1,019 matches
-
care făcea referire la acordul privind dejangajarea militară a Israelului și a Siriei conform Rezoluției 338. La conferința Ligii Arabe, desfășurate la Rabat (Maroc, 28 octombrie 1974), statele arabe și-au exprimat solidaritatea față de problemele palestinienilor, susținând dreptul acestora la autodeterminare, precum și la întoarcerea în Teritoriile Ocupate; la aceeasi manifestare OEP a fost desemnată drept singură reprezentanta legitimă a poporului palestinian în relațiile cu alte state și organizații internaționale.647 În acest context, la 22 noiembrie 1974 Adunarea Generală a ONU
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
reitera recomandările și concluziile formulate în rezoluțiile adoptate anterior,650 accentuându-se faptul că absența unei soluții mutual acceptate în chestiunea palestiniană pune în pericol pacea și securitatea internațională; în textul rezoluției se reafirmă, de asemenea, dreptul poporului palestinian la autodeterminare în conformitate cu Carta ONU, dreptul la independență națională și suveranitate, dreptul de a se întoarce la casele și proprietățile pe care au fost nevoiți să le părăsească; în finalul rezoluției se face apel că toate statele și organizațiile internaționale să se
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
să încheie un acord de pace final, în acest sens recunoscând statutul OEP, ca unic reprezentant al palestinienilor la negocierile de pace.802 La 13 septembrie 1993 s-a semnat primul document de pace israeliano- palestinian prin care se reglementa autodeterminarea palestiniană în Teritoriile Ocupate și care evidenția disponibilitatea celor două părți pentru reluarea dialogului pașnic pe baza principiului binațional. Declarația de Principii 803 prevedea calendarul etapizat al retragerii israeliene; astfel, la 13 octombrie 1993 era prevăzută dată pentru intrarea în
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
o monitorizare privind punerea în aplicare a unui posibil acord final. Cel mai important moment al administrației Clinton, aș putea spune chiar emblematic, rămâne totuși semnarea primului document de pace între Israel și OEP, Declarația de Principii care a reglementat autodeterminarea palestiniană în Teritoriile Ocupate.940 Următoarele două mandate la președinția americană au fost câștigate de George Walker Bush, cel de-al doilea mandat încheindu-se (la 20 ianuarie 2009) odată cu depunerea jurământului de către succesorul său, Barack Hussein Obama, actualul președinte
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
efervescenta. Canalizându-ne atenția asupra varianței agreate de respondenți, privind soluția cea mai potrivită pentru rezolvarea conflictului israeliano-palestinian, se remarcă faptul că majoritatea au admis soluția două state; astfel, potrivit Dlui. Michael Herzog "singura soluție prin care se poate realiza autodeterminarea celor două popoare este crearea celor două state națiune", "ambele au dreptul de a-și exprima propriile aspirații naționale separat"; "palestinienii au dreptul la propriul stat" încă din 1947, iar faptul că transferul de autoritate s-a realizat imediat după
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
comunității internaționale (inclusiv americane, știut fiind faptul că relațiile diplomatice israelo-americane au traversat o perioadă de criză) și, ca urmare, va relua negocierile de pace pe track-urile palestinian, sirian și libanez, într-un spirit favorabil cererilor arabe (în principal acceptând autodeterminarea statului Palestina, cu capitala la Ierusalimul de Est, retragerea din Golan și din teritoriile încă ocupate din sudul Libanului). Rezultate posibile pentru Scenariul 1: Alternativă A. Printr-o politică a pașilor mărunți, procesul de pace se înscrie într-o fază
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
datorate recunoașterii principiului performanței. Mai târziu, în anii '70, perioadă a democratizării politice, W. Klafki și H. von Hentig au redescoperit principiul pedagogic al performanței. În viziunea lor „școala urma să fie o școală democratică performantă, care să contribuie la autodeterminare și co-determinare”. Într-o astfel de școală se pleacă de la învățarea individualizată, orientată spre concurență, de la învățarea socială și solidară, de la învățarea orientată primar spre rezultat, către învățarea problematizată; de la elev ca obiect al învățământului spre persoana responsabilă, care își
