2,578 matches
-
a uneia dintre ele, metodă apreciată și de americanul J.B. Clarck, pe cînd Bohm-Bawerk, susținut de o serie de matematicieni, o calculează adunînd utilitățile specifice fiecărei unități, în ordinea în care ele produc satisfacerea nevoilor, făcînd abstracție de elementul timp. Austriecii utilizează noțiunea de "valoare de schimb subiectivă", ceea ce ne trimite la aprecierile fiecărui subiect economic. În analiza sa privind formarea prețurilor, Bohm-Bawerk pleacă de la o piață strict concurențială, pe care părțile își oferă bunurile pentru schimbul de "valori subiective", exprimate
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
la produsele acestor factori, în deplin contrast cu tezele clasice. Schimbările importante intervenite între cele două războaie mondiale au dus însă la abandonarea dezbaterilor centrate pe teoria valorii și alimentarea celor privind politicile economice și la chestiuni de metodă. Marginaliști austrieci au încercat să clarifice fondul logic al propriei doctrine, coerența internă a teoriei lor, apărînd-o de atacuri.. Teoria valorii e înlocuită cu teorii ale prețurilor. În 1932, Hans Mayer publică la Viena o importantă lucrare intitulată Wirtschaftstheorie der Gegenwart. El
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
ea nu explică fundamentele raționale ale acestor părți, chiar dacă austriecilor le place, în general, să explice relațiile cauzale dintre elementele sistemului economic. Dobînda la capital este concepută ca o variabilă fundamentală. Explicarea ei este însă deconcertantă, datorită chestiunilor de metodologie. Austriecii au trei explicații pentru această variabilă: 1. Reflectă productivi tatea capitalului; 2. Este rodul abstinenței și 3. Exprimă preferința intertemporală, în favoarea bunurilor prezente comparativ cu cele viitoare. Aceasta din urmă este totuși cea mai răspîndită și avea să ajungă pînă
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
și va fi urmat de von Mises și de Karl Knies. În schimb, Schumpeter va considera că valoarea monedei e nedeterminabilă cîtă vreme oferta de miloace de plată depinde de variațiile volumului de monedă și a vitezei sale de circulație. Austriacul va defini deținerea unei unități monetare ca o creanță asupra societății, moneda în circulație bazîndu-se pe un sistem primitiv de contabilitate, generator de numeroase deficiențe. El este adeptul etalo nului aur, pentru a frîna creșterile excesive, inflaționiste, ale masei monetare
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
bunuri de consum, investiții totale, producție totală, masa monetară ș.a. Analizează relațiile dintre aceste mărimi și conclude că un punct de echilibru este imposibil, astfel încît analiza fluctuațiilor poate începe de oriunde. Unele idei ale sale le vom regăsi la austrieci, altele la Keynes, iar altele la cei care formau în anii 1930 Școala de economie de la Stockolm: Gunnar Myrdal, Eric Lindhal, Bertil Ohlin, Gustav Cassel, Johan Akerman, Philip Hecksher și mulți alții. Ei se inspiră din Wicksell, în special în
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
cu arme și trupe (puține de altfel) pe teritoriul nostru este mai mult un element de vulnera bilizare, de expunere, decît de garantare a securității. Apoi, în caz de pericol efectiv, sincer nu-l văd pe soldatul fancez, italian, turc, austriac etc. venind în graba mare să ne apere frontierele. "Every nation for itself", vorba analistului american Ian Bremer. Sentimentul meu este că Europa se sinucide. Oricum, ordinea și securitatea europeană a fost deja aruncată în aer. Rusia militarizează spații largi
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
pe care l-a luat în gheare... Viena a râvnit la toată Moldova pentru a lărgi aria de protecție a Galiției. Visa să creeze o zonă tampon în fața arcului carpatic, transformată într-un bastion împotriva oricărei amenințări din răsărit. Deși austriecii au ocupat Transilvania, teritoriul s-a dovedit anevoios de gestionat. Diversitatea reliefului a favo rizat dezvoltarea unei realități etno confesionale complexe, care a manifestat nu doar tendințe centrifuge în raport cu Viena, ci și conflictuale între segmentele componente. Poate că eșecul cel
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
scop: să ne folosească meleagurile ca spațiu de tranzit. Fie l-au utilizat drept cap de pod, așa cum s-a întâmplat în cazul rușilor și al otomanilor, fie ca spațiu tampon, așa cum s-a petrecut în situația ungurilor și a austriecilor. Sunt raportări diferite la teritoriul nostru ce rezultă din viziuni antagonice. Strategiile au gravitat în jurul nevoii Occidentului de a se apăra în fața stepei, unde s-au clădit puteri orientale având tendința naturală de a se extinde în interiorul Europei. Pe acest
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
