1,220 matches
-
își constituia preceptele de bază ale societății sale. Zeița patrona atunci fidelitatea față de înțelegerile și contractele încheiate. Preoții îi aduceau sacrificii, având mâna dreaptă (simbolul înțelegerii și asociațiilor) înfășurată într-o bucată de stofă. De altfel, și monedele, având pe avers efigia zeiței Fides, purtau pe revers același simbol al mâinii drepte, ca garanție pentru respectarea contractelor.
Fides () [Corola-website/Science/307334_a_308663]
-
emis mari cantități de monedă având un număr însemnat de sigle diferite. Pe fiecare dintre acestea pe lângă legenda obișnuită, era trecută câte o literă, pentru a putea identifica meșterul monetar care le-a bătut. Ducații de tipul I au pe avers stema dinastică a domnitorului, iar pe revers un coif pe care se află acvila valahă. Ducații de tipul al II-lea au pe avers stema dinastică a lui Mircea, timbrată cu un coif peste care se află stema țării, iar
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
pentru a putea identifica meșterul monetar care le-a bătut. Ducații de tipul I au pe avers stema dinastică a domnitorului, iar pe revers un coif pe care se află acvila valahă. Ducații de tipul al II-lea au pe avers stema dinastică a lui Mircea, timbrată cu un coif peste care se află stema țării, iar pe revers reprezentarea lui Mircea în costum bizantin, cu lancea în mâna dreaptă și globul crucifer în mâna stângă. Pe lângă aceste tipuri de ducați
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
dreaptă și globul crucifer în mâna stângă. Pe lângă aceste tipuri de ducați, realizați din argint, a fost bătută și o serie redusă din aramă amestecată cu argint. A fost emisă de asemenea și monedă măruntă, numită "ban", care prezintă pe avers stema dinastică timbrată cu un coif pe care stă acvila valahă, iar pe revers o cruce cu brațe egale despicate, cu un număr divers de globule în fiecare cartier. Costin C. Kirițescu consideră că în timpul lui Mircea au fost bătute
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
teritoriu. La 12 septembrie 2011, Banca Națională a României a pus în circulație o monedă de alamă, cu valoare nominală de 50 bani „Mircea cel Bătrân”, dedicată aniversării a 625 de ani de la urcarea pe tron a domnitorului Mircea cel Bătrân. Are pe avers, suprapus parțial peste un cerc hașurat, un grupaj de elemente: inscripțiile „ROMANIA“ și „50”, un fragment din imaginea mănăstirii Cozia, anul de emisiune „2011”, valoarea nominală a monedei „50 BANI” și stema României, iar pe revers portretul domnitorului Mircea cel
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
astăzi râul Vardar) și Marea Egee, apoi s-au mutat lângă lacul Bolbeis (Holvi, Grecia) și în centrul peninsulei Chalcidice. Între anii 500-480 î.Hr. edonii au emis octodrahme de argint de 28grame pe care scria în limba greacă: "Getas-regele edonilor". Pe avers: un personaj cu barbă, în picioare și cu doi boi, pe revers: un pătrat adâncit împărțit in patru. Monedele s-au găsit între Antiochia și Laodiceia ad Mare (azi Al-Ladhiqiyah oraș port sirian), dar și tocmai lângă fluviul Tigru, Mesopotamia
Edoni () [Corola-website/Science/317950_a_319279]
-
român" spune:"viața lui în totalitatea ei va rămâne o oglindă sinceră a vieții noastre naționale". [[Fișier:ROL 5000 1992 obverse.jpg|thumb|Portretul lui Avram Iancu pe o [[bancnotă]] emisă în 1992, cu valoare nominală de de lei (ROL), avers]] [[Categorie:Nașteri în 1824]] [[Categorie:Decese în 1872]] [[Categorie:Decese pe 10 septembrie]] [[Categorie:Eroi români]] [[Categorie:Avocați români]] [[Categorie:Pașoptiști români]] [[Categorie:Români din Transilvania]] [[Categorie:Patrioți români]] [[Categorie:Români pe monede și bancnote românești]] [[Categorie:Români pe medalii
