929 matches
-
nu le-a format decât pe acestea, sau, și mai exact, a format mult mai multe care erau lipsite de interes și care au rămas în inconștient. În această a doua perspectivă, toate combinațiile s-ar forma ca urmare a automatismului eului subliminal, dar numai cele care ar fi interesante ar pătrunde în câmpul conștient. Iar acest lucru rămâne încă un mare mister. Cum se face că, printre miile de produse ale activității noastre inconștiente, există câteva invitate să pășească pragul
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
copil de 10 ani cu vârsta mentală de 6 ani nu poate fi comparat cu un copil normal cu vârsta de 6 ani. Ei nu pot fi identici pentru că normalul dispune de o experiență mai lungă și mai bogată de automatisme mai complexe, are un status social total diferit de cel al copilului cu dizabilități, ritmul de dezvoltare al celui din urmă fiind mult mai lent și acest element este cel care îi diferențiază pe cei doi. Copilul normal crește fizic
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
cu diferite situații sociale, apreciate de acesta drept frustrante va copia o serie de reacții, atitudini și acte observate la persoanele semnificative din viața acestuia: părinte, frate mai mare, tutore etc.). Aici intervine autocontrolul manifestat de subiect, acea trecere de la automatismul pulsional arhaic la organizarea voluntară a eu-lui. Este necesar să atragem atenția asupra faptului că morala nu deține un caracter nativ, nu reprezintă un instinct. Aceasta se contruiește pe baza unui proces laborios de "reașezare" a pulsiunilor primare, prin intermediul jocului
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
nu este îndreptățită ideea unei finalități naturale primare, natura nefiind, prin "natura" sa, ordonată prin finalitate. Unitatea natură-cultură, determinismul prin finalitate au desăvârșită semnificație pentru geneza și structura vocației. "Omul de vocație este o personalitate și tocmai de aceea este "automatism fiziologic" și "deprindere sufletească", natură și cultură, "biologie" și "totalitate de viață sufletească""232. Geneza vocației consemnează, pe de o parte, negarea prezenței exclusive a naturii, iar pe de altă parte, afirmarea dublei determinări naturale și culturale a vocației, plasarea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
realizării” (termenul trebuie înțeles drept un derivat de la „real”), între poezie și proză nu ar exista nici o diferență esențială. Un fir neabătut conduce în toate aceste cercetări, fără excepție, de la impulsul universal de a te situa - față de lume - creând către automatismele receptoare produse de acesta. De altfel, în cartea consacrată poeziei medievale tot ce rămăsese anterior implicit teoretic se etalează emfatic. Criticul coboară în picaj abrupt, fără nici un fel de scuze pozitiviste, admițând ab initio că se orientează după o concepție
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288409_a_289738]
-
pronunță cuvântul Partid ! Nici un portret al conducătorilor iubiți, nici Stalin, nici Lenin, nici Dej nu apar pe vreun perete ! În schimb, regizorul Jean Georgescu și fabuloșii actori Alexandru Giugaru și Grigore Vasiliu Birlic iau destule din tre cele mai pregnante automatisme ale „vieții de partid”, ale ștabului comunist înconjurat de trepăduși și le zeflemisesc cu un umor nebun. Din start, naratorul Radu Beligan își râde de însuși zeul Plan, Molochul comunist pe altarul căruia, cum scria Berdiaev, se jertfește totul, și
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
și legi de bază în hemodinamică 63 12. Funcția de pompă a inimii 65 12.1. Histologia funcțională a inimii 66 12.2. Particularități metabolice ale miocardului 67 12.3. Generarea ritmului sinusal și conducerea impulsurilor 70 12.3.1. Automatismul 70 12.3.2. Excitabilitatea 72 12.3.3. Conductiblitatea 74 12.3.4. Principiile electrocardiografiei 75 12.4. Contracția și relaxarea miocardului: ciclul cardiac 80 12.4.1. Contractilitatea 80 12.4.2. Pompa ventriculară: ciclul cardiac 82 12
