1,813 matches
-
comporta interpersonal preferențial, potrivit unor resorturi greu deductibile din exterior. Opțiunile sociometrice au caracter spontan în sensul că vin din interior, nefiind impuse. Ceea ce nu înseamnă că sunt iraționale și arbitrare în raport cu principiile și valorile umane. Dimpotrivă, sunt strâns determinate axiologic, dar tocmai de aceea resimțite de indivizi ca porniri lăuntrice. Deși nu întotdeauna subiecții umani își pot explica lor înșile motivațiile unor simpatii sau antipatii. Apoi, sociometria face parte dintr-o operă mai amplă a lui J. Moreno, din care
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ca operantă distincția dintre norme și valori - primele apărând exterioare individului, iar cele din urmă mult mai intim integrate în constelația personalității și funcționând ca vectori motivaționali de rang înalt -, de ce TAR nu a inserat în efortul ei explicativ factorul axiologic? Existența unui sistem de valori și norme la comunitățile sociale, care apare ca transsubiectiv și precedent acțiunilor individuale concrete, cu greu poate fi negată. Internalizarea datelor esențiale ale lui prin socializare explică, astfel, consensualitatea comportamentală din contexte socioculturale diferite și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
trei se practică în funcție de natura activității (la un concurs de înot individual, doar unul poate să câștige, competiția este inevitabilă, în timp ce, într-o echipă de fotbal, pentru a învinge adversarul, în interiorul echipei e nevoie de cooperare), dar și de orientarea axiologică individuală și de grup dată de valorile culturale induse prin socializare. Studii experimentale au dovedit, de pildă, că, încă de mici, dincolo de natura sarcinii, copiii nord-americani apar mult mai competitivi decât cei din America de Sud, și chiar în interiorul SUA există diferențe
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
liderilor de opinie, relația mass-media - public); fundalul de consens (the grounded of consensus) - valorile, normele și atitudinile comune și perene ale grupurilor umane. Este justificat să admitem că opiniile noastre cu privire la diverse aspecte și evenimente ale socialului au un fundal axiologic (valori comune); opinia publică în sens strict - și actual - o reprezintă însă tocmai complexitatea acestor opinii, distribuite în jurul unor probleme controversate. Pentru sinteza opiniilor fluctuante - consens valoric sau, în terminologia lui McIver, sistemul opiniei publice - mai potrivită ar fi expresia
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de comportament sau scopuri ultime ale existenței, ele sunt, la nivelul individului, de ordinul zecilor; atitudinile, ca modalități de instrumentalizare și operaționalizare a valorilor, sunt de ordinul sutelor, iar opiniile, ca expresii (verbale) ale atitudinilor, de ordinul miilor. Concepția structurii axiologice ierarhice la nivel de personalitate se poate aplica și la nivel colectiv. Dar, dacă, într-adevăr, „climat de opinie” sugerează mai mult decât simpla opinie publică la un moment dat - consemnată în special prin sondaje -, reprezentând deci „sistemul opiniei publice
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în special prin sondaje -, reprezentând deci „sistemul opiniei publice” sau opinia publică în calitate de fenomen de sinteză, noțiunea de mentalitate are o sferă și mai largă și un conținut mai bogat. Aceasta deoarece ea include nu doar „judecățile de valoare” (preferințe axiologice - valori, norme, atitudini, opinii), ci și „judecăți de constatare” (cunoștințe propriu-zise) și moduri de a gândi, mituri, teorii, reprezentări sociale (stereotipii). Cu privire la raportul mentalitate - opinie publică, putem afirma că prima reprezintă tocmai sistemul de credințe, în centrul căruia se află
