2,818 matches
-
pentru cei mari. SCRIERI: Drăcovenii, Timișoara, [1933]; Epigrame, Timișoara, 1935; Adakaleh, Timișoara, 1936; Epigrame, Timișoara, 1939; Carol al II-lea, Rex Dacorum, Arad, 1939; Legenda lăcrămioarei (în colaborare cu Cesar Pruteanu), București, [1941]. Repere bibliografice: Ion I. Mioc, Precursorul epigramei bănățene, „Merci. Pardon. Scuzați”, I, 1990, 4. C.Bz.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
o schiță în revista „Vremea școlii” (1930). Publică versuri și epigrame (neadunate în volume), cronici dramatice și plastice, interviuri cu scriitori și personalități artistice, recenzii, reportaje în „Adevărul literar și artistic”, „Presa”, „Însemnări ieșene”, „Luminătorii”, „Scânteia”, „Scânteia tineretului”, „Steaua”, „Scrisul bănățean”, „Tribuna”, „Albina”, „Flacăra Iașului”, „Iașul literar”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Ateneu” ș.a. După 1990 susține rubrica intitulată „Cafeaua de dimineață” în ziarul „Monitorul” (Iași) și conduce revista ieșeană „Cuvânt și suflet”. Prima carte a lui L., Din pridvor (1962), reunește schițe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287777_a_289106]
-
și 8 ianuarie 1920, având subtitlul „Organ național-politic”. Proprietar-editor și director a fost Valeriu Braniște (1901-1919), iar pentru ultimele numere, Mihail Gașpar (1919-1920). Redactori responsabili sunt Corneliu Jurcă (1901-1915) și Nicolae Jugănaru (1916-1920). D. era purtătorul de cuvânt al intelectualității bănățene în perioada de pregătire a Unirii din 1918. În programul său, publicația se declară neaservită vreunei grupări politice, regionale sau confesionale. În paginile ei se află, alături de articole politice care marchează momente esențiale din perioada 1901-1920, studii și informații cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286866_a_288195]
-
1901-1920, studii și informații cu caracter istoric, etnografic și folcloric. În „Foița «Drapelului»” apar, număr de număr, versuri și proză, texte originale sau traduceri. Sunt inserate versuri de G. Coșbuc, P. Dulfu, Lucian Costin, Mia Cerna, G. Gârda (în grai bănățean). Semnează proză scurtă G. Catană, M. Teliman, I. Agârbiceanu, M. Gașpar; debutează cu schițe Vasile Netea. Sunt publicate cercetări de istorie a literaturii, comentarii, recenzii, având ca autori pe M. Gașpar, I. Velcean, Emil Isac, Nicolae Iorga. D. a promovat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286866_a_288195]
-
Vedinaș, 2001, p. 123) și contexte specifice fiecărui sat. Astfel, acest studiu, structurat în șase părți, relevă modul în care aspecte generale ale schimbării sociale se particularizează în fiecare comunitate, în cazul nostru, în satul Traian Vuia, sat cu specific bănățean, situat în județul Timiș. Aspecte „Factuale” Localizare și descriere generală a satului Satul Traian Vuia este situat în comuna cu același nume din județul Timiș. Ce este însă neobișnuit pentru un nou-venit în partea locului este că această comună are
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
mai duce nimeni, nu lucră nimeni de pomană. Vecinii au întins piatra... Dacă-i obligă primăria” (pensionară, 57 de ani). Strategii de consum media Toți cei intervievați declară că citesc ziare. Astfel, ziarul cel mai citit în sat este Renașterea Bănățeană, dar: „Mai există aproximativ zece abonați la ziare centrale precum: Libertatea (abonații tineri), România liberă și Evenimentul zilei (abonații în vârstă)” (poștaș, 45 de ani). Ziarele sunt aduse zilnic, mai puțin cele centrale, care, în special iarna, întârzie o zi
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
revistei școlare „Mugurași”. Placheta Liane crude îi apare în 1935, tot pe când era elev de liceu, fiind urmată de Prohod pentru zi (1939), volum bine primit de critică. După 1956 reintră în viața literară și începe să publice în „Scrisul bănățean”, iar în 1966, după mai bine de două decenii și jumătate de la ultima carte, i se editează culegerea Poezii. Mai colaborează cu versuri, reportaje și traduceri la „Glasul singurătății” (devenită „Fulgerul”, apoi „Însemnări”; face parte din gruparea acestei reviste dorohoiene
