798 matches
-
ar zice că altul mă privește. Deși cred că altul mă și privește. - Dar dumneata, a conchis, Întorcându-se pe Îndelete spre pictor, nu te-ai schimbat prea mult. Avea un ton bizar. Faulques l-a interogat cu o privire bănuitoare, În tăcere, și l-a văzut ridicând ușor o mână, de parcă Întrebarea lui neformulată n-ar fi avut sens. Nimic deosebit. Treceam pe-aici și-am vrut să te salut, spunea gestul. Ce altceva vrei să vreau? - Nu, a continuat
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
vase pentru vopsele, cârpe și peneluri (albumul cu fotografii era tot acolo), cărțile puse grămadă pe jos și pe treptele scării În spirală, care ducea la catul de sus al turnului. - Întotdeauna dormi sus? Pictorul de război l-a privit bănuitor, fără să răspundă, și celălalt s-a schimonosit batjocoritor. — E o Întrebare nevinovată, a spus. Curiozitate față modul dumitale de viață. — Era chiar să comit impertinența de a te Întreba dacă dormi singur, a adăugat Markovic. Locul acesta se numește
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
mai larg. - Haida-de, a spus. Cum arată? - Habar n-am. Nu-i știu decât vocea. Zilnic la aceeași oră. - N-ai văzut-o În port? - Niciodată. - Și nu ești curios? - Relativ. O pauză. Markovic nu mai zâmbea. Privirea Îi devenise bănuitoare. Inteligentă. - De ce-mi spui asta? - Fiindcă mă Întrebi. Celălalt și-a potrivit ochelarii cu un deget și a tăcut o vreme, privindu-l. Apoi s-a așezat pe o treaptă a scării, lângă cărți, și, fără să-și ia
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
În ochii albăștri. - La cinci, a repetat ea. A studiat-o pe când se depărta, cu părul blond și fusta albă unduindu-se peste șoldurile late și picioarele bronzate. Apoi s-a așezat iar, a cerut altă bere și a privit bănuitor jur-Împrejur, temându-se ca nu cumva să vadă că Ivo Markovic se aținea pe-aproape, surâzând cu gura până la urechi. A continuat să privească marea și linia Îndepărtată a țărmului spre Capul Rău, În vreme ce Carmen Elsken se estompa molcom În
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
camere foto deschisă la maximum (expunere 1,4, viteză În obturator de 1/60), să-i fotografieze pe ostașii care se Împărțeau În grupuri, și urcau În urma ofițerilor spre colina din dreapta: ochi ieșiți din orbite, Încăpățânați, goi, curajoși, Încordați, impasibili, bănuitori, precauți, Înspăimântați, neliniștiți, senini, indiferenți. În total, Întreaga varietate posibilă printre bărbații confruntați cu Încercări identice, În lumina despre care un pictor de acuarele ar fi spus că era nespus de frumoasă și care Îi Învăluia ca un giulgiu anticipat
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
și mai frică Îi fusese că Olvido nu avea să supraviețuiască acelui război. 16. Nu l-a văzut pe Ivo Markovic În sat, și nici pe drumul de Întoarcere la turn. A lăsat motocicleta lângă șopron și s-a uitat, bănuitor, În jur: păduricea de pini, marginea falezei, stâncile singuratice pe povârnișul care cobora până la golful cel mic și plaja cu pietricele. Nici urmă de croat. Soarele, care scăpăta deja de la primele ore ale după-amiezii, proiecta pe pământ umbra imobilă a
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
alta fetele sale, Elenca, Luxandra și amorezii lor Dimitrache, Panaiotache, exponenți ai bonjurismului. Vin apoi servitorii impertinenți, făcând morală stăpânilor, Mariuța, subretă de teatru francez, Stan, valet valah. Intriga lipsește, înlocuită cu o expunere de atitudini morale. Ianache e mizantrop, bănuitor, vrăjmaș al tinerilor și al femeilor emancipate: Sunt trecut în bătrânețe, și ascultă de cuvânt, Căci am început a crede că e vrun drac pe pământ. Sluga de stăpân nu știe, nici copiii înțeleg, Nevasta în spionlîcuri, toți cum vor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
puterea observației. În schimb Subiect banal e o bună nuvelă pe tema clasică a gelosului care înlesnește căderea femeii din sete de certitudine, cu această notă nouă că eroul, muzicantul Ludwig Holdengraeber, e un evreu, deci un individ rasial neurastenic, bănuitor și analitic. ION CĂLUGĂRU Ion Călugăru se ocupă cu evreimea din Moldova de sus în stare aproape țărănească (cotiugari, morari, hamali, birjari, sacagii, oieri, copii noinari, babe limbute). Hahamii, ceaușii de sinagogă, băiașii de la feredeie și croitorii nu izbutesc să
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
numai în grup; tătari tăcuți, turci negustoroși; oameni oacheși și volubili; greci zarzavagii, albanezi cu dulciuri și susanuri; bulgari mărunți de stat, cercetând mărfurile cu ochi severi de gospodari; macedoneni cu oi de vânzare, mocani, călcând rar și apăsat, spătoși, bănuitori”. Speciile jurnalistice cultivate după 1989 - cronici și articole - au fost reunite în volumele intitulate generic Vorbe parlamentare (2001) și Noi, latinii Bizanțului (2003), editate de soția autorului, Sofia Șincan, care este și inițiatoarea publicării câtorva fragmente autobiografice: Pagini de jurnal