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
constituției conjunctive a peretelui atrioventricular, comunicarea electrică dintre atrii și ventricule are loc numai prin nodul atrio-ventricular, unde propagarea lentă asigură o întârziere a sistolei ventriculare, care este necesară pentru ca sistola atrială să ajute la umplerea ventriculară. 12.3.1. Automatismul: generarea spontană și ritmică de potențiale de acțiune în celulele pacemaker din nodulul sino-atrial Automatismul este capacitatea inimii de a se autoexcita. Contracția ritmică a miocardului este determinată de activitatea electrică a nodulului sino atrial. Acesta este constituit dintr-un
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
nodul atrio-ventricular, unde propagarea lentă asigură o întârziere a sistolei ventriculare, care este necesară pentru ca sistola atrială să ajute la umplerea ventriculară. 12.3.1. Automatismul: generarea spontană și ritmică de potențiale de acțiune în celulele pacemaker din nodulul sino-atrial Automatismul este capacitatea inimii de a se autoexcita. Contracția ritmică a miocardului este determinată de activitatea electrică a nodulului sino atrial. Acesta este constituit dintr-un grup elipsoidal (1/3/15 mm) de celule (3-5 μm diametru) localizat în peretele atrial
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de creșterea ventilației observată în cazul febrei, care este parte a răspunsului global la stimularea termoreceptorilor hipotalamici). 18.6.6. Centrii nervoși Ciclul respirator este o alternanță inspir expir, care asigură ventilația alveolară și care se bazează în esență pe automatismul centrului inspirator bulbar. Acesta este permanent controlat de alți nuclei respiratori bulbopontini și influențat de diverse structuri nervoase corticale și subcorticale, care permit integrarea vegetativ-emoțională. Controlul voluntar al inspirului și expirului se bazează pe comenzi de la cortexul cerebral transmise motoneuronilor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Bradiaritmii și tulburări de conducere atrioventriculară 31.1. Introducere Prin bradicardie se înțelege o scădere sub 60 bătăi/minut a ritmului cardiac. Bradicardia poate fi cauzată de deprimarea automatismului sinusal, de blocarea impulsului sinusal în joncțiunea sinoatrială sau de întreruperea intermitentă ori permanentă a propagării impulsului sinusal prin nodul atrioventricular (AV) și fasciculul His. Consecințele hemodinamice și clinice ale bradicardiilor depind de natura acestora, de nivelul la care coboară
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
de creșterea riscului de morbi-mortalitate la această grupă de populație. Cardiostimularea electrică: metodă revoluționară de tratament în bradiaritmii A fost imaginată și ulterior dezvoltată o metodă terapeutică cunoscută sub numele de cardiostimulare electrică. Aceasta realizează suplinirea artificială a funcției de automatism a inimii sau controlul unor aritmii cardiace complexe. Electrostimularea cardiacă a devenit, în ultimele două decenii, terapia de elecție a bradiaritmiilor simptomatice la vârstnici, prevenind accidentele neurologice, agravarea sau instalarea fenomenelor de insuficiență cardiacă și moartea subită. Stimularea electrică cardiacă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
verbal, calamburistic, la textul parodiat după principiul împingerii la absurd. Sunt găsite și valorificate chei și registre, situații și stări variate. Umoristul își întrevede misiunea în tentativa de a proiecta asupra lucrurilor lumina firescului, a naturalului și de a deconspira automatismele, convenționalul, conformismul social și psihologic. În parodii T. adoptă rolul de critic literar care ironizează clișeele, pozele meditative, ticurile stilistice, ca în textele care pleacă de la Grigore Vieru, Leonida Lari, Dumitru Matcovschi, Aureliu Busuioc ș.a. Epigramele și miniaturile lui valorizează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290088_a_291417]
-
al inteligenței, creat pentru a acționa asupra materiei și a o controla, dar el "diferă de altele prin posibilitatea de umanizare, de vitalitate, de spontaneitate" [s.n.], atribute "ce sunt apoi delegate părții poetice a limbajului"45. Prin asta, omul depășește automatismul vieții cotidiene, făurind, cum spune Bergson, "un instrument al libertății", "o mecanică ce triumfă asupra mecanismului"46. Importantă, în acest context, este și distincția stabilită de Bergson dintre concepte și imagini, în "Introducere în metafizica" (1903). În timp ce conceptul, în generalitate
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
distruge fericirea” (Johan Oxenstiern). * „O manie este o plăcere trecută În stadiul de idee.” (H. de Balzac) „Mania” este, de fapt, obsesia unei idei fixe, este preocuparea excesivă pentru ceva. Mania poate atinge Însă și „planul motor”, unde dezvoltă adevărate automatisme: „Un om deprins să scrie, scrie și fără idei, ca un bătrîn doctor numit Bouvard, care, În timp ce agoniza, lua pulsul fotoliului său” (Rivarol). * „Pasiunile sînt singurii oratori care conving totdeauna.” (La Rochefoucauld) Pentru că În cazul „pasiunii”, sufletul se hrănește din
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
adevărat, trebuie să fii responsabil”. * „Poți să posezi responsabilitatea, nu și discernămîntul care decurge din ea.” (Benvenuto Cellini) Se Întîmplă astfel atunci cînd cineva se simte obligat să acționeze Într-un anumit fel, sau atunci cînd cineva și-a format automatismul datoriei (există, atfel spus, un bun-simț al obișnuinței). * „O iscălitură nu trebuie să Însemne decît o răspundere.” (N. Iorga) CÎnd Însă „iscălitura” este expresia aroganței, va aduce cu ea și un abuz. * „Încearcă să-ți faci datoria, și vei afla
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
și prin stări de neliniște, anxietate, iritabilitate, agitație sau stări confuzionale. Una dintre metodele cele mai cunoscute de producere a unor tulburări cu caracter reversibil din sfera funcțiilor neurologice (anestezii, parestezii, contracturi, paralizii, afonii etc.) sau a funcțiilor psihice (bizarerii, automatisme, crize de diferite aspecte, puerilism etc.) constă în utilizarea inducției sugestive în cursul somnului hipnotic. În cursul hipnozei se produce o permeabilizare a conștiinței subiectului, care devine extrem de receptiv la „ordinele” care i se dau de către experimentator. Acesta poate „manipula
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acesta nu le recunoaște ca venind din interiorul personalității sale, atribuindu-le o origine străină, exterioară lui. Acest tip de tulburare a gândirii mai este cunoscut și sub denumirea de „sindrom de acțiune exterioară” (H. Claude), „fenomene xenopatice” (Guiraud) sau „automatismul mintal” (G. de Clérambault). Reprezentările xenopatice sunt frecvent asociate cu halucinațiile și ele pot lua aspecte psihopatologice variate, descrise de G. de Clérambault după cum se poate vedea în continuare: a) automatism senzitiv: algii, dureri cenestezice etc.; b) automatism emoțional și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de acțiune exterioară” (H. Claude), „fenomene xenopatice” (Guiraud) sau „automatismul mintal” (G. de Clérambault). Reprezentările xenopatice sunt frecvent asociate cu halucinațiile și ele pot lua aspecte psihopatologice variate, descrise de G. de Clérambault după cum se poate vedea în continuare: a) automatism senzitiv: algii, dureri cenestezice etc.; b) automatism emoțional și afectiv: teamă, tristețe, mânie, antipatie, perplexitate fără obiect, impresia de stranietate; c) automatism perceptiv: zgomote, cuvinte fără semnificație, cifre, aluzii și insulte la adresa bolnavului etc.; d) automatismul de activitate: constă în
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Guiraud) sau „automatismul mintal” (G. de Clérambault). Reprezentările xenopatice sunt frecvent asociate cu halucinațiile și ele pot lua aspecte psihopatologice variate, descrise de G. de Clérambault după cum se poate vedea în continuare: a) automatism senzitiv: algii, dureri cenestezice etc.; b) automatism emoțional și afectiv: teamă, tristețe, mânie, antipatie, perplexitate fără obiect, impresia de stranietate; c) automatism perceptiv: zgomote, cuvinte fără semnificație, cifre, aluzii și insulte la adresa bolnavului etc.; d) automatismul de activitate: constă în formularea unor ordine sau decizii impuse, gesturi
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ele pot lua aspecte psihopatologice variate, descrise de G. de Clérambault după cum se poate vedea în continuare: a) automatism senzitiv: algii, dureri cenestezice etc.; b) automatism emoțional și afectiv: teamă, tristețe, mânie, antipatie, perplexitate fără obiect, impresia de stranietate; c) automatism perceptiv: zgomote, cuvinte fără semnificație, cifre, aluzii și insulte la adresa bolnavului etc.; d) automatismul de activitate: constă în formularea unor ordine sau decizii impuse, gesturi forțate, gesturi inhibate, automatism verbo-motor sau grafic. Delirul Falsele interpretări patologice sunt cuprinse în grupa
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vedea în continuare: a) automatism senzitiv: algii, dureri cenestezice etc.; b) automatism emoțional și afectiv: teamă, tristețe, mânie, antipatie, perplexitate fără obiect, impresia de stranietate; c) automatism perceptiv: zgomote, cuvinte fără semnificație, cifre, aluzii și insulte la adresa bolnavului etc.; d) automatismul de activitate: constă în formularea unor ordine sau decizii impuse, gesturi forțate, gesturi inhibate, automatism verbo-motor sau grafic. Delirul Falsele interpretări patologice sunt cuprinse în grupa stărilor delirante. Acestea cuprind tulburările de gândire și procesele psihice înrudite (reprezentarea, intuiția, expresia
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
teamă, tristețe, mânie, antipatie, perplexitate fără obiect, impresia de stranietate; c) automatism perceptiv: zgomote, cuvinte fără semnificație, cifre, aluzii și insulte la adresa bolnavului etc.; d) automatismul de activitate: constă în formularea unor ordine sau decizii impuse, gesturi forțate, gesturi inhibate, automatism verbo-motor sau grafic. Delirul Falsele interpretări patologice sunt cuprinse în grupa stărilor delirante. Acestea cuprind tulburările de gândire și procesele psihice înrudite (reprezentarea, intuiția, expresia, percepția). Ideea delirantă este cea care se opune realității șocând evidența faptelor. Este destul de greu
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
stările de dezechilibru caracterial de tipul constituțiilor psihopatice, c) stările de arierație afectivă a personalităților nevrotice datorate unor frustrări, complexe, carențe emoționale, traume psihice. 2) Tulburările de unitate ale personalității de tipul: dedublarea personalității, depersonalizare, disociere fragmentară ca în cazul automatismului mintal etc. 3) Tulburări de identitate reprezentate prin următoarele: a) idei delirante de negație a personalității proprii, b) idei delirante de transformare corporală, c) delir de negație. 4) Tulburări de relație cu lumea exterioară, care privesc sintonia individului cu mediul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în psihoza alcoolică, în „tipul exogen de reacție” (K. Bonhoeffer), în intoxicații sau infecții. 2) Sindromul paranoic este reprezentat printr-un delir interpretativ bine sistematizat din punct de vedere tematic (gelozie, invenție, persecuție etc.) din care lipsesc halucinațiile, pseudohalucinațiile și automatismul mintal. Conștiința rămâne clară, gândirea și comportamentul sunt coerente și ordonate. Acest sindrom este caracteristic pentru paranoia. 3) Sindromul paranoia constă într-un delir sistematizat de interpretare (de obicei de persecuție) însoțit de halucinații adevărate, de pseudohalucinații și de automatism
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]