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a unui sistem de valori și atitudini. Opinia publică, deși mult mai schimbătoare, reacționând prompt la mișcarea concretă istorică, nu se desfășoară totuși aleatoriu, față de acest sistem, ci are în el (așa cum s-a arătat ceva mai sus) un fundal axiologic. Sublinierea rolului unui substrat axiologic și cultural specific, al tradiției, în înțelegerea mai nuanțată a opiniei publice trebuie completată, în același timp, cu ideea evidentă că, mai ales în ultimii 50 de ani, a crescut considerabil diversitatea în interiorul culturilor și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și atitudini. Opinia publică, deși mult mai schimbătoare, reacționând prompt la mișcarea concretă istorică, nu se desfășoară totuși aleatoriu, față de acest sistem, ci are în el (așa cum s-a arătat ceva mai sus) un fundal axiologic. Sublinierea rolului unui substrat axiologic și cultural specific, al tradiției, în înțelegerea mai nuanțată a opiniei publice trebuie completată, în același timp, cu ideea evidentă că, mai ales în ultimii 50 de ani, a crescut considerabil diversitatea în interiorul culturilor și s-a micșorat diversitatea între
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cu comportamentul”, Studia Universitatis Babeș-Bolyai, seria Sociologia. Iluț, P. (1973b), „Atitudinea față de valori și imaginea de sine”, în Probleme sociologice ale tineretului (volum colectiv), Centrul de cercetări pentru problemele tineretului, Cluj-Napoca. Iluț, P. (1984), „Problematizări și explicitări epistemologice în abordarea axiologicului”, Studia Universitatis Babeș-Bolyai, seria Philosophia. Iluț, P. (1985), Atitudinea față de valori la preadolescenți și tineri, teză de doctorat, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca. Iluț, P. (1990), „Teoria alegerii raționale și problematica normelor”, Studia Universitatis Babeș-Bolyai, Sociologia-Politologia, 2. Iluț, P. (1995a), Familia. Cunoaștere
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
față de valori la preadolescenți și tineri, teză de doctorat, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca. Iluț, P. (1990), „Teoria alegerii raționale și problematica normelor”, Studia Universitatis Babeș-Bolyai, Sociologia-Politologia, 2. Iluț, P. (1995a), Familia. Cunoaștere și asistență, Editura Argonaut, Cluj-Napoca. Iluț, P. (1995b), Structurile axiologice din perspectivă psihosocială, Editura Didactică și Pedagogică, București. Iluț, P. (2000), Iluzia localismului și localizarea iluziei, Editura Polirom, Iași. Iluț, P. (2001), Sinele și cunoașterea lui. Teme actuale de psihosociologie, Editura Polirom, Iași. Inglehart, R. (1997), Modernization and Postmodernization. Cultural
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Leyes, J.; West, S.; Sebastian, R. (1977), „Some effects of violent and nonviolent movies on the behavior of juvenile deliquents”, în L. Bercowitz (ed.), Advances in experimental social psychology (vol. 10), Academic Press, NewYork. Pascadi, I. (1970), Din tradițiile gândirii axiologice românești, Editura Științifică, București. Paulus, P. (1989), Psychology of group influence (ed. a II-a), Erlbaum, Hillsdale, New Jersey. Pavelcu, V. (1972), Invitație la cunoașterea de sine, Editura Științifică, București. Penner, L.A.; Finkelstein, M.A. (1998), „Dispositional and structural determinants
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
constă în contextualizarea insistentă a comentariilor critice, situate comparativ în orizontul cultural european; cel din Vest și cel din Est. Prin comentariile critice sagace, prin luciditatea și demnitatea intelectuală a autoarei lor, ca și prin contribuția sa semnificativă la perpetuarea axiologică a creației în limba română în condiții potrivnice, L. rămâne una dintre figurile marcante ale vieții intelectuale românești contemporane. Memorialistă în La apa Vavilonului (I-II, 1999-2001) și diaristă în Jurnal (I-III, 2002-2003), L. oferă, ca și Virgil Ierunca
LOVINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287853_a_289182]
-
au reclamat studiul aleatoriu al unui domeniu atât de important și au subliniat necesitatea constituirii comunicării ca domeniu de cercetare autonom. Această tendință - de altfel, perfect justificată de evoluția ariilor de cercetare - ne introduce concomitent într-un impas de sorginte axiologică și epistemologică. Demersul în cauză trebuie să răspundă la o întrebare simplă în aparență: poate comunicarea să fie disociată de procesele psihosociale pe care le însoțește și care i-au stat drept justificare la propria naștere? Această dualitate este deopotrivă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
roman e resuscitată figura torționarului Țurcanu, din închisoarea piteșteană de „reeducare” care acum acționează în libertate, iar în altul se evocă și masacrul din Piața Tien An Men). În ipostaza postdecembristă și în cea occidentală, ea înseamnă dispariție a simțului axiologic și răsturnare diabolică a valorilor, dezeroizare și desacralizare, uniformizare și depersonalizare, somnul conștiinței și dictatura lui „Nimeni”. Iar în cazul distopiei prospective, echivalează cu existența în „postreligie”, „contrainițierea”, destine „necoagulate” și lipsite de orice „racord ontologic”, dictatură a minorităților și
STANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
care consemnează și susține ideea unei orientări de stânga într-o epocă a „antagonismelor de clasă”, invocând sensul umanist din scrierile lui André Gide, André Malraux, Ernst Bloch, Julien Benda și Jean Guéhenno, orientare prezentată ca obligatorie și astfel autolegitimată axiologic. În ultimul număr Ștefan Roll face un portret lui Lev Tolstoi. Mai sunt inserate fragmente din corespondența pictorului N. Grigorescu și Scrisoare de la Delavrancea și Vlahuță, precum și traduceri, nesemnate, din Charles Baudelaire și Paul Verlaine. E. M.
STRADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289965_a_291294]
-
la altceva, ca fiind „mai puțin” sau „mai mult”, ca „deficiență” sau ca „exces” față de altceva. Autorul epistolei folosește în caracterizarea acestuia trei prefixe: privativ; <ϑ4‑ („contra”) și ⇓ΒγΔ‑, („supra”). Ideea de negativ, de „mai puțin”, de lipsă ontologică și axiologică este exprimată prin privativ din expresia ® <2ΔΤΒ≅Η ϑ↑Η <≅:∴∀ Η sau din ‑<≅:≅ jΗ. Acesta din urmă se poate traduce prin „impios/ necredincios/ ne‑legiuit”, dar nu trebuie pierdut din vedere nici sensul metafizic al termenului, cel de „anomalie”, de
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
la Rebreanu: se demonstrează contaminarea masivă a conceptului așa-zicând tradiționalist de realism prin fantele deschise de presiunea modernismului și a noilor teorii din epocă privind romanul și tehnicile lui. Mai puțin verosimilă este încercarea de a produce o repoziționare axiologică a cărților lui Rebreanu. Astfel, criticul propune pentru raftul întâi Ion, Pădurea spânzuraților și Ciuleandra, pentru raftul al doilea Adam și Eva, Răscoala și Gorila, iar pentru raftul al treilea Crăișorul Horia, Jar și Amândoi. Semnificativă rămâne, oricum, deschiderea metodologică
SIMUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
stilul ei personal, pe care-l vedem În modul de gândire, de acțiune, de conduită, etc. H. Morier, care analizează, Într-un studiu extrem de serios acest aspect, afirmă că stilul, ca „mod de a fi” specific unei Persoane, reprezintă „marca axiologică” a acesteia. La vremea sa, Buffon spunea: „Le style c'est l'homme”. Am făcut acest excursus pentru a sublinia diferențele dar și apropierile dintre viață și existență. Ele sunt, cum spuneam, inseparabile, reprezentând nuanțele unor „registre de a fi
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
inseparabile, reprezentând nuanțele unor „registre de a fi” ale Persoanei umane. Vom trece În continuare la analiza propriu-zisă a temelor existenței. Temele existenței Facem de la Început precizarea că Înțelegem prin temele existenței elementele esențiale care constituie, din punct de vedere axiologic, existența și care Încearcă să o explice, ca fapte de esență psiho-morală. În sensul acesta pusă problema, ea se Înfățișează ca o formă particulară de „analiză de sine” a Persoanei. Aceasta Întrucât faptul de „a fi” al fiecăruia reprezintă o
