2,305 matches
-
dorință. Totul pleacă În sus de la umezeala pielii. Încercarea de a Îndoi trupul iubitei cum te-ai „atârna de ea cu amândouă mâinile” și la fiecare Încordare ești aruncat „Înspre trecut, din viitor” și istorie are pielea și apoi „mă azvârli În sus” și astfel evanghelie are pielea și În atingere e deja, prin aura care e prezentă, iubire divină, „e ora mea de-acum, mai vie/decât lumina-n reverie/și simt miracole cu mult mai mari/ În clipele venind
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de fapt „inima noastră le-a născut”. Altceva, cu mult mai Înalt (A unsprezecea elegie). Punere În abis a elegiilor prin elegii: mă voi privi În toate lucrurile, voi Îmbrățișa cu mine Însumi toate lucrurile deodată, iar ele mă vor azvârli Înapoi, după ce tot ceea ce era În mine lucru va fi trecut, de mult, În lucruri. Moment propice pentru a reveni la cai. Calul care a trecut prin grădină. Semnul potcoavei sale. Accidentul de suflet pe care l-a produs. Faptul-de-a-fi-cal
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
grăjdarii”, tineri și mai vârstnici combatanți reveniți de pe front, foști membri ai celulelor de partid, acum secretari de județeană, voluntari la Salva-Vișeu, ingineri, directori ș.a.m.d. Personajele negative, schematice, sunt Lela vechilul, colonelul moșier Vindieru, Alfred Schlechter, neamțul odios azvârlit fără milă în prăpastie de Gheorghe Buliga, Domițian Cojoc, fost ofițer de jandarmi ajuns pontator, dar și Șoriciu, activist de partid provenit dintr-un țăran sărăcit din propria-i nechibzuință și bucuros acum, la reforma agrară, să facă rău semenilor
GRUIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287377_a_288706]
-
ca un comportament tipic, spre a se spune cât mai multe vorbe în șir hipnotizant). Gerunziul, cu acțiunea lui în desfășurare, pare să fie cuvântul-cheie, dar de fapt servește doar ca punct de pornire, împreună cu "memoria lui ME"; suntem imediat azvârliți în afara "prezentului" - Centenarul -, către adevăratele scopuri, de "mobilizare" patriotică, pentru "programul Partidului", pentru "ridicarea conștiinței socialiste", și în final pentru "visul de aur", "comunismul"! Așa cum menționam, întregul șir de cuvinte (mai ales S și epitete pozitive) este marcat de la început
Un text din "epoca de aur" by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17126_a_18451]
-
să dea aparența unor porți așezate față în față și care se numește goal. În joc se întrebuințează o minge mare de piele ovală (n.a. ?!) și obiectul ambelor partide este de a face ca printr-o lovitură de picior, să azvîrle mingea de mai multe ori prin goalul partidei adverse, iar partida care reușește să scoată mingea de mai multe ori prin goalul partidei adverse, în intervalul de o oră și jumătate, este proclamată triumfătoare de către arbitrul jocului, în aclamațiile partidei
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
la șezut, alergare cu ocoliri de obstacole, alergare în coloană câte doi). Săritură (sărituri pe loc și cu deplasare, cu desprindere de pe unul și ambele picioare; săritura în lungime de pe loc, sărituri din ghemuit în ghemuit). Aruncare și prindere (aruncare azvârlită cu o mână pe deasupra umărului, la distanță, prinderi cu două mâini din autoaruncări în sus, în podea, la perete). 5. Deprinderi utilitar-aplicative Echilibru (deplasări în echilibru pe suprafețe înguste și înălțate). Târâre (târâre pe genunchi și antebrațe). Cățărare-coborâre (cățărare-coborâre pe
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
alergare cu picioarele înainte, alergare cu pas încrucișat, alergare cu schimbare de direcție). Săritură (săritura pe o suprafață înălțată, sărituri pe loc cu desprindere pe unul și ambele picioare, însoțită de mișcări ale brațelor și picioarelor). Aruncare și prindere (aruncare azvârlită la distanță; aruncare azvârlită la țintă fixă, aruncare cu două mâini, la partener, aruncări și prinderi succesive, individual și pe perechi). 5. Deprinderi utilitar-aplicative Echilibru (deplasări în echilibru pe suprafețe înguste și înălțate, cu întoarceri de 90o 180o). Târâre (târâre
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
alergare cu pas încrucișat, alergare cu schimbare de direcție). Săritură (săritura pe o suprafață înălțată, sărituri pe loc cu desprindere pe unul și ambele picioare, însoțită de mișcări ale brațelor și picioarelor). Aruncare și prindere (aruncare azvârlită la distanță; aruncare azvârlită la țintă fixă, aruncare cu două mâini, la partener, aruncări și prinderi succesive, individual și pe perechi). 5. Deprinderi utilitar-aplicative Echilibru (deplasări în echilibru pe suprafețe înguste și înălțate, cu întoarceri de 90o 180o). Târâre (târâre joasă). Cățărare-coborâre (cățărare-coborâre pe
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