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
adoptase oficial Islamul ca religie de stat pe la 1257, în timpul lui Berke-Han, cel care a mutat capitala Hoardei de la Saray, la Berke-Saray, tot pe Volga inferioară, dar mai în aval față de Saray). Moneda noghaidă atrage atenția prin faptul că pe avers are inscripționat semnul crucii, aceasta datorită dorinței lui Noghay de a strânge relațiile cu Imperiul Bizantin. În acest sens, a făcut alianță cu Constantinopole căsătorindu-și fiul moștenitor al tronului, pe Ceaka, cu o prințesă bizantină, care era o fiică
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]
-
albastră, cu câte trei dungi late de câte 2 mm la fiecare din capete, de culoare roșie, galbenă și iarăși roșie. Panglica este atașată cu ajutorul unui inel din bronz cu grosimea de 2 mm și diametrul de 12 mm. Pe aversul medaliei este reprezentată simbolic România sub forma unei femei sprijinindu-se cu mâna stângă de o sabie și care ține cu mâna dreaptă ridicată o cunună de lauri. Femeia pășește peste tunuri, drapele, puști și iatagane aruncate la picioarele sale
Medalia Apărătorilor Independenței () [Corola-website/Science/328501_a_329830]
-
picioare, se găsește un înger înaripat ținând cu ambele mâini un drapel încununat, desfășurat spre partea stângă a medaliei. În spatele acestui grup de personaje se observă în depărtare luciul Dunării. Semnătura gravorului, în arc de cerc, este vizibilă pe marginea aversului. Pe reversul medaliei este reprezentată monograma regelui Carol I, sub ea aflându-se inscripția: APARATORILOR<br>INDEPENDENTEI<br>IN<br>RESBELUL<br>1877-1878 Monograma și legenda sunt încadrate de o ramură de frunze de stejar (în dreapta) și de una din
Medalia Apărătorilor Independenței () [Corola-website/Science/328501_a_329830]
-
cruciger" este compus din substantivul "crux, crŭcis": „cruce” și din verbul "gĕrō, gĕrĕre, gessī, gestum": „a purta”. Prin urmare, sintagma se poate traduce în . Primele „globi” au apărut la începutul secolului al V-lea după Hristos. Primul era fie pe aversul unei monede bătute sub împăratul Arcadius, între 395 și 408, fie, mai probabil, pe fața unei monede emise sub împăratul Teodosiu al II-lea. Faptul de a ține în mână, ori sub picior, era un simbol clar de putere imperială
Globus cruciger () [Corola-website/Science/322005_a_323334]
-
și 2 p sunt făcute de oțel cu un înveliș de cupru; piesele de 5, 10, 20 și 50 p de cupru-nichel, piesa de £1 de nichel-alamă și piesa de £2 este bimetalică (interirul de cupru-nichel și exteriorul de nichel-alamă). Aversul pieselor poartă portretul Reginei Elisabeta a II-a și inscripția "QUEEN ELIZABETH II ST.HELENA • ASCENSION". Reversul pieselor poartă valoarea nominală și o ilustrație: Actual există bancnote de 5, 10 și 20 lire. Primele bancnote de 2½ și 5 șilingi
Liră din Sfânta Elena () [Corola-website/Science/323595_a_324924]
-
grame. De exemplu, 1 oz (adică 1 uncie) = 33 de grame. Baterea monedei este un instrument de afirmare a autorității statale. În forma de guvernământ monarhie este folosită imaginea cu chipul regelui, numită efigie, sau cap situat pe fața numită avers; opusul ei este reversul și se numește pajură și reprezintă stema țării, a casei regale. De aici și expresia "Cap sau pajură" folosită la tragerea la sorți cu banul.
