1,939 matches
-
cine să o facă și a găsit și unde. Nu ducem lipsă de ziare și reviste, iar acum nici de edituri, gata oricând să pună în circulație, cu mare tamtam, cele mai sfruntate minciuni despre oricine, denunțuri calomnioase, injurii, mizerabile bârfe, sub cuvânt că încurajează absoluta sinceritate, mărturia lipsită de orice prejudecăți. La termenul hotărât, Cezar a venit cu articolul la redacție. Respira greu, era palid și transpirase abundent, deși vremea nu era caldă. — Nu mă simt bine de câteva zile
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
pentru două zile o muscă pe peretele din casa unei familii, o familie de oriunde“, aș spune: bye-bye Marte, prefer să fiu două zile muscă în casa unei familii, e mult mai interesant. Literatura ebraică se înrudește pe undeva cu bârfa. Sunt verișoare bune, dar nu se salută pe stradă pentru că literatura se rușinează să fie vară cu bârfa. Amândouă provin din aceeași curiozitate. Diferența constă în faptul că bârfa dă răspunsuri banale, triviale, pe când literatura ne deschide ochii ca să vedem
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
Marte, prefer să fiu două zile muscă în casa unei familii, e mult mai interesant. Literatura ebraică se înrudește pe undeva cu bârfa. Sunt verișoare bune, dar nu se salută pe stradă pentru că literatura se rușinează să fie vară cu bârfa. Amândouă provin din aceeași curiozitate. Diferența constă în faptul că bârfa dă răspunsuri banale, triviale, pe când literatura ne deschide ochii ca să vedem pentru prima oară lucruri pe care le-am văzut de mii de ori până atunci. Și eu, când
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
e mult mai interesant. Literatura ebraică se înrudește pe undeva cu bârfa. Sunt verișoare bune, dar nu se salută pe stradă pentru că literatura se rușinează să fie vară cu bârfa. Amândouă provin din aceeași curiozitate. Diferența constă în faptul că bârfa dă răspunsuri banale, triviale, pe când literatura ne deschide ochii ca să vedem pentru prima oară lucruri pe care le-am văzut de mii de ori până atunci. Și eu, când scriu despre familii, folosesc exact aceleași materiale ca bârfa. Fac o
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
faptul că bârfa dă răspunsuri banale, triviale, pe când literatura ne deschide ochii ca să vedem pentru prima oară lucruri pe care le-am văzut de mii de ori până atunci. Și eu, când scriu despre familii, folosesc exact aceleași materiale ca bârfa. Fac o muncă diferită, dar cu același material. Și, din acest punct de vedere, nu mă deosebesc de Cehov, Shakespeare sau Sofocle. Toți au tratat în operele lor familia, toți au tratat tragedia, co media, drama, absurdul și grotescul vieții
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
a hărăzit cu calități subtile, ce se manifestă din plin. Am fost întâmpinați cu dragoste, cu căldură sufletească, cu multe, multe dulciuri și chiar cu un mic tort. Seara de vineri am dedicat-o odihnei, poveștilor de la gura sobei, noutăților, bârfelor inofensive ce fac deliciul tuturor întâlnirilor neprotocolare și... bucuriei. Povestind acum, retrăiesc atmosfera aceea atât de liniștitoare și revăd cu ochii minții și ai inimii sufrageria doamnei Maria în care, așezați pe jos, în fotoliu sau pe canapea, ne sorbeam
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
derulare... Discuția mea cu Monseniorul a fost utilă și deschisă. El dorea să știe ce interese avem, eu doream să aflu cum mai apreciază Vaticanul situația și evoluțiile viitoare din Chile. Citisem mult despre Inchiziție, biserica catolică, Vatican, legende, secrete, bârfe de alcov despre "papii de la Roma celibatari din tată în fiu", Borgia, "drumul la Canossa", exilul de la Avignon, Opus Dei etc. În acest context pot spune deci, fără falsă modestie, că eram nu "uns cu toate alifiile", cum se spune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
salariu, ca s-o mai lungim. Și o ceapă o dădeam în două! Ei, pe vremea aia ți aș fi spus că probabil italienii sunt fericiți. Nu sunt! Aceleași sentimente de frustrare economică, ace leași certuri și probleme de familie, bârfe, dușmănii mă runte... A fost ciudat să descopăr că „pe afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardu’”. E adevărat, nu se supără că nu au carne-n frigider, dar aleargă și ei să cumpere ce-i mai ieftin, la ofertă
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
