2,645 matches
-
fapt de puțină importanță care s-a produs de curând la granița dintre cele două țări. {EminescuOpXII 303} Nu e ridicol - urmează foaia - de-a considera asemenea fapte minime ca un indiciu de amenințări anexioniste române în Transilvania? Unele foi austro-ungare citează, spre a sprijini acuzațiile lor, limbajul ostil monarhiei Habsburgilor a o seamă de organe ale presei române. Dar acestea n-ar putea răspunde reamintind amenințările de cari gemeau foile austriace și ungurești cu ocazia cestiunii Dunării? Dacă presa română
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
intrigilor unei partide din România compuse din patrioți sanguinici și din democrați vicleni în serviciul Rusiei, al cărora scop constant e de-a împiedica o apropiere francă și sinceră între cel mai tânăr dintre regatele europene și puternicul său vecin austro-ungar. Guvernul din Pesta manifestă în privirea aceasta o nervozitate care, în împrejurările de azi, nu e la locul ei. Ungaria s-ar fi pus pe un punct de vedere mult mai demn dacă ar fi primit sincer și fără preocupare
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
se poate la noi? La Dumnezeu și-n Țara Românească toate sunt cu putință, zice un proverb vechi. [2 octombrie 1881] ["ZIARELE DIN VIENA... Ziarele din Viena recunosc că, prin moartea neașteptată a baronului Haymerle, i s-a creat politicei austro-ungare o situație foarte nesigură. Neașteptîndu-se nimenea la un asemenea eveniment, necunoscîndu-se caile pe care omul de stat le urmărea, urmașul său va trebui să se inițieze mai întîi în misterile conducerii afacerilor, va trebui să afle în labirint firul Ariadnei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ministru al instrucțiunei să dea un comunicat în această privință. Dar iată raportul. [13 octombrie 1881] ["D-NII BRĂTIANU BOERESCU AU COMPROMIS... "] D-nii Brătianu - Boerescu au compromis cestiunea Dunării prin făgăduințele ce-au apucat a le face pe nimic monarhiei austro-ungare. Daca n-au angajat țara, au angajat însă desigur ministeriul și partidul, încît orice pas pe care ar voi să-l facă îndărăt e sterilizat prin cele ce-au apucat a făgădui. Acestea le-au făcut d-lor fie din
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
deși pentru alte cuvinte, deosebite, tot de părerea Rusiei. Totul atârnă la urma urmelor de rezoluția ce vor lua în definitiv Franța și Italia. Franța, într-un sentiment escesiv de conciliare, a propus un proiect care, fără a acorda împărăției austro-ungare tot ce ea cerea, e considerat totuși de către români ca o propunere ce sacrifică interesele lor esențiale. Italia, care în atâtea împrejurări a arătat cea mai simpatică bunăvoință pentru România, a înclinat în partea Austriei în timpul din urmă. Nu e
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
le vine să ia lumea-n cap. Când cineva are parte de-o priveliște atât de duioasă și vede de cât respect, de câtă iubire se bucură conaționalii noștri de peste Carpați, mai poate fi îndoială că interesele noastre și cele austro-ungare sunt identice? Nici cîtu-i negru sub unghie. Toată greutatea e de-a ne-o dovedi nouă aceasta. Iată o treabă de care onor. Giani nu-i capabil. De multe e capabil acest tânăr înzestrat cu fel de fel de daruri
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
se va declara descărcat de toate concesiunile cabinetului trecut. Cam versiunea aceasta am adus-o și noi ieri. Deși ne-ar plăcea a crede că această schimbare ministerială e inspirată în adevăr de intenția de-a se opune pretențiunilor monarhiei austro-ungare, totuși nu ne putem lua după ceea ce ne place a crede și cată să analizăm mai de aproape dacă o asemenea procedare e în stare a abate primejdia în perspectivă. S-a constatat în Parlament că d-nii Brătianu - Boerescu au
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
urmează: D. Cogălniceanu intră în cabinet ca ministru al afacerilor străine, iar d. C. A. Rosetti rămâne ministru de interne. Semnificarea ce se dă acestei combinații în lumea politică din București este accentuarea foarte vie a rezistenței României la pretențiile austro-ungare. [15 noiembrie 1881 ] ["MESAJUL CU CARE... Mesajul cu care M. Sa Regele a deschis ieri sesiunea Adunărilor legiuitoare se distinge în bine de alte acte de asemenea natură. În loc de-a cuprinde fraze generale, mesajul încearcă a fi substanțial; stilul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
unui țăran. Iar Dumnezeul romînilor? A fugit din bisericile pustii și din inimele ciumate și în locu-i a intrat dracul negrei specule, al luxului și al desfrâului, al precupețirii sudorii și sângelui național. [19 noiembrie 1881] {EminescuOpXII 410} ["TOATĂ PRESA AUSTRO-UNGARĂ... Toată presa austro-ungară ocupîndu-se de mesajul cu care s-a deschis Corpurile noastre legiuitoare, începem prin a reproduce articolul ce-l consacră "Pesther-Lloyd" pasajului privitor la cestiunea Dunării. Foaia oficioasă a guvernului unguresc scrie următoarele: Cu o conștiință de sine
