Homiliae in Ezechielem) care au fost rostite, în schimb, în fața unui auditoriu compus mai ales din călugări. Mai precis, în prefața la prima carte, Grigorie declară că a ținut aceste predici în fața poporului și că le-a corectat opt ani mai tîrziu (adunîndu-le în două cărți) la cererea călugărilor din Mănăstirea Sfîntul
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
păgîni în esență și înclinați spre superstiție; aici, scriitorul, care se inspiră din tratatul Despre felul cum trebuie catehizați cei simpli întru credință (De catehizandis rubidus) al lui Augustin (cf. p. 000), folosește un limbaj simplu, presărat cu barbarisme, conform cu auditoriul căruia i se adresa. Aceasta era o modalitate pe care am văzut că o folosea și Cezar de Arles. în 572, conciliul de la Braga sublinia necesitatea de a combate superstițiile care predominau încă în satele din Galicia; mai mult chiar
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]