de Ungaria, iar unul dintre drumurile transcarpatice importante trecea prin Pocuția. Drept urmare, avea nevoie de această regiune și pentru a-și croi acces spre Ungaria și, implicit, Transilvania. Peste veacuri, când au anexat nord vestul Moldovei, unde au inventat Bucovina, austriecii au invocat aceleași necesități strategice, respectiv de a conecta Transilvania de Galiția. În realitate, Viena s-a folosit doar de un pretext, pentru că i-ar fi fost suficiente conexiunile transcarpatice pe care le controla cu mult înainte de a se năpusti
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
la ruta care unea Maramureșul de Galiția prin trecătoarea Iaremcea, aflată în Carpații Păduroși, dar și la drumul, mult mai bătucit, care lega Transcarpatia de Galiția prin pasul Verecske, situat în Munții Beskizi. De altfel, odată înstăpâniți peste Bucovina lor, austriecii nu au mai construit nimic care să lege Cernăuții de Bistrița (prin Rădăuți, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei). Șoseaua peste pasul Tihuța și calea ferată prin trecătoarea Grădinița, care unesc Moldova de Transilvania, au fost inaugurate în perioada interbelică de România
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
imperiului. Mai grav, prin încorporarea efectivă la Galiția, a fost deschisă calea rutenizării nord vestului Moldovei, modificându-se substanțial realitățile etnice. Mai târziu, invocând majoritatea ucraineană formată pe timpul stăpânirii habsburgice, sovieticii au pretins și ocupat Ținutul Cernăuților. Bucovina, scornită de austrieci, a fost folosită doar cap de pod pentru cucerirea unei părți cât mai mari din Moldova. După cotropirea nord vestului provinciei, Casa de Habsburg și-a încordat puterea ca să-și întindă stăpânirea în zona apuseană a Moldovei. A urmărit cu
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
ca să-și întindă stăpânirea în zona apuseană a Moldovei. A urmărit cu ardoare să mute granița la est de râul Siret. Inițiativa se derula pe fondul presiunii resimțite din partea altei puteri care creștea la răsărit și râvnea la teritoriile noastre. Austriecii voiau să o ia înaintea rușilor care tocmai ajunseseră în acel moment la Bug. Înaintarea rapidă a țarilor, care prin Tratatul de la Iași, și-au stabilit granițele pe Nistru, i-a făcut pe austrieci să renunțe la planul lor. Cu
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
răsărit și râvnea la teritoriile noastre. Austriecii voiau să o ia înaintea rușilor care tocmai ajunseseră în acel moment la Bug. Înaintarea rapidă a țarilor, care prin Tratatul de la Iași, și-au stabilit granițele pe Nistru, i-a făcut pe austrieci să renunțe la planul lor. Cu timpul, s-au mulțumit doar cu Bucovina pe care o născocise pe seama Moldovei. De atunci nu au mai avut ambiții spre est, înțelegând că vor trebui să se confrunte cu Rusia care reclama aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Pe Constantin Brâncoveanu nu l-au putut salva, în fața turcilor, nici averea fabuloasă și nici pânza de spioni pe care o țesuse prin lume. Așadar, pentru a-și consolida poziția în țările române, ai căror principi tratau cu rușii și austriecii, sultanii au preferat să numească domnitori din rândul dragomanilor greci. Fanarioții formau, în cadrul imperiului, o elită politico administrativă presupusă a fi loială Stambulului. Apariția acestor ighemoni în istoria noastră nu s-a făcut brusc. Anterior epocii fanariote, unele familii grecești
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
sau pe Prut61. În partea sa nordică, i-au fost potrivnice, la început, extinderile teritoriale făcute de polonezi, interesați să avanseze mai degrabă spre Nipru, într-un spațiu slav ancestral. Mai târziu, a avut de suferit de pe urma divizărilor făcute de austrieci și ruși care au reorientat traseul spre nucleele lor politico militare 62. Cât timp în nord estul continentului nu a existat un centru de putere, direcția de deplasare împrumuta mai degrabă traseul istmic în lungul Carpaților Orientali. De altfel, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
baza izbucnirii unor războaie care au opus catolicii protestanților (sau chiar ortodocșilor) și creștinii musulmanilor. De pildă, în Transilvania, Viena a manevrat cu abilitate diferențele confesionale existente în rândul maghiarimii a cărei nobilime constituia o opoziție redutabilă. Așa au reușit austriecii să-i învrăjbească pe unguri, unii împotriva altora, încât au ajuns să se înfrunte în războaie ce au opus catolicii și protestanții (reformați / calviniști). De asemenea, apartenența religioasă a fost folosită drept criteriu discriminatoriu în Transilvania, ortodocșii și mozaicii având