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290293_a_291622]
-
de dres cu ciorbă de burtă și zeamă de murături. Începe o nouă zi. iulie 2004 Bolovanul idolatriei Timișoara iubește cu patimă, dar nu prea are ce. Soiul aclimatizat de la Bragadiru se încăpățînează să nu rodească pe pămînt violet. Suporterul bănățean are, la o primă estimare, o oarecare distincție față de omologul său de pe gradenele Regatului. El respiră mai occidental și, pe cale de consecință, înjură mai occidental. Nu resimte angoasa trădării, așa că iubește, de cele mai multe ori, necondiționat, preaplinul inimii sale de bătaie
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
cu graiul: Țara Rumânească“ <footnote Miron Costin, op. cit., p. 156 - 157. footnote> . Relația de incluziune dintre cei doi termini este clară, moldovan aparținînd sferei semantice a lui român, ca și muntean, oltean, la care am putea adăuga astăzi pe ardelean, bănățean, bucovinean etc. A patra frază din predoslovia cărții menționate spune: “Biruit-au gîndul să mă apuc de această trudă, să scot lumii la vedere feliul neamului, din ce izvor și săminție sîntu lăcuitorii țării noastre Moldovei și așa și Țării
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
fiul Vioricăi (n. Dragosin) și al lui Ioan Boldureanu, țărani. Liceul l-a absolvit la Lugoj (1969), Facultatea de Filologie la Timișoara (1973) și Facultatea de Filosofie la Cluj-Napoca (1980). Și-a luat doctoratul în filologie (1985) cu teza Folcloristica bănățeană și ideologia Școlii Ardelene. După 1990 este cadru didactic la Facultatea de Litere, Filosofie și Istorie a Universității de Vest din Timișoara și consilier-șef (din 1997) la Inspectoratul pentru Cultură al județului Timiș. Colaborează cu proză la „Forum studențesc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285806_a_287135]
-
bănățean își fac și ele loc în roman pe măsură ce acțiunea se amplifică; conflictele pentru avere, haiducia, grija de a asigura progeniturii o meserie, începutul micii industrii, înfruntările dintre cultul ortodox și cel greco-catolic - iată tot atâtea repere ale vieții satului bănățean de la finele secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Pentru necunoscătorul subdialectului bănățean, limbajul pare prea încărcat de regionalisme lexicale și sintactice, dar textul rămâne perfect accesibil. Ca etnograf, B. cercetează sursele arhaice ale esteticului sau valorifică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285806_a_287135]
-
grija de a asigura progeniturii o meserie, începutul micii industrii, înfruntările dintre cultul ortodox și cel greco-catolic - iată tot atâtea repere ale vieții satului bănățean de la finele secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Pentru necunoscătorul subdialectului bănățean, limbajul pare prea încărcat de regionalisme lexicale și sintactice, dar textul rămâne perfect accesibil. Ca etnograf, B. cercetează sursele arhaice ale esteticului sau valorifică tradiția culturală a Banatului, continuând punerea în operă a principiilor Școlii Ardelene. Monografia Beregsău Mare (1996
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285806_a_287135]
-
Eseu despre creativitatea spiritului. Surse arhaice pentru aesthesis, București, 1997; Casa și memoria lui Avram Procator, Timișoara, 1999; Întoarcerea lui Tosu, București, 2000; Credințe și practici magice, Timișoara, 2000; Nepoțî lu Moș Costa, Timișoara, 2003. Repere bibliografice: Al. Condeescu, Univers bănățean, LCF, 1986, 23; Dorian Branea, Renovarea tradiției, O, 1998, 3; Datcu, Dicț. etnolog., I, 90-91; Dana Gheorghe, Ioan Viorel Boldureanu, „Casa și memoria lui Avram Procator”, OC, 2000, 10; Petraș, Panorama, 132-134; Gheorghe Secheșan, Dimensiunea ’80, O, 2002, 5. L.P.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285806_a_287135]