combinat de utilaj greu, de fapt un lagăr de reeducare pentru cei care îndrăznesc să cârtească împotriva comunismului, dar și pentru cei care săvârșiseseră diverse fărădelegi. În această cvasitemniță, Radu Șendrea, ultimul descendent al unei familii de viță veche, este azvârlit pentru ispășirea „păcatului” de a fi nepotul unui boier - care s-a sinucis nemaisuportând umilințele din partea comuniștilor - și pentru vina de a scrie împotriva regimului instituit prin crimă și minciună. Ca procedeu narativ, S. face apel la tehnica epistolară, pretextul
STANCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289868_a_291197]
-
3, 8; 14, 3). Irineu cunoaște, de asemenea, această interpretare, dat fiind că notează în cartea a III‑a, 21, 7: De aceea și Daniel, prevăzând venirea lui (praeuidens eius aduentum), spune că a venit în această lume o piatră azvârlită de nici o mână (sine manibus). Ce înseamnă fără nici o mână? Înseamnă că El a venit în lume fără lucrarea mâinilor omenești, a celor care taie de obicei piatra, adică fără lucrarea lui Iosif, Maria fiind singura care conlucrează la iconomie
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
248 apud Orbe, Teología... p. 99), Iustin vedea în Is. 14,12 sq. o alegorie a destinului lui Satan (Satan este prefigurat de regele Babilonului): „Cum ai căzut din cer, o, luceafăr care răsai în zori de zi? Ai fost azvârlit pe pământ, tu, care porunceai tuturor națiilor? Căci ți‑ai spus în gândul tău: Până la cer mă voi urca, deasupra stelelor cerului voi așeza tronul meu. Voi sta pe muntele cel înalt, pe munții cei înalți de la nord; voi urca
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
gândul tău: Până la cer mă voi urca, deasupra stelelor cerului voi așeza tronul meu. Voi sta pe muntele cel înalt, pe munții cei înalți de la nord; voi urca până deasupra norilor; voi fi aidoma Celui Preaînalt». Acum însă ai fost azvârlit în iad, la temelia pământului” (după LXX). Origen este de aceeași părere (De principiis I 5, 5). Iustin raportează la soarta diavolului alte două pasaje din VT: este vorba de Num. 21, 9 (episodul șarpelui de aramă) și de Is
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
corespondențelor” baudelairiene, fiindcă pădurea, stepa sau balta intervin în acțiunile umane cu funcții complice și inițiative secrete. Dintre nenumărate exemple citabile, o mențiune specială merită strania istorisire Ochi de urs, unde natura se demonizează, ca și cum asupra ei ar fi fost azvârlită o vrajă rea. Tablourile sunt zugrăvite cu tehnica pictorilor impresioniști. Efectele de lumină primează asupra formelor. Culorile preferate - vânătul, argintiul - destramă conturul lucrurilor și le dă o înfățișare ireală, fantomatică. Fiindcă autorul e conștient că retragerea în sălbăticia naturală nu
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
un conflict de conștiință, existența fiind resimțită ca pe un factor traumatizant, iar destinul ca ceva care vine de dincolo de existență. Care este soluția? Cum poate fi anulat acest „traumatism psiho-moral al vieții”? Este viața Închidere, iar Persoana o „ființă azvârlită În Lume”? Totul se Închide odată cu moartea Persoanei? Trebuie ca aceste interogații care vin din neliniștile noastre interioare să aibă un răspuns. Tragismul existenței are două surse valorice, pe de o parte, el vine către Persoană din afara ei, din lume
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
vinovăție. În aceste situații, conștiința morală va acuza fapta, iar gândirea reflexivă va formula sentința. Orice Îndrăzneală care, fie că Încearcă să Înșele, fie că sfidează, depășind limitele permise sufletește și moral, este pedepsită. Nesăbuința, aroganța vor schimba cursul existenței, azvârlind-o, prin stigmatul vinovăției, În registrul tragicului. Orice nesocotire a unor legi morale va duce inevitabil la suferință, la regrete. În mod egal Însă, conformarea la normele morale va Înălța și va Înnobila sufletește persoana umană. Referitor la acțiunile, ideile
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de viață. Obligat de a duce o viață dominată de „situații Închise”, prin exilul interior, eu pot compensa această stare de fapt prin construirea unor „situații deschise” În universul meu interior. Exilul exterior este situația Închisă În care fie sunt azvârlit, fie reprezintă o opțiune a mea. Dacă exilul interior este un refugiu În fața unei vieți inacceptabile moral sau social, exilul exterior este o fugă care se Însoțește cu o stare de neliniște, cu angoasă, o existență nesigură, de tip „Închis
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
să-ți construiești idealuri pe care le poți atinge și de care te poți bucura; fie de a trăi conform dorințelor, dar refuzând să Înțelegi și să nesocotești, În mod nesăbuit, limitele propriilor tale posibilități, aspect Înșelător ce te va azvârli În Încercări amăgitoare care, epuizându-ți posibilitățile, te vor face să suferi, sfârșind prin a eșua. Prin aceste două atitudini, oamenii se diferențiază Între ei. Problema esențială este dată de modul În care trebuie să ne folosim viața. La această
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
toate. Se poate vedea că morala pune accentul pe latura subiectivă, sufletească, de factură emoțională, a vieții, privind moartea ca pe o despărțire dureroasă, care sfâșie sau umple de neliniște sufletul, ceva care mă face să mă cutremur și mă azvârle În necunoscut, o experiență străină vieții, care mă umple de teamă. Acest punct de vedere Îl regăsim mult mai târziu la existențialiști, care pun problema raportului dintre viață și angoasă (S. Kierkegaardă, ajungând la concluzia care Închide și anulează valoarea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și de Încărcătură, ușurând astfel ambarcațiunea. Deși au trecut treizeci și cinci de ani de atunci, Îmi amintesc și acum cu exactitate că primul lucru pe care l-au aruncat a fost o sobă mare de teracotă care se afla la pupa. Azvârliră apoi În mare butoaiele cu miere, pachetele cu nucă și altele, până când mai rămăseseră doar câteva burdufuri (ce conțineau piei de bou netăbăcite și Îmbibate cu seu) care nu putură fi urnite din loc din pricina greutății. Marinarii au fost obligați
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
modul subtil, iar tandra manieră autoironică e o formă a duioșiei: „La gura sobei albe ți-ar fi plăcut să stai/ în casa de făină, în casa de mălai,/ și-n soba de gutuie, cu mâinile smerite,/ să șovăi să azvârli icoane necioplite”. Ca „mădular” al gintei horațiene, autorul versurilor din Mașinării romantice (1973) se înrudește cu Al. Andrițoiu și cu Ion Horea, dar și cu ceva din Leonid Dimov (cu acea parte preluată din Ion Barbu, „balcanicul”) în poemul Un
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
șlefuită a diamantului nostru o reprezintă perioada străveche. Atunci a fi părinte reprezenta doar o urmare a unui act biologic și singurele elemente artistice în educație, pentru că în final despre aceasta este vorba, erau legate de cât de bine puteau azvârli sulița, săgeata sau piatra pentru asigurarea hranei și pentru apărare. Diferențele regionale constau doar în arma folosită (cange-eschimos, sarbacană-indigen american, bumerang-aborigen australian) și arta mânuirii lor se învăța de la părinți. Mai târziu, în Antichitate, situația a evoluat. Bineînțeles că familia
ARTA DE A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Lămîiţa Măcieş, Tatiana Grigoraş () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1395]
-
dispariție, poetul - evadat din umbra crucii - așezându-se, asemenea lui Ion Pillat (cu care are multe afinități), sub „scutul Minervei”, spre a cânta Helada: „Chenare de ciclade te-nconjoară, unică. Pe zarea de zambilă te-ntrezăresc prin pini, / Când îți azvârli amurguri de vin peste tunică / Și beau centauri aur pe piscuri de lumini”. Asemenea lui Arghezi, autorul se mărturisește - în alți termeni lirici - obosit de a fi „înflorit numai cu focuri sfinte”, înfometat „de nisip și lut”: „Munte pur cu
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
anxioasă. b) Aspectele intenționale consideră teama ca fiind orientată intențional, pe când anxietatea, ca fiind „frica fără obiect”, un „sentiment difuz de panică”. Anxietatea este un sentiment vital de constrângere, nedefinit și chinuitor, care te face să te simți cufundat sau azvârlit în inconștient, în sfera necunoscutului, a ceva nedefinit, impalpabil (Schulte). Ea implică însă și reacții corporale. c) Aspectele genetice se referă la originea stărilor anxioase. În sensul acesta Binder menționează următoarele: anxietatea vitală, legată de trup; anxietatea reală legată de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
iluministe”" Studiul de caz întreprins în acest capitol nu este o fabulă care furnizează concluzii pline de înțelepciune. Este doar istoria unui eșec, a unei pierderi iremediabile. Așa cum am arătat, curriculumul pansofic nu a fost aplicat, fiind condamnat la uitare, azvârlit în râul Lethe de către un luntraș Caron care, în epocă, s-a numit fie Societatea Regală, fie mișcarea neofrancmasonică. Pentru istoria pedagogiei și a curriculumului, aceasta a determinat nu numai o întârziere de câteva veacuri a transformării lor în demersuri
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
învățământ vocațional, centrat pe trebuințele de dezvoltare și de formare ale copilului. El scria: Nimic nu se naște din nimic; dar nimic din ceea ce este necopt nu se poate dezvolta fără ceea ce este copt - și, desigur, așa se întâmplă când azvârlim copilul înapoia sinelui său, ca finalitate, și când îl îndemnăm să recadă în starea naturală 1. În lucrarea The School and Society (1899), a susținut că școala și societatea trebuie să funcționeze simbolic. După el, școala trebuie concepută și organizată
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]