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Dumnezeul romînilor? A fugit din bisericile pustii și din inimele ciumate și în locu-i a intrat dracul negrei specule, al luxului și al desfrâului, al precupețirii sudorii și sângelui național. [19 noiembrie 1881] {EminescuOpXII 410} ["TOATĂ PRESA AUSTRO-UNGARĂ... Toată presa austro-ungară ocupîndu-se de mesajul cu care s-a deschis Corpurile noastre legiuitoare, începem prin a reproduce articolul ce-l consacră "Pesther-Lloyd" pasajului privitor la cestiunea Dunării. Foaia oficioasă a guvernului unguresc scrie următoarele: Cu o conștiință de sine însuși sporită și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Carol a deschis c-un mesaj solemn sesiunea Parlamentului român. Daca pentru regele României ora aceasta e deosebit de solemnă, și pentru noi ea are oarecare însemnătate, readucîndu-ne în memorie toate cîte-a făcut și la cîte-a dat mână de ajutor monarhia austro-ungară pentru a aduce România la înălțimea pe care-o ocupă astăzi între vecinii ei; ne amintește serviciile amicale făcute guvernului român de diplomația noastră - dacă a avut dreptate să le facă nu cercetăm astăzi - servicii menite a-i ajuta României
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fără a lua în deplină considerare pretențiunile îndreptățite ale monarhiei, întemeiate pe fapte netăgăduite. [20 noiembrie 1881] {EminescuOpXII 411} ["CONTINUĂM A REPRODUCE... Continuăm a reproduce, de astă dată din "Neue freie Presse", considerațiunile și criticele ce le-a inspirat foilor austro-ungare pasajul din discursul tronului privitor la cestiunea Dunării: Mesajul cu care regele Carol al României a deschis Adunările se adresează în partea Lui esențială mai tot pe atâta guvernului austriac pe cât reprezentanților din București. Nici răscumpărarea căilor ferate, nici organizarea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Dar, fiindcă în comisiile din toată lumea unde numărul membrilor e cu soț, în cazul parității, la vrun vot oarecare, votul hotărâtor i se cuvine prezidentului, de aceea și anteproiectul a pretins acest vot, eventual preponderant în Comisia Mixtă, pentru prezidentul austro-ungar. Acest anteproiect a fost supus examinării Comisiei Europene din Galați și, după lungi dezbateri, în cari delegații aveau atitudini corespunzătoare cu grupările puterilor în politica generală, delegatul Germaniei făcu în fine propunerea ca în toate cestiunile tecnice și administrative Comisia
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
parlamentară care să studieze la fața locului și în diferite puncte ale țării raporturile agricole. Numai cunoscând pe deplin materia soluțiunea va putea fi practică și aplicabilă pretutindenea. [28 noiembrie 1881] [""PESTHER-LLOYD" ȘI ALTE ZIARE... "] "Pesther-Lloyd" și alte ziare oficioase austro-ungare sunt în prada unor curioase fantazii în privirea poziției României ca stat independent, fantazii cărora le dau zbor cu ocazia discutării cestiunii Dunării. Dăm un specimen de asemenea natură, reprodus din ziarul oficios al guvernului unguresc: Oare nu i s-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mesajului, ci prin maniera lui de-a se esprima, Adunarea cată să îmblînzească forma, se 'nțelege că nu în detrimentul fondului; ceea ce îndealtmintrelea e și opiniunea presei europene, ba chiar a părții ce se crede atinsă, a Austro-Ungariei. România, zic foile austro-ungare, poate apăra interesele ei pe Dunăre oricum voiește și oricum pricepe a le apăra. N-avem nimic de zis în privirea aceasta. Însă această apărare a fost îmbrăcată într-o formă jignitoare pentru monarhie și aci avem ceva de zis
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a pune Casa de Habsburg în legătură cu o afacere care e prea mică, prea meschină pentru a atinge această Casă suverană. Ceea ce avem de regulat cu Regatul României e o cestiune pendentă între România și Austro-Ungaria. Demnitatea de stat a monarhiei austro-ungare a fost atinsă prin discursul de tron. Nu facem răspunzător pentru aceasta pe regele Carol, care-a pronunțat discursul, ci pe guvernul român, care trebuie să și dea seama pentru el; și avem un drept cu atât mai mare pentru
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
aceasta de-a sfătui pe d. Brătianu să lase cu totul la o parte pe împăratul și regele Francisc Iosif. Ni se pare apoi că e o 'ntorsătură rău întrebuințată a d-lui Brătianu de-a vorbi de susceptibilitatea guvernului austro-ungar. Ceea ce-a împins pe guvernul nostru de-a mărgini în modul cunoscut relațiile cu cabinetul român este stilul provocator al discursului care suspectează monarhia noastră și al cărui text a fost tipărit. Aci nu poate fi vorba nici de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
C. A. Rosetti se retrage din nou din cabinet, în urma unei [ne]identități de opinii cu d. N. Fleva ni se pare. Fără a insista mult asupra concluziilor la cari îndreptățește întrucîtva consecuțiunea evenimentelor, credem totuși că depeșa ziarelor oficioase austro-ungare ascunde cel puțin intenția unui ballon d'essai și trecem mai departe. E ciudat că pretextul retragerii rămâne acelaș care l-a invocat d. Ion Brătianu la rândul său și d. Dumitru Brătianu în două rînduri: corupțiunea partidului. D. C.