Batere de monedă () [Corola-website/Science/325520_a_326849]
-
esențial în descifrarea , fiind realizate în secolul al II-lea î.e.n. Monedele bătute aici în perioada romană, care au dispărut abia în secolul I î.e.n., indică ritmul lent al romanizării insulei, întrucât ultimele monezi bătute aici încă mai purtau pe avers inscripții în greaca veche (cum ar fi „MEΛΙΤΑΙΩ”, adică „al maltezilor”) și motive punice, ceea ce demonsrează rezistența culturilor greacă și punică. În secolul 1 î.e.n., senatorul și oratorul roman Cicero a comentat cu privire la importanța , și pe marginea comportamentului extravagant al
Malta () [Corola-website/Science/297134_a_298463]
-
aprilie 2010. Bancnotele prezintă texte trilingve: engleză, franceză și în Jèrriais. La 1 iunie 2012, a fost emisă o bancnotă comemorativă, cu valoarea nominală de 100 de lire sterline, cu prilejul Jubileului de diamant al Reginei Elisabeta a II-a. Aversul bancnotelor (£ 1 - £ 50) include un portret al reginei Elisabeta a II-a, bazat pe o fotografie de Mark Lawrence, alături de o vedere a unui reper important din Jersey, cu text în engleză. Reversul fiecărei bancnote include o imagine a unuia
Liră din Jersey () [Corola-website/Science/328340_a_329669]
-
-lea au pus capăt activității atelierelor din Occident și din zona dunăreană. Un atelier monetar este prevăzut cu una sau mai multe oficine, soi de post de producție. Pentru emiterea unei serii de monede, oficina gravează două matrițe, una pentru avers, cu profilul / efigia împăratului, uneori și o inscripție, cealaltă cu un motiv grafic și o inscripție, pentru revers, apoi bate cele două fețe. Materia primă brută, aur, argint, cupru, staniu pentru bronz provin din mine, îndeosebi din "Hispania" / Spania și
Atelier monetar roman () [Corola-website/Science/321826_a_323155]
-
care țara a căzut în haos. Kapodistrias este o personalitate a cărei memorie este respectată în Grecia de astăzi. Universitatea din Atena este denumită „"Kapodistriană"” în cinstea sa; moneda greacă de 20 de eurocenți are chipul său, precum avea și aversul bancnotei de 500 de drahme din perioada 1983-2001, dinainte de introducerea monedei euro, iar un program local de reorganizare administrativă care a redus numărul de comune în anii 1990 a purtat numele său. Temerile pe care Regatul Unit, Franța și Rusia
Ioannis Kapodistrias () [Corola-website/Science/323767_a_325096]
-
în formă de romb. Nu cunoaștem aproape nimic din istoria emiterii respectivei medalii: nici autorul, nici tirajul, nici măcar faptul dacă au apărut piese și din alte metale prețioase: argint, aur . Medalia are un diametru de 55 mm X 44mm. Pe avers, în centru, contemplăm o iconiță ovală cu doi sfinți: împăratul Constantin, în stânga, ținând un sceptru în mâna dreaptă, și împărăteasa Elena, mama, în partea dreaptă. Ambii se află lângă (sub) o masivă cruce creștină. Iconița ovală, cu marginea crenelată, creează
Catedrala Sfinții Împărați Constantin și Elena din Bălți () [Corola-website/Science/312655_a_313984]
-
piețele internaționale. Două tipuri de monede sunt emise în prezent: primul tip circulă în Noua Caledonie și în Wallis și Futuna, iar al doilea tip în Polinezia Franceză. Ambele tipuri cuprind monede de 1, 2, 5, 10, 20, 50 și 100 de franci CFP. Aversul comun o reprezintă pe Minerva pe piesele de 1, 2 și 5 franci CFP, iar Marianne este reprezentată pe piesele de valori mai mari: 10, 20, 50 și 100 franci CFP. Reversul pieselor poartă numele teritoriului, valoarea nominală și o
Franc CFP () [Corola-website/Science/323462_a_324791]