-
preda istoria literaturii române la Institutul Pedagogic și la Universitatea din Craiova (1960- 1987). Obține titlul de doctor în filologie cu o teza publicată sub titlul Poetica minulesciană (1986). Debutează în 1957 în revistă „Steaua”, colaborând apoi la „Ramuri”, „Scrisul bănățean”, „Steaua”, „Viața românească” ș.a. Participa la volumele colective Sub semnul revoluției (1959), Caiet de poezie (1964), Patos contemporan (1965), Împlinire (1966), Continuitate (1970), 46 scriitori în dialog cu județul Dolj (1977), „Ramuri” (1980), Almanahul „Ramuri” (1983). Semnează și Șină Leonte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286682_a_288011]
-
și muntenii - țara lor - și scriu și răspund cu graiul: Țara Rumânească. Relația de incluziune dintre cei doi termini este clară, moldovan aparținînd sferei semantice a lui român, ca și muntean, oltean, la care am putea adăuga astăzi pe ardelean, bănățean, bucovinean etc. A patra frază din predoslovia cărții menționate spune: Biruit-au gîndul să mă apuc de această trudă, să scot lumii la vedere feliul neamului, din ce izvor și săminție sîntu lăcuitorii țării noastre Moldovei și așa și Țării
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
cu ediția critică Lucian Blaga, Teatru (1968). Prima carte proprie, Eminescu, iese de sub tipar în 1972. De-a lungul vremii colaborează la „Scânteieri”, „Pagini literare”, „Curțile dorului”, „Revista Cercului Literar”. „Revista Fundațiilor Regale”, „Universul literar”, „Transilvania” ș.a., apoi la „Scrisul bănățean” („Orizont”), „Tribuna”, „Steaua”, „România literară”, „Luceafărul”, „Viața românească”, „Familia”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Synthesis” ș.a. A coordonat lucrări colective și a participat la realizarea altora: M. Eminescu - I. Creangă (1965), Studii de literatură română și folclor (1965), Metodologia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290206_a_291535]
-
editorial în volumul colectiv Drumul cel mare, apărut în 1985. Mai colaborează la „Orizont”, „Helikon”, „România literară”, „Meridianul Timișoara”, „Aradul literar”, „Semenicul” ș.a. Grupajul Trezește-te, Maria din culegerea colectivă Drumul cel mare, este o încercare de explorare a spațiului bănățean. Lumea descrisă de S. se configurează prin ochii unui copil care își pierde inocența. Erosul și politicul se impun concomitent drept componente ale acestei proze, scrisă în tradiția unui realism îndelung verificat. Romanul Casca de oțel (1995), în esență o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289595_a_290924]
-
a colaborat cu articole și eseuri de filologie și estetică literară la „Glasul Bucovinei”, „Junimea literară”, „Candela”, iar după război, stabilindu-se la Timișoara - unde a fost lector la Institutul Pedagogic (1961-1975) și apoi la Facultatea de Filologie -, la „Scrisul bănățean”, „Orizont”, „Literatorul”, „Tribuna”, „Analele Universității din Timișoara” ș.a. Volumele sale reprezentative sunt Sinteză și originalitate în cultura românească (1991), Divin și uman în spiritualitatea românească (1994) și Bizanțul (1995). Privite în ansamblu, aceste studii sunt axate pe ideea „omului complet
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286149_a_287478]
-
împărați, filosofi și bărbați ai Antichităței, care nu s-au păstrat. SCRIERI: Observații de limba rumănească, Buda, 1799; republ. fragm. în Școala Ardeleană, I, îngr. Florea Fugariu, introd. Romul Munteanu, București, 1970, 235-245. Repere bibliografice: Șt. Pop, Primii gramatici români bănățeni, FDZ, 1922, 11-14, 28, 50-51, 1923, 1-5; Traian Topliceanu, Paul Iorgovici. Viața și opera lui, ANB, 1931, 2-4; Iorga, Ist. lit., III, 297-300; Ion B. Mureșianu, Despre Paul Iorgovici, „Revista Institutului Social Banat-Crișana”, 1940, 30; Popovici, Studii, I, 266-271; Ist.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287607_a_288936]
-