ar locui într-un palat destul de delicat. Încasările unor taxe stolare, a colectei sfintelor Liturghii, poate fi făcută în diferite maniere; poate să afișeze oricând un suflet de slujitor al Domnului, dar ar putea și să adeverească în unele cazuri bârfa cârtitorilor care, la bodegă, ridică vocea împotriva preoților. Uneori, atitudinea de la înmormântări ar putea să pară mai mult aceea a unui mercenar decât a unui ministru de cult. Apoi mai este și „beneficiul”, dacă există; iar atunci când există, chiar dacă e
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
Să adăugăm aici și varietatea unor taxe în funcție de un loc sau altul, și pe diferite categorii. Pentru asta, tarifele, chiar dacă până la un anumit punct sunt bine înțelese de popor, capătă totdeauna un caracter odios și, de aceea, se prestează unor bârfe la cuvioasa cârciumă, despre traficul și negoțul lucrurilor sfinte, despre contaminarea spiritualului, până chiar și despre o discriminare a sufletelor făcută de preot în fața aceluiași Dumnezeu, referitor la viața de dincolo. Deci, asta sigur, mai ales azi, este unul dintre
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
De aceea, o reformă ar fi cu siguranță foarte bine venită pentru abolirea tarifelor în administrarea sacramentelor și a celorlalte rituri sacre. S-ar îndepărta dintr-odată una dintre cele mai mari, dacă nu cumva unul dintre pretextele majore ale bârfei anticlericale. Dar cum se va rezolva în mod convenabil susținerea clerului, dacă aceste venituri vor fi abolite? Dar cel puțin clerul să încerce, o repet, să diminueze motivele de bârfă. Să nu fim meschini. Să nu fie tarifele ocazie de
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
mai mari, dacă nu cumva unul dintre pretextele majore ale bârfei anticlericale. Dar cum se va rezolva în mod convenabil susținerea clerului, dacă aceste venituri vor fi abolite? Dar cel puțin clerul să încerce, o repet, să diminueze motivele de bârfă. Să nu fim meschini. Să nu fie tarifele ocazie de discuții antipatice între preoți și laici. Să ajutăm poporul să înțeleagă, prin modul nostru de a discuta, că este vorba de o pomană pe care noi o cerem și pe
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
cu vânturile trase de un cal și că tot aerul Romei ajunge să fie contaminat de bășina imperială. Bineînțeles că astea sunt doar cleveteli și glume ale celor care trăiesc la periferie, aflați în exil de bunăvoie, ca și mine. Bârfele astea nu au nici o greutate și garnizoana romană se comportă exact ca și cum aceste zvonuri nici n-ar exista: trebuie să se ocupe de lucruri cu mult mai importante, în loc să asculte palavrele unor marinari beți. Sarcina de căpetenie e să ferească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
turme omenești crispate cu dezasperare asupra unui pumn cu bani” 2 - “Fețe patibulare, ochi mohorâți, maxilare încremenite, fețe urâte,guri vulgare, trăsături rudimentare,vorbire agramată și bolovănoasă, (...) lașitate, ticăloșie, vanitate și egoism meschin, invidie joasă, delațiune lipsită de remușcări, îngâmfare, bârfă”. Iată ce urmărește Spiridon cu “revoluția” dsale diseminată prin manuale școlare de istorie, enciclopedii, analize etc : Omul nou al tranziției, un hibrid mafioto-criptocomunist, fără scrupule,avid de îmbogățire rapidă, frauduloasă, bolnav de putere și glorie facilă . Asta este consistența matricei
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
grup, toți se uitau la ei curioși văzându-i atât de des împreună. Bârfitorii nu țineau cont că sunt colegi de serviciu dar orgoliul lor nu se simțea rănit. Erau foarte familiari și foarte intimi ca să- i mai deranzeje bârfa lumii și nu se mai uitau la cei care nu făceau decât să arunce cu pietre, ca apoi să își ascundă mână în dos să nu fie văzută. Un singur lucru era cert pentru Carlina...că Valentin nu făcuse nici un
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
dețin. Carlina simțise că nu își trăise viața ei. Era ca într-o mulțime de oameni când nu te vede nimeni. Toate persoanele care îi veniseră altădată în casă o transformaseră cu bună știință într-o saltea pneumatică, plină de bârfe. Nu își pierduse niciodată dorința de a trăi, găsind totdeauna un motiv pentru a merge mai departe. Bogăția și banii nu o ocoliseră, dar nu aveau de-a face cu ea. Își dorise întotdeauna iubire. Știa mai bine decât oricine
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
pe care nu i-l putea lua nimeni în afară de Dumnezeu. Învățase să-și sărbătorească singură toate realizările muncii ei. Se ținea izolată, departe de lumea exterioară, cea care nu făcea decât să te transforme într-o saltea pneumatică plină cu bârfe de tot genul. Stătea cât putea de mult izolată de lume, în ciuda faptului că era o persoană agreabilă și destul de comunicativă. Cândva își încredințase toată dragostea ei, toată viața în mâinile lui Valentin pe care-l iubise atât de mult