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
și cu formarea profesională. Mai târziu, în anii '70, perioadă a democratizării politice, W. Klafki și H. von Hentig au redescoperit principiul pedagogic al performanței. În viziunea lor „școala urma să fie o școală democratică performantă, care să contribuie la autodeterminare și co-determinare”. Principiul performanței individuale a marcat începând cu anul 1820 concepția despre școală și funcțiile ei. O revizuire a înțelegerii performanței presupune conștientizarea și depășirea contradicțiilor dintre scopurile democratice ale educației și concepțiile existente. Performanța (engl. performance, achievement) se
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
ducatul, comitatul, regiunea; astăzi: Uniunea Europeană, dar și regiunea vezi cazurile cunoscute ale Scoției, Cataloniei); tendința de dezintegrare statală (dezintegrarea imperiilor în Evul Mediu și a monarhiilor importante, la diferite momente în timp; astăzi: fragmentarea statelor plecând de la revendicarea dreptului la autodeterminare de pildă, Cehoslovacia, Iugoslavia); practicarea violenței private internaționale (în Evul Mediu, fiecare suzeran avea vasalii săi, aceștia, la rândul lor, dispunând de grupuri de supuși înarmați și loiali, existau flotele piraților, flotele puternic înarmate ale companiilor navale engleze; astăzi, lumea
ŞCOALA ENGLEZĂ A RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean, Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1511]
-
lectura lui Buckle își pune amprenta asupra lui Maiorescu: autenticul progres nu poate fi imaginat decât având ca punct de plecare realitatea evoluției de la nivelul societății. Comunitatea este, la rândul ei, o asociere de indivizi care își conservă capacitatea de autodeterminare, fiind la adăpost de influența dizolvantă a omnipotenței statale. Departe de a fi un inamic al progresului, junimismul vizează, prin apelul la organicitate, să îi confere acestuia din urmă soliditate și durabilitate. Formele fără fond sunt la antipodul acestui proiect
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
este cea mai absurdă din toate rătăcirile politice ce se pot închipui.<ref id=”1”>Ibidem, p. 500.</ref> Contra școalei Bărnuțiu este, în cele din urmă, un elo giu al suveranității rațiunii pe care se sprijină junimismul. Educația și autodeterminarea individuală, în cadrul comunitar, sunt antidotul ce se poate administra spre a ține sub control acea magmă stihială pe care Maiorescu o evocă vizionar. Finalitatea juni mismului este de a descuraja ridicarea acestei politici care mobilizează, în numele naționalismului sau al tentației
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
care Maiorescu, pe urmele unei întregi linii de reflecție, întrevede elementul esențial al modernității constituționale. Clasa de mijloc este starea a treia, care, în numele propriei energii și recurgând la instituțiile reprezentative, ordonează statul în jurul ideilor de guvernare limitată și de autodeterminare individuală. Ea este animată de imboldul care face să triumfe luminile civilizației, opunânduse, cu egală putere, domniei privilegiului de naștere și domniei mulțimii. În descrierea pe care Maiorescu o pune în pagină putem recunoaște timbrul liberal conservator. Desprin derea de
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
proiectul junimist își pro pune să acorde formelor importate substanța care le poate conferi stabilitatea. Școlile de meserii și învățământul real sunt semnul îndrumării spre seriozitatea construcției. Existența unei națiuni de cetățeni este de neimaginat în afara acestei educații ce fortifică autodeterminarea individuală. Viziunea generică a lui Maiorescu, la 1876, este consubstanțială celei libe ral conservatoare. Este viziunea unei națiuni care are în centru alianța dintre proprietate, merit și inteligență. Este viziunea unei națiuni care învață să trăiască în afara unui stat omnipotent
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