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289695_a_291024]
-
se apropie de el și-i oferi, cu o privire binevoitoare și consolatoare - ce anume? Un coniac fierbinte? Nu! Ci - o, dumnezeule! - o cană de... ghimber amestecat cu apă călduță! Ă Ghimber? Miroase cumva a ghimber? întrebă Stubb, apropiindu-se bănuitor. Da, ghimber trebuie să fie! exclamă el uitîndu-se în cana încă neatinsă. Apoi, rămînînd locului o clipă, ca și cum nu și-ar fi crezut ochilor, se îndreptă calm spre intendentul uimit și-i spuse în șoaptă: Ă Ghimber? Păi, fii bun
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Țara este menținută psihologic într-o stare de apărare, deși nimeni nu spune oficial cine ar fi posibilul dușman totuși fiecare știe contra cui se va îndrepta această apărare în caz de nevoie... (aluzie la Uniunea Sovietică, n.m.). Ceaușescu este [...] bănuitorul și solitarul conducător, care luptă în aceeași măsură cu vechea lene și apatie balcanică ca (sic!) și cu noile concepții de consum de import" (Die Welt apud. Kilzer în Rusan: 2003, 756-757). În anii '80 intransigența naționalistă a regimului nu
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
niciodată reflexiv, nici critic, nici măcar cu tine însuți, înseamnă a nu fi decât un „adult infantil”, dar și (mai ales) a fi obsedat de analizarea șiinterpretarea minuțioasă a tot ce spui și auzi, fiind extrem de atent la fiecare cuvânt, căutând bănuitor înțelesuri ascunse în spatele mesajelor și chiar „găsindu-le” prin speculații sterile și reproșându-le penibil, de multe ori ajunge să dăuneze de la semnificativ la grav comunicării dintre adulții care, spre deosebire de copii, au „avantajul” că pot face aceasta (dar și imprudența
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
niciodată reflexiv, nici critic, nici măcar cu tine însuți, înseamnă a nu fi decât un „adult infantil”, dar și (mai ales) a fi obsedat de analizarea șiinterpretarea minuțioasă a tot ce spui și auzi, fiind extrem de atent la fiecare cuvânt, căutând bănuitor înțelesuri ascunse în spatele mesajelor și chiar „găsindu-le” prin speculații sterile și reproșându-le penibil, de multe ori ajunge să dăuneze de la semnificativ la grav comunicării dintre adulții care, spre deosebire de copii, au „avantajul” că pot face aceasta (dar și imprudența
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
spunem că oameni din Întreaga lume se bucură de muzica, filmele și televiziunea americană, hainele, stilurile de viața și educația americană. Totuși, au o părere mai puțin bună despre modul În care America se Înțelege cu restul lumii și sunt bănuitori față de ceea ce ei percep ca fiind narcisismul și anarhia, care domină cultura americană. Puterea benignă a Europei, În schimb, pare să crească În valoare. Chiar mulți dintre prietenii mei americani spun ocazional: „De ce nu putem fi mai asemănători cu europenii
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
privea printre ghivecele cu flori și parcă asculta istorisirile Charlottei. De cealaltă parte a curții umbrite de frunzișul teilor și al plopilor se înălța o casă mare de lemn cu două etaje, înnegrită de timp, cu ferestre mici, întunecate și bănuitoare. Pe asta și pe semenele ei voia guvernatorul să le înlăture cu limpezimea grațioasă a stilului modern. În clădirea aceea, veche de două secole, locuiau băbuțele cele mai pitorești, ieșite direct din povești - cu broboadele lor groase, cu fețele livide
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
unei veritabile comedii ale cărei situații și personaje amintesc de lumea lui Caragiale. La fel ca intrigantul Lache din Amici sau ca amatorii de picanterii din C.F.R., Vulpache și Piscupache, colegii domnului Bănică Nisipoiu, țin să-l facă pe acesta bănuitor cu privire la relația dintre Polixeni, soția sa și tânărul chiriaș. Discuțiile aparent îndreptate înspre cazul notoriu al unei amante ucigașe, le oferă prilejul de a-l prinde pe naivul Nisipoiu, prin "suveica înțelegerilor mutești"106, în plasa aluziilor al căror tâlc
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
a cunoaște înseamnă a generaliza». Dar care este acest «general», care este acea «categorie întreagă» al cărei esențial trebuie dezvăluit în primul rând? Tipologia «etern-umană» sau clasa socială? Ce-i drept, anumite trăsături morale sunt relativ persistente. Oameni irascibili și bănuitori, oameni ipocriți și interesați, oameni leneși, dispuși să viseze planuri inutile și irealizabile etc., au existat și vor mai exista (...). Există în teoria și practica scriitoricească a multora un fel de listă, tacit acceptată, cuprinzând însușirile ce se pot «atribui
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Poartă-te firesc. Inspir adînc, apoi ridic receