802 matches
-
după prospătură.”971), iar păstrarea onoarei devine pentru personajul feminin cel mai important deziderat („Iar de-aș iubi, o, trudă ce-ar mai fi/ Să-i îmbunez pe cei ce clevetesc/ și să-i împac spre-a nu mă mai bârfi!/ Căci ei și fără de temei găsesc/ Tot rău în orice semn prietenesc;/ Dar cum să pui guri rele sub lăcat,/ Sau dangătul când clopotele bat?” 972 ). Troil idealizează iubirea, nu este conștient întru-totul de riscurile la care o expune pe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Alexandru Șuțu cari au domnit la noi”; acesta, Alexandru Sihleanu, trebuie arătat ca „hoț literar” iar nu Mihai Eminescu: „Singur, maestrul maeștrilor, Eminescu a fost acela care și-a cântat simțirile și ideile. Și dacă s-au găsit unii să bârfească cum că ar fi furat din nemțește, sau că e un imitator al lui Nic. Lenau, apoi de aceia nici nu vorbesc, căci au fost împinși de o ură și invidie neagră și nici nu le-au fost bazate părerile
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
sub semnul întrebării (definitive?) diagnosticul de sifilis susținut cu atâta fervoare și mercur de către doctorul Isac. Importanța lui vine din faptul că medicii numiți sunt mari personalități medicale și publice, între ei un medic militar cu gradul de colonel. Ce bârfește doctorul botoșănean (cuvântul său din textul Hanrietei nu este redat) despre Iuliano și Bogdan, medicii care l-au trimis în 1886 pe Eminescu la Mănăstirea Neamț, nu se potrivește de loc față cu acest colonel doctor ori cu profesorii universitari
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
nu face.” (Marc Aureliu) Pentru că nefăcînd , nu numai că nu Îndreptăm o situație, care pretinde acest lucru, ci Îi Încurajăm pe unii dintre cei care ne observă „indiferența” să dorească să ne imite. * „Există reproșuri care laudă și laude care bîrfesc.” (Fr. De La Rochefoucauld) În funcție, evident, de cîtă obiectivitate sau, dimpotrivă, de, cît subiectivism punem În aprecierile noastre (exemple: Îi reproșăm cuiva combativitatea excesivă În susținerea opiniilor personale, dar nu ne putem reprima recunoașterea invidioasă a faptului că această combativitate
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
pot provoca escaladarea conflictului. Pentru a evita aceasta, mediatorul, odată cu parafrazarea si rezumarea trebuie, uneori, si să reformuleze anumite cuvinte astfel, încât mesajul, dintr-un limbaj negativ să se transforme într-un limbaj neutru sau chiar pozitiv. Exemplu: Elevul: Ion bârfește despre mine. Mediatorul: Mihai, tu crezi că Ion vorbește despre tine diferite lucruri care nu-ți sunt plăcute. Elevul: Ion minte despre mine. Mediatorul: Mihai, tu crezi că Ion nu spune adevărul despre tine. Pentru practicare formulați cu elevii mesaje
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3136]
-
umăr, întinzîndu-ți o mînă caldă și prietenească. I.E. Torouțiu nu cunoaște "jena" și nici distanța autoritară. E tînăr și prietenos. Căci arta e mereu tînără. Și înseamnă, în sensul ei cel mal înalt, dăruire. Torouțiu e un om care nu bîrfește și nu știe ce e critica negativă. Are în această privință poate școala germană. E unul dintre puținii noștri germaniști. Dar nici în viață nu și-a făcut din negație o armă. A biruit și a biruit dușmanii prin fapte
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
-și cîștiga o bună reputație, însă accentul pus pe onoare era modificat întrucîtva de acceptarea valorilor creștine. Astfel un om nu numai că nu ucide sau nu fură pentru binele familiei sale, ci refuză chiar să mintă, să înșele, să bîrfească sau să lezeze drepturile celorlalți în alte moduri. (du Boulay 1976:392) Acestea erau normele acceptate; însă în practică "trasul cu urechea, bîrfa la adresa vecinilor, inventarea unor explicații grosolane, minciuna spusă în scopul de a distruge reputația altuia" erau fapte
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
mie mi-a dat cîteva telefoane... ca să afle amănunte despre el, însă nu spunea niciodată că acesta era de fapt scopul convorbirii. Spunea că a sunat doar să mă întrebe ce mai fac, apoi cînd se întîlnea cu el mă bîrfea, arătîndu-i cît de ipocrită eram. (Ibid.:300-301) Reacția lui R2 a fost de a răspunde cu aceeași monedă. A încercat să-i dea rivalei sale impresia că mariajul îi oferea mai multe satisfacții decît în realitate. Acest lucru a condus
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
privitoare la activitățile fiecăruia, însă o mare parte din aceste informații nu sînt altceva decît bîrfe și nu ilustrează neapărat adevărul, deoarece, spune Murphy, "băștinașii Mehinacu se pricep să spună minciuni la fel de mult cum se pricep să înșele și să bîrfească". Astfel, avem de-a face cu o situație în care " Nimeni nu știe precis ce e adevărat și ce nu: toată lumea are multe dubii și puține certitudini". Obiectivitatea este o amenințare pentru viața socială, amenințare împotriva căreia populația Mehinacu luptă
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
în căutare de amici (privilegiați sunt C. Dobrogeanu-Gherea și Paul Zarifopol), împreună cu care să asculte muzică, neapărat clasică, să mai pună, în lungi taifasuri, țara la cale ori să încingă un chef. Îi place teribil să stea la o șuetă, bârfind urzicător ori lansându-se în discuții însuflețite despre toate cele, de la politică până la schimbarea vremii, el fiind un meteosensibil tipic. Iubește anecdota, eventual mai deocheată, savurează vorbele de duh și se distrează imitând, cu multă iscusință, felul de a se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
ton calm, convingător, folosind cuvinte pe care să le înțeleagă toți partenerii de discuție! Ai grijă să nu jignești pe nimeni, folosind cuvinte urâte sau porecle și nu te lăuda singur. Lasă-i pe alții să te laude! Evită să bârfești pe cineva sau să critici defectele celorlalți! Din când în când poți face complimente cuiva, fără să-l lauzi prea mult, să nu pară că-l lingușești. Privește-ți interlocutorul în timp ce vorbești cu el și ascultă cu atenție ce se
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
ielelor într-o scenă de sabat: Una e chioară Gheboasă, mică; C-un ochi de cioară, Cea mai snovoasă Alta spetită, E ofticoasă; Mult obosită; Și cea mai bună Alta gușată E cea nebună; Tot ceartă cată; Toate pizmașe, Alta bârfește De om vrăjmașe, Prea neghiobește: Nerușinate, Una gângavă Înverșunate; Stă pe gâlceavă; Cât simt răcoare Alta bogată, Dau din picioare, Schioapă-ngînfată; Toți dracii strigă Alta calică, Ca să le frigă. BARBU PARIS MUMULEANU Barbu Paris Mumuleanu (1794-1837) e un mic autodidact
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
șold. Li-a sosit ceasul pieirii! halal di ei, fărtați! . - Pare-mi-se că-n beție ți-ai pierdut cumpătul vorbii, jupan Vornice, rosti Doamna înstrunîndu-și mânia, ori pesemne c-ai mintea ca de prunc într-atîta trupeșie? - Taci, muiere; nu bîrfi! răspunse Dumbravă, nu doară c-ați socoti voi că-i Moldova țară di jac, să ni gioace ca pe urs o mișa pripășită pi la munteni și doi feciori di lele fărmecați, doi lîngăi ce li pute botu a lapte
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
că, considerându-vă gloria noastră și principala stea a întregii Biserici universale, îi diminuați splendoarea în mod vizibil prin umbrirea frumuseții voastre. 2. A ajuns în mod insistent la urechile noastre o chestiune într-adevăr gravă, și despre care se bârfește, că unii dintre voi, nemulțumiți de propriile drepturi și limite, presupun că pot primi după bunul lor plac credincioșii din alte parohii la celebrarea misterelor divine, contrar sancțiunilor canonice. Chiar dacă ei nu sunt judecătorii enoriașilor respectivi și nu au primit
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Cum e însoțită de camerista ei... franțuzoaică, vameșii carabinieri somează: Trebuie s-o reținem pe cameristă! Martha: Va trebui, atunci, să mă rețineți și pe mine... Noblețe și stil. Tot în Jurnalul Sandei Stolojan. Eugen Ionescu află că Cioran îl bîrfește și-i scrie pe loc o scrisoare violentă, acuzîndu-l că nu este decît un... om de litere (adică nu un spirit mare), fiecare carte a sa nefiind altceva decît rezultatul unor lecturi din alții. Cioran, vexat. Dă din umeri (la
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
să-și intituleze una din propriile compoziții, față boieresc expresivă, pipă). Pictor mare, de anvergură. Întreținută într-un decorativism de rară calitate. La fel de mare și ca om. Caracter integru, necontaminat de mediul crunților ani staliniști. Nu l-am auzit niciodată bîrfind pe cineva (culmea! amicul său de generație bîrfea continuu și generalizat). "Gheorghiu, îmi spusese odată, de după ușa care nu mi se mai deschisese, nu veni la mine, du-te la Pallady!" Cu modestia autentică a creatorului onest, care știa că
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
boieresc expresivă, pipă). Pictor mare, de anvergură. Întreținută într-un decorativism de rară calitate. La fel de mare și ca om. Caracter integru, necontaminat de mediul crunților ani staliniști. Nu l-am auzit niciodată bîrfind pe cineva (culmea! amicul său de generație bîrfea continuu și generalizat). "Gheorghiu, îmi spusese odată, de după ușa care nu mi se mai deschisese, nu veni la mine, du-te la Pallady!" Cu modestia autentică a creatorului onest, care știa că dincolo, la Palat, era deschisă colosala Retrospectivă Pallady