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
sacrificiul ei fusese în zadar. Ajunseseră pierduți amândoi din anumite puncte de vedere. Ea a rămas cu promisiuni neonorate, iar el se afla în pragul unei noi suferințe de care nu avea nevoie. Dobândise o pancreatită severă. Ajunseră subiect de bârfă pentru toți. Când se deschidea subiectul despre alcool, devenea tăcut ca un mormânt. Deseori îl întreba:De ce bei, mă? Ce plăcere găsești în alcool? - Știu că vinul este un lucru sacru. - Dar nu știi realitatea. Oamenii se diferențiază după felul
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
avea nevoie de ajutor pentru a depăși un prag greu din viața lui. După toate încercările ei, Leon continuă să alunece vizibil, conștient într-un gol degradant. Carlina pierduse orice speranță, toate așteptările și promisiunile lui rămânând o iluzie, o bârfă a lumii în care trăia. Leon nu luase în calcul și faptul că poți primi ajutor în viață de la cine nu te aștepți, că astfel poți depăși unele momente critice dintr-un segment din viață hărăzit a fi o pedeapsă
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
îl afectase era grea, nemiloasă și greu vindecabilă, de vină fiind și regimul de viață pe care îl avusese. Îl avertizase de nenumărate ori în cei zece ani pe care-i petrecuseră împreună. Făcuse compromis după compromis, ajungând să fie bârfa lumii. Leon era chinuit de coșmaruri și insomnii, iar ajutorul Carlinei nu-i fusese de nici un folos pentru a depăși acea nefericire omenească. Ea făcuse parcă să descopere și mai mult obsesia și angoasele lui, devenind cu timpul prizonierul alcoolului
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
arde un foc rău. Nu mai există nimic din ce a fost bun între noi, nu mai există înțelegere, liniște, nimic...înțelegi mamă? - Te înțeleg. Dar poate că ai o părere deformată despre toate acestea. Sau îți alimentezi creierul cu bârfe, cu idei proaste și atunci zi de zi se mărește prăpastia dintre voi, iar radiografia vieții arată bolnavă. Speram, dragul mamei, ca voi să fiți cruțați de răutățile și fățărniciile omenești. Dar se pare că astrele sorții vă necăjesc și
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
ale unor bunuri importate de ambasade sau de către diplomați, pentru consumul sau uzul personal. Direcția trebuia să fie condusă de un director și un director adjunct. La încadrarea mea în această activitate, protocolul nu avea director. Acesta era așteptat, conform bârfei de pe culoarele ministerului, să se întoarcă de la o misiune permanentă. Deci, directorul adjunct juca rol de director, iar pentru funcția de adjunct erau antrenați, la nevoie, cei trei prim-secretari din cadrul direcției, dar fără să fie retribuiți pentru responsabilitățile suplimentare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
lui, sau Gustav Husak, Eric Honecker sau Todor Jivkov, omologii săi din Cehoslovacia, R.D.G., Bulgaria, cât și în nenumăratele cuvântări publice la diferitele ședințe, plenare, congrese, unde Ceaușescu mai adăuga câte ceva la textul scris. Eram, astfel, tentat să dau crezare "bârfelor" intens circulate printre "membrii conducerii superioare de partid și de stat", că de fapt "tovarășa conducea tot angrenajul funcționării statului nostru socialist". Comportamentul ei mi-a devenit mai clar după două vizite făcute la Fabrica de confecții București (APACA) ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
din 6 decembrie. Începusem să mă simt în largul meu, când mi s-au oprit ochii pe colțul unde îmi lăsasem șeful singur, dar care acum era acompaniat de Dobre, ambii cu paharele de whisky în mână. Deci, era adevărată bârfa șoferului francez, am reflectat în sinea mea cu stupoare, nevenindu-mi să cred ce vedeam cu ochii. Am decis să plec imediat, dacă șeful nu va avea obiecții. M-am dus direct la ei și mi-am exprimat nedumerirea că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
fiind în derulare... Discuția mea cu Monseniorul a fost utilă și deschisă. El dorea să știe ce interese avem, eu doream să aflu cum mai apreciază Vaticanul situația și evoluțiile viitoare. Citisem mult despre Inchiziție, biserica catolică, Vatican, legende, secrete, bârfe de alcov despre "papii de la Roma celibatari din tată în fiu", Borgia, "drumul la Canossa", exilul de la Avignon, Opus Dei etc. În acest context, pot spune deci, fără falsă modestie, că eram nu "uns cu toate alifiile", cum se spune
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]