-
titlul de 900 (7,74234 grame de aur fin, echivalent cu 1/4 uncie) și au primit cote ridicate la bursele de valori străine, permițând finanțarea Noii Politici Economice (NEP). "1 cervoneț" era cotat la valoarea de "10 ruble". Pe avers monedei din 1923, se poate citi: „cervoneț rus”. Nu se știe dacă monedele bătute în 1924, cu "milesimul 1925", au fost vreodată în circulație Apoi producția de piese de aur a încetat. Inițial, cervoneții sovietici din aur au fost bătuți
Cervoneț () [Corola-website/Science/323723_a_325052]
-
bătălia de la Poitiers". Denumit franc à cheval (în română: « "franc călare" »), este vorba despre un "écu", emis în 3 milioane de exemplare, de 3,87 grame de aur fin și care valora o livră tournois sau 20 de sols. Pe aversul monedei, regele este reprezentat pe un cal de luptă, înarmat cu un scut împodobit cu o "floare de crin" și învârtind o spadă deasupra capului. Armura calului este și ea împodobită cu flori de crin. Circular, este gravată inscripția: • , în
Franc francez () [Corola-website/Science/313259_a_314588]
-
a crucii și a cercului, de 1,3 mm, sunt în relief având culoarea bronzului. Panglica este din moar de 30 mm și este formată din 4 dungi albastru închis și 3 dungi verzi, care alternează în mod egal. Pe avers, în medalionul central, este înscrisă litera regală FF cu coroana deasupra, iar pe revers anii războiului „1916-1918”. Ulterior, o nouă versiune a distincției a fost realizată având inscripționați pe revers anii "1916-1919" pentru participanții la luptele de eliberare completă a
Crucea Comemorativă a Războiului 1916-1918 () [Corola-website/Science/308210_a_309539]
-
lui George Wythe. Realizatorii sigiliului nu doreau să creeze un design ce amintea de vreunul folosit în Anglia. Datorită admirației pe care conducătorii statului o nutreau față de Republica Romană, designul sigiliului a fost influențat de mitologia romană, având chiar și aversul, respectiv reversul distincte. Pentru aversul sigiliului, zeița Virtus a fost aleasă să reprezinte virtuțiile noului stat, al cărui nume este de fapt Commenwealth. Deși numele zeiței este "Virtute", natura sa adevărată poate fi indicată cu nume precum ar fi "Autoritate
Sigiliul statului Virginia, SUA () [Corola-website/Science/302826_a_304155]
-
nu doreau să creeze un design ce amintea de vreunul folosit în Anglia. Datorită admirației pe care conducătorii statului o nutreau față de Republica Romană, designul sigiliului a fost influențat de mitologia romană, având chiar și aversul, respectiv reversul distincte. Pentru aversul sigiliului, zeița Virtus a fost aleasă să reprezinte virtuțiile noului stat, al cărui nume este de fapt Commenwealth. Deși numele zeiței este "Virtute", natura sa adevărată poate fi indicată cu nume precum ar fi "Autoritate" sau "Curaj". Virtus a statului
Sigiliul statului Virginia, SUA () [Corola-website/Science/302826_a_304155]
-
regală căzută la pământ semnifică eliberarea statului de sub controlul monarhiei Marii Britanii iar lanțul rupt din mâna Tiraniei este un simbol al eliberării de sub restricțiile impuse comerțului colonial, dar și al expansiunii Virginiei spre vestul teritoriului american. Motto-ul ales pentru aversul sigiliului este "Sic semper tyrannis", cuvinte atribuite lui Brutus în timpul participării sale la asasinarea lui Julius Caesar. (Caesar fusese declarat dictatorul Romei și unii Senatori susțineau că acesta intenționa să lichideze democrația și Republica Romană cu scopul de a se
Sigiliul statului Virginia, SUA () [Corola-website/Science/302826_a_304155]