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
suprafață, vizând aspectele formale, esența lor arhetipală, ca semnificație, Însă, ele nu se modifică. Trebuie să facem clar diferența Între modelele de existență și temele existenței. Modelele sunt forme, stereotipuri, preluate, construite și acceptate sau imitate. Temele vin din nevoia axiologică de a da și de a avea un rost valoric pentru propria ta Persoană și pentru viața ta. Din acest motiv, temele existenței se deosebesc de modelele de existență prin faptul că ele converg toate către descifrarea explicativă a identității
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
care configurează un anumit stil. Acest stil de existență, propriu fiecărei Persoane, Încearcă să justifice, să ilustreze, care este rostul existenței unei Persoane și, prin extensie, al unei generații. Se impune căutarea unor forme de expresie pentru ilustrarea noilor dimensiuni axiologice ale Persoanei, iar ele contribuie la formarea/pregătirea rostului de „a-fi-În-lume” a acesteia. Tema rostului existenței este Însă mult mai profundă, mai subtilă, Întrucât ea vizează ultima dimensiune a unei existențe personale, și anume destinul acesteia. Din acest motiv, rostul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ducunt fata, nolente trahunt”, adică, oricât ai Încerca să te Împotrivești, destinul tot se Împlinește. Se poate desprinde din cele de mai sus faptul că principalele teme ale existenței discutate concentrează În ele toată problematica sufletească și morală a istoriei axiologice a Persoanei umane. În centrul acestor teme se află dispus, ca element de referință, Eul personal. În cazul acesta temele existenței vor deveni problemele Eului. Existența ca istorie axiologică L. Bainswanger, plecând de la filosofia existențialistă a lui M. Heidegger, construiește
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
discutate concentrează În ele toată problematica sufletească și morală a istoriei axiologice a Persoanei umane. În centrul acestor teme se află dispus, ca element de referință, Eul personal. În cazul acesta temele existenței vor deveni problemele Eului. Existența ca istorie axiologică L. Bainswanger, plecând de la filosofia existențialistă a lui M. Heidegger, construiește o psihologie și o psihopatologie care au În centrul lor ființa umană ca existență (Daseină. În felul acesta, orice Încercare de cunoaștere a Persoanei reprezintă o analiză a existenței
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
imitația modelelor pozitive și interiorizarea acestora; - educația morală; - experiența personală de viață, evenimentele vieții individuale; - concordanța cu valorile modelului sociocultural căruia Îi aparține persoana respectivă. În ceea ce privește originile conștiinței morale, R. Le Senne menționează trei: originea dinamică, originea cronologică și originea axiologică. Le vom prezenta În continuare. Originea dinamică a conștiinței morale consideră că aceasta este un „act etern, care nu depinde de nimic altceva decât de sine, În măsura În care libertatea individuală este reală. În sensul acesta, conștiința morală este o tensiune, un
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
eficacitate” (R. Le Senneă. Originea cronologică a conștiinței morale, văzută din afara individului, apare ca ceva venind din trecutul acestuia. Originea ei poate fi raportată la determinările ideale, scopuri, proiecte, determinări anterioare, toate În raport cu existența și cu persoana individului respectiv. Originea axiologică a conștiinței morale stabilește că aceasta este umană și imanentă, având În ea Însăși originea actualității sale. Orice morală este mai mult decât un simplu enunț de reguli. Ea trebuie să aibă o origine absolută și o autoritate transcendentă. Ori de câte ori
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]