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
1840-1932, atingând 3‰/an din populația Europei, ceea ce practic Însemna că ⅓ din sporul natural emigra. Țările care au furnizat cei mai mulți emigranți au fost: Marea Britanie și Irlanda cu 18 milioane, Italia 11,1 milioane, Spania și Portugalia 6,5 milioane, imperiul Austro-Ungar 5,2 milioane, Germania 4,9 milioane, Polonia și Rusia 2,9 milioane, Suedia și Norvegia 2,1 milioane. Marile destinații ale emigrării au fost SUA cu 34,2 milioane, Argentina și Uruguay cu 7,1 milioane, Canada 5,2
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
scos pentru prima dată În evidență drama românilor din provinciile ocupate, supuse de-a lungul timpului unui proces sistematic de deznaționalizare (Basarabia, Bucovina, Transilvania) la care se adăuga migrația a sute de mii de evrei din imperiul rus și imperiul austro-ungar de-a lungul a aproape o sută de ani cu consecințe dramatice asupra echilibrului demografic, aspecte pe care corifeii culturii noastre; Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Costache Negri, Vasile Conta etc., le semnalau cu vehemența disperării În ideea de a trezi
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
vicepreședinte și apoi președinte (1883-1884). Coșbuc citește aici traduceri din Friedrich Rückert, Joseph Christian von Zedlitz, Petó´fi Sándor, G. L. T. Kossegarten și o poveste populară în șase sute de versuri, intitulată Pepelea din cenușă. Anii scurși după semnarea dualismului austro-ungar, în deceniul al șaptelea al secolului al XIX-lea, au fost marcați de continua escaladare, de către oficialitățile de la Budapesta, a politicii antiromânești, prin forme tot mai dure de asimilare forțată a elementului românesc majoritar din Transilvania. În acest climat ostil
VIRTUS ROMANA REDIVIVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290583_a_291912]
-
creat și un sentiment de insecuritate, cu o reală distanță de percepere a autorității, cum afirmă corect materialul. În schimb, În Transilvania, popularitatea lui Iosif al II-lea a modificat raportarea românilor la ideea de regalitate, Însă și aici dualismul austro-ungar de la 1867 a reușit să reconfigureze negativ percepția asupra guvernământului monarhic . Raportarea la domnia lui Alexandru Ioan Cuza, În analiza jurnalistică, este oarecum adecvată. Folclorul popular, imaginea legendară a domnitorului, dar și antiteza pe care manualele de istorie comuniste au
RECONSTRUCȚIA MEMORIEI REGALITĂȚII ROMÂNEŞTI ÎN POSTCOMUNISM: DOUĂ ANALIZE JURNALISTICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
sub stăpânire românească pe parcursul secolelor XVIII-XIX, evoluând În ritmul și În maniera sa specifică. Dar atunci să aplicăm aceeași regulă de interpretare și În cazul Transilvaniei. Împrejurarea că Ardealul a făcut parte, vreme Îndelungată, din Imperiul Habsburgic și din Monarhia Austro-Ungară trebuie acceptată și ea ca un lucru firesc, cu seninătate, mai ales că a lăsat În urmă destule consecințe pozitive. Fără această experiență istorică, Transilvania nu ar fi fost ceea ce este astăzi. Iar pentru noi, ardelenii, e vorba de moștenirea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
fără a abandona un cuvânt din limba lor spaniolă sau portugheză. Irlandezii s-au bătut și ei pentru libertatea națiunii lor cu englezii, cu o tenacitate sângeroasă, adoptându-le Însă limba, ca și cum românii ardeleni s-ar fi rupt de Monarhia Austro-Ungară vorbind Însă limba maghiară. Elvețienii, În schimb, vorbitori de germană, franceză, italiană și retoromană, au găsit de cuviință să Întemeieze o națiune proprie elvețiană, care s-a ținut la distanță de conflictele naționale ale epocii moderne, la fel cum au
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
români nu Îi vor ierta Însă niciodată această integrare și Îl vor considera Întreaga sa viață, poate pe nedrept, un trădător. Revenind la istoria instituțională a Învățământului superior clujean, se cuvine să reținem anul 1872, când, sub administrația regimului dualist austro-ungar, este Înființată Universitatea maghiară din Cluj-Napoca. Începând cu anul 1897, ea va primi, În mod oficial, numele Împăratului Franz Josef. Până acum, memoria istorică românească a neglijat această perioadă din istoria universității clujene, socotind ca dată de naștere oficială a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]