București, 2000, p. 94.</ref> Ca și la Maiorescu, statul formelor fără fond sfârșește prin a perverti sensul originar al instituțiilor importate. Ceea ce în spațiul de origine era mecanismul chemat să organizeze regimul reprezentativ sub semnul energiei individuale și al autodeterminării este în România pretextul de a edifica o arhitectură complicată de instituții, a cărei unică menire este de oferi un debușeu clientelei ce alcătuiește întreaga societate. Absența clasei de mijloc, absența acelui etos burghez al propășirii, omnipotența statului și slăbiciunea
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
evoluții a civilizației se află în acele forțe vii ale societății, forțe pe care guvernarea le exprimă, dar nu le creează. A miza pe centralitatea statului în încurajarea modernizării, a ignora semnificația descentralizării și a subestima necesitatea unui etos al autodeterminării economice sunt simptomele unei patologii ideologice denunțate de junimism. Argumentele lui Pogor explică de ce reflecția junimistă a ales, invariabil, calea prudenței și a gradualismului. Și aceasta pentru că numai o reformă treptată, în accepțiune burkeană, poate negocia calea de evoluție cu
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
Rusiei de către armatele Puterii Centrale și a creeat o situație extrem de grea în întreaga Rusie. Cu toate că revoluția democrată rusă din februarie 1917 a proclamat înfăptuirea unor importante reforme politice și sociale, care prevedeau, printre altele, dreptul la libertate, dreptul la autodeterminare națională și împroprietărirea țăranilor, nemulțumirile din rândul populației, deja, luaseră forme violente. Sloganul “Pace și Pâine”, lansat de gruparea bolșevică a reușit să provoace ample mișări în marile orașe ale Rusiei dar și în rândurile armatei, unde agenții bolșevici ai
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
târziu. Dar să revenim la evenimentele din Basarabia, când în această zonă europeană războiul și luptele continuă să fie prezente. La data de 3 martie 1917, a luat naștere “Partidul Național Moldovenesc”, având ca obieciv autonomia în baza dreptului la autodeterminare națională, libertatea cultului și învățământului, accesul limbii române în școli, biserici și în instituții publice. La 20 octombrie 1917, a avut loc “Marele Congres al Ostașilor Moldoveni”, care s-a desfășurat cu o largă participare a ostașilor și a unor
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
de infanterie și două de cavalerie), intră în Basarabia și înaintează până la cursul Nistrului, alungând unitățile militare bolșevice care operau în ținut și au anihilat grupările anarhiste înarmate. Urmare acestor evenimente, Puterea Bolșevică instalată între timp la Petrograd, ignorând principiul autodeterminării naționale, principiul pe care aparent îl susținuse până atunci, a considerat acțiunea statului Român în Basarabia drept un act de agresiune la adresa teritoriului său și în consecință a rupt relațiile diplomatice cu România și a confiscat tezaurul românesc depozitat la
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
precum relațiile internaționale, modernizarea economiei, serviciile sociale, asistența medicală, educația, știința, cultura, viața socială etc. Interacțiunea dintre naționalism și comunism era controlată discursiv de divizarea discursului ideologic și a fost aproape preluat în întregime de britanici. Concepte precum independența și autodeterminarea (din perspectiva leninistă și preluată de Stalin), care defineau patriotismul ca apărare a patriei și a victoriilor socialismului, mergeau mână în mână cu națiunea socialistă, ca urmare a exacerbării individualității regimului în cadrul larg al regimurilor comuniste din Est. Discursul britanic
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
evidență superioritatea procesului democratic față de oricare altă formă de guvernare, și anume: în primul rând democrația promovează libertatea într-un mod neegalat de orice altă alternativă fezabilă; apoi procesul democratic promovează dezvoltarea umană punând accentul pe capacitatea de a exercita autodeterminarea, autonomia morală și responsabilitatea propriilor opțiuni. Nu în ultimul rând democrația este cel mai sigur mod prin care ființele umane își pot proteja interesele și bunurile colective. Libertatea politică este deci un câștig pentru afirmarea individuală și pentru protecția intereselor