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
îi zîmbește: Meeersi! Amicul lăcrimează de plăcere. Trece alta. Tot sumară, tot în buiestru, tot cu ochelari negri. Ce spui de dîîînsa!, se-aude iar pedala basului. Trăpașa întoarce capul și mimează un pupic dulce. Lacrimi. Mai schimbăm vorbe, mai bîrfim, ne mai frăsuim. Trece-o pereche. Unsuroși, unsuroși. În dreptul nostru se-opresc, se lipesc și-ncep să-și țocăie buzoaiele ca două capete de intestin, răsfrînte. Amuțim. Cum spusese Valéry? "Ce de copii, dacă privirea ar putea să fecundeze! Cîți
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mult decît onest mim al realului. Ei bine, ce-și vor fi spunînd unul altuia cei doi binecunoscuți de mine acum două decenii pentru că opusul vioi-cîrcotașului postimpresionist (Musceleanu) era un Catargi de fibră nobilă, neauzindu-l nimeni să-și fi bîrfit vreodată congenerii! Irepresibila nevoie a boierului de a-i oferi curteanului său rolul de... purtător de cuvînt al unor, omenești, umori? Cine știe? Perechea era de o plasticitate aparte. Intermezzo atipic. Homosexualitatea lui Negoițescu, mărturisită dezinvolt atît de tîrziu, m-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
din portmoneu, revin la rarissima doamnă cu o involtă gladiolă. • ce refrișante sînt, din cînd în cînd, chiar și "gîlcevile din Chioggia" locală, știind, nu?, că și Voltaire, "candidul", făcea periodic convocări amicilor: să se retragă undeva, în afara orașului, să bîrfească nederanjați, sistematic,.... mortal. • cum să nu guști inocența (jucată) a recent debutantului june căruia, după ce-i recunoscusem insolitul talent literar, îi reproșam, întrucîtva, melanjul supraabundent din prima sa carte tipărită!: Am vrut să debutez cu... opere complete, mi-a replicat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
minunat, prin ele, rezista totuși în dăinuire. Dacă primul, viță boierească, părea să nu știe ce-i gluma, zeflemeaua (de unde și nevoia compensatorie de a-l pune pe vecinul său de atelier, maestru și el, dar cîrcotaș la maximum, să bîrfească devastator), al doilea, Comarnescu, sub avalanșa-i verbală aparent serioasă privind mediul artistic gregar al momentului stătea pitit călinescianul histrion al lumii largi, pe care o cunoscuse de tînăr. Fiindu-mi colaborator de rang la "Cronica" anilor șaptezeci, aveam privilegiul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
PSB, vol. 41, p. 967) „Căci nu sunt străini de păcatul împotriva Tatălui cei ce necinstesc pe Fiul, sau socotesc că trebuie să-L urască. Căci, precum cei cărora li se pare că raza soarelui nu e necesară la nimic bârfesc 91 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: A necinsti pe Fiul înseamnă a necinsti pe Tatăl, Care L-a născut și Care-L iubește ca Tată al Lui, înseamnă a nu considera că ține de firea dumnezeiască să fie născătoare și să aibă
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
desface carieră după carieră, se călătorește intempestiv acolo unde o cere British Council ori la conferințe, amorurile eșuează, studentele cochetează iar profesorii între două vârste nu pierd ocazia, căsnicii se rup sau se mențin din comoditate ori din interes. Lodge bârfește după placul inimii și născocește cu entuziasm. O prostituată are un copil ascuns, altă prostituată induce pe toată lumea în eroare datorită asemănarii ei cu Angelica (sora ei geamănă), găsim puzderie de ecouri din Eliot, femeile înfulecă bărbați (Désirée îl face
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
pentru băieți și pentru fete, un azil, o farmacie gratuită. Făcea cu discreție numai fapte bune pentru prosperitatea orășelului și pentru bunăstarea oamenilor, se îngrijea de cei nevoiași. Oamenii, unii îl admirau și-l respectau, alții îl suspectau și îl bârfeau. I s-a propus funcția de primar, a refuzat-o și, în cele din urmă, a acceptat-o. Faptul că a ținut doliu după moartea monsegnorului Bienvenu Myriel, un mare binefăcător al locului, a trezit bănuieli că ar fi rudă
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
o mătură, într-un colț. Totuși, dacă e să considerăm un naționalist drept un conservator fără să aibă eticheta respectivă, am putea coborî adevărul la nivelul faptei, făcîndu-l să-și piardă conținutul intelectual. Ca în povestea cu irlandeza care își bîrfea vecinii, la care cineva a protestat: "Nu poate fi adevărat!" Atunci, ea a ripostat: "Nu-i adevărat, dar e destul de adevărat!" Situația poate fi răsturnată: a-i considera pe toți naționaliștii drept conservatori nu corespunde întru totul realității. În ultimul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]