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Iberia. A continuat cu ungurii care au populat Transilvania cu sași și secui; cu otomanii, care i-au susținut pe turco tătari să se stabilească în Dobrogea și Bugeac, sau în epoca fanariotă, când a fost promovat factorul grec; cu austriecii și rușii care au favorizat în principal elementul slav (preponderant rutean, în Bucovina, respectiv ucrainean și bulgar în Basarabia), iar, în secundar, cel german (șvabii în Banat, respectiv germanii în Bugeac). S-a terminat cu sovieticii care au strămutat felurite
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
unei părți însemnate a clerului român ortodox. Inițiativa a reprezentat atât o tentativă de divizare a noastră pe criterii confesionale, cât și realizarea unei contraponderi la elita maghiară (calvinistă). Să nu uităm nici de silirea românilor din provinciile stăpânite de austrieci, din Banat, Transilvania și, mai târziu, Bucovina, de a se supune canonic ortodoxiei sârbe (mitropolia de la Karlowitz). Nedreptatea își avea originea în spaima trasă de nobilimea ungară și clerul romano catolic din Transilvania în fața țărănimii române și maghiare răsculate la
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
ezitat chiar să-i asasineze pe principii considerați incomozi (de exemplu, Ștefăniță Vodă a fost otrăvit de leși). Așa avea să fie strivită Moldova în menghina războaielor dintre poloni și otomani, iar Muntenia în conflictul turcilor cu maghiarii (mai târziu, austriecii). Față de un popor prea slab și prea supus, turcii l-au tratat cu mult dispreț. Au consimțit, fără a avea niciun drept, de exemplu, la împărțirea Moldovei. Tratatul de la Kuciuk Kairnagi și Pacea de la București au fost, într-o oarecare
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
erori grave ale guvernanților, asupra cărora economiști serioși au atras la timpul potrivit atenția: spre pildă, nu cred că trebuia vîndută Banca Comercială, o bancă ce era solidă, profitabilă și necesară la vreme de criză statului român, ca și celui austriac, căruia i-a fost vîndută. Apoi, nu cred că trebuiau cedate rezervele de petrol din subsolul țării. Poate că privatizarea Petrom, deși discutabilă, era o necesitate, dar să dai și rezervele strategice... De ce nu scade prețul benzinei odată cu scăderea prețului
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Toader Brahă, ginerele Mariei Strășculeasa, s-a declarat din neamul lui Iurașcu Părcălab 46. Și alți răzeși de la Romănești, Stănești, Tureatca și Nahoreni se considerau din neamul lui Iurașcu, dar nimeni nu purta numele lui Iurașcu. După anexarea Bucovinei de către austrieci, numai un număr restrîns de boieri au putut îndeplini condițiile pentru primirea titlurilor de nobilitate, de la Curtea din Viena. Ceilalți, care voiau să arate că și ei descind din boieri mari, nu mai posedau avere, ca strămoșii lor, și au
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Toată averea lui Eminovici de la Ipotești pămîntul, în suprafață aproximativ 288 fălci moldovenești (= circa 412 hectare), pădurea și toate acaretele, în starea în care se aflau, "fără nici o rezervă pentru vînzător", s-au vîndut, cu prețul de 8.200 galbeni austrieci. Din această sumă, cumpărătorul Christea Marinovici, mare negustor în Botoșani, a dat, la facerea actului, 2.000 de galbeni. Rata a doua de 2.000 galbeni s-a obligat s-o dea lui Eminovici la 1 mai 1878, iar restul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
acestui act, Gh. Eminovici a fost tolerat a se bucura, în continuare, de toate veniturile mo șiei, afară de pădure, pînă la data de 23 aprilie 1879, însă pentru aceasta, Marinovici îi va scădea, din ultima rată, suma de 450 galbeni austrieci, iar Gh. Eminovici va plăti, pînă la acea dată, toate impozitele și dările către stat, județ și comună. În pădure, unde era un parchet în tăiere, Eminovici nu va mai avea nici un amestec. I se vor da numai 16 stînjeni
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
vor da numai 16 stînjeni de lemne din tăietură, osebit pari, nuiele și haragi, pentru trebuințele moșiei 206. La 2 mai 1878, Gh. Eminovici a primit de la Marinovici rata a doua din prețul de vînzare, adică 2.000 de galbeni austrieci, eliberînd o chitanță 207. Cu altă chitanță, datată tocmai la 9 noiembrie 1879, Gh. Eminovici adeverește că a mai primit de la Christea Marinovici 200 galbeni, din restul de 2.200 galbeni, și procentele de 110 galbeni, la capitalul de 2
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
armeni. Mândria de fi român, pentru români, este cu mult mai ridicată decât cea de a fi francez, pentru francezi sau de a fi italian pentru italieni. Lista poate continua cu Suedia, Germania, Bulgaria, Olanda, Belgia etc. La polul opus, austriecii, polonezii, albanezii, finlandezii, turcii și alte popoare europene sunt mai mândrii decât media de naționalitatea lor. Cu alte cuvinte, românii se plasează cam la nivelul mediei europene în ceea ce privește mândria față de propria apartenență etnică. Acesta poate reprezenta un indicator destul de bun
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]