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
ale familiei în relația cu profesioniștii; III. Receptivitatea profesionistului față de problemele copilului și familiei, dublată de capacitatea sa de a formula un răspuns adecvat; IV. Acceptarea și atitudinea non-acuzatoare a profesioniștilor față de slăbiciunile și greșelile familiei și ale copilului; V. Autodeterminarea persoanei, recunoașterea dreptului și nevoilor copilului și familiei de a alege o anumită soluție, în funcție de capacitatea lor de a lua decizii pozitive; VI. Asigurarea confidențialității informațiilor cu caracter personal, dezvăluite în timpul relației profesionale cu copilul și familia acestuia. 4.2
GHID din 19 mai 2003 pentru evaluarea copilului cu dizabilităţi ��i încadrarea într-un grad de handicap*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152876_a_154205]
-
ale familiei în relația cu profesioniștii; III. Receptivitatea profesionistului față de problemele copilului și familiei, dublată de capacitatea sa de a formula un răspuns adecvat; IV. Acceptarea și atitudinea non-acuzatoare a profesioniștilor față de slăbiciunile și greșelile familiei și ale copilului; V. Autodeterminarea persoanei, recunoașterea dreptului și nevoilor copilului și familiei de a alege o anumită soluție, în funcție de capacitatea lor de a lua decizii pozitive; VI. Asigurarea confidențialității informațiilor cu caracter personal, dezvăluite în timpul relației profesionale cu copilul și familia acestuia. 4.2
GHID METODOLOGIC 5 mai 2003 pentru evaluarea copilului cu dizabilit��ţi şi încadrarea într-un grad de handicap*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152921_a_154250]
-
ale familiei în relația cu profesioniștii; III. Receptivitatea profesionistului față de problemele copilului și familiei, dublată de capacitatea sa de a formula un răspuns adecvat; IV. Acceptarea și atitudinea non-acuzatoare a profesioniștilor față de slăbiciunile și greșelile familiei și ale copilului; V. Autodeterminarea persoanei, recunoașterea dreptului și nevoilor copilului și familiei de a alege o anumită soluție, în funcție de capacitatea lor de a lua decizii pozitive; VI. Asigurarea confidențialității informațiilor cu caracter personal, dezvăluite în timpul relației profesionale cu copilul și familia acestuia. 4.2
GHID din 26 februarie 2003 pentru evaluarea copilului cu dizabilităţi şi încadrarea într-un grad de handicap*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152920_a_154249]
-
ale familiei în relația cu profesioniștii; III. Receptivitatea profesionistului față de problemele copilului și familiei, dublată de capacitatea sa de a formula un răspuns adecvat; IV. Acceptarea și atitudinea non-acuzatoare a profesioniștilor față de slăbiciunile și greșelile familiei și ale copilului; V. Autodeterminarea persoanei, recunoașterea dreptului și nevoilor copilului și familiei de a alege o anumită soluție, în funcție de capacitatea lor de a lua decizii pozitive; VI. Asigurarea confidențialității informațiilor cu caracter personal, dezvăluite în timpul relației profesionale cu copilul și familia acestuia. 4.2
GHID din 28 februarie 2003 pentru evaluarea copilului cu dizabilită��i şi încadrarea într-un grad de handicap*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152922_a_154251]
-
și cu respectarea demnității și unicității acestora; - în acordarea serviciilor, în întocmirea planurilor individuale ofertanții serviciilor trebuie să țină cont de diferențele individuale și diversitatea culturală și etnică; - în acordarea serviciilor este obligatoriu să se respecte dreptul persoanei beneficiare la autodeterminare; Nimeni nu poate alege în numele persoanei beneficiare. Excepțiile sunt prevăzute de lege; - serviciile trebuie să ajute persoanele beneficiare să-și identifice și să-și dezvolte resursele în vederea alegerii celei mai bune opțiuni; - se acordă ținând cont de importanță relațiilor interumane
REGULAMENT din 9 aprilie 2003 pentru evaluarea de către direcţiile generale de muncă şi solidaritate socială teritoriale în vederea acordării statutului de utilitate publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149604_a_150933]