versuri și mai rar proză în „Pagini moldovene”, „Cadran”, „Bloc”, „Carnet literar”, „Peisaj”, „Însemnări ieșene”, „Curentul literar”, „Opinia”. După război colaborează la „Tânărul scriitor”“, „Pentru pace și cultură luptăm!” , „Iașul nou” (face parte din redacție), „Iașul literar”, „Gazeta literară”, „Scrisul bănățean”, „Contemporanul”, „Ateneu”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Luceafărul”, „România literară”, „Tribuna”, „Viața românească” ș.a. Chiar de la debut, versurile lui Ț. învederează propensiunea spre lirismul intelectualizat. Primul volum, Lebede negre (1936), adăpostește, asemenea celor următoare, termeni științifici, toponime, denumiri din sfera culturii (istorice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290097_a_291426]
-
legenda Stâlpii lui Alexandru Basarab, colaborând apoi la „Neamul românesc literar”, „Viața românească”, „Pagini literare”, „Banatul”, „Cosinzeana” ș.a. A mai semnat Socol Banc, I.T. Mugur, Radu Roman. Debutul editorial îl reprezintă volumul Japonia (1905). G. este cel mai important prozator bănățean din prima jumătate a secolului al XX-lea. Admirator și adept al lui N. Iorga (frecventează ani în șir cursurile de vară de la Vălenii de Munte), el se plasează în perimetrul tematic, dar câteodată și stilistic al sămănătorismului. Direcțiile principale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287171_a_288500]
-
stilistic al sămănătorismului. Direcțiile principale ale scrisului său, anunțate chiar de prima culegere de povestiri, În vraja trecutului (1908), sunt istoria națională și universul rural, a căror evocare este, în general, lipsită de exaltări și deformări idilice. Scrierile dedicate satului bănățean dezvoltă conflicte politice (Românii din Potlogi), naționale (Părintele Vichentie) sau între generații (Casa cu obloane verzi) și sunt străbătute de un evident moralism. Nuvelele istorice (Rada, La Podul Înalt, Pace, Moartea hotnogului ș.a.) și îndeosebi romanele cu această tematică, Din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287171_a_288500]
-
detașează Nicolae Brateș și Călin Bourean, întruchipări ale patriotului loial, capabil de sacrificiu, viteaz și inteligent. Diferite ca factură sunt câteva romane apărute în foileton, Altare dărâmate („Drapelul”, 1909-1910), scriere didacticistă despre dragoste și prejudecăți sociale în lumea unui sat bănățean, Carnetul lui Radu Roman („Cosinzeana”, 1923-1924), încercare eșuată de analiză psihopatologică ș.a. Accidental, G. abordează și genul dramatic (O noapte la Oituz). În scrisul lui se observă efortul, remarcabil, de a abandona regionalismul tematic și lingvistic într-un moment în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287171_a_288500]
-
Maxim Gorki, Malva, Lugoj, 1906; I. S. Turgheniev, Poezii în proză, Lugoj, 1908. Repere bibliografice: N. Iorga, Cărți, NRL, 1908, 126; O.C.T. [Octavian C. Tăslăoanu], Dări de seamă: Mihail Gașpar, „În vraja trecutului”, LU, 1909, 2; Lucian Costin, Scriitorul bănățean Mihail Gașpar, Craiova, 1930; Ion Breazu, Povestitori ardeleni și bănățeni până la Unire, Cluj, 1937, 178-190; Suciu, Lit. băn., 241-262; Cezar Petrescu, Un scriitor uitat: bănățeanul Mihail Gașpar, GL, 1956, 3; Virgil Vintilescu, Un iubitor pasionat al meleagurilor bănățene: Mihail Gașpar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287171_a_288500]
-
proză, Lugoj, 1908. Repere bibliografice: N. Iorga, Cărți, NRL, 1908, 126; O.C.T. [Octavian C. Tăslăoanu], Dări de seamă: Mihail Gașpar, „În vraja trecutului”, LU, 1909, 2; Lucian Costin, Scriitorul bănățean Mihail Gașpar, Craiova, 1930; Ion Breazu, Povestitori ardeleni și bănățeni până la Unire, Cluj, 1937, 178-190; Suciu, Lit. băn., 241-262; Cezar Petrescu, Un scriitor uitat: bănățeanul Mihail Gașpar, GL, 1956, 3; Virgil Vintilescu, Un iubitor pasionat al meleagurilor bănățene: Mihail Gașpar, „Analele Societății de limbă română”, 1973, 3-4; Ovidiu Papadima, O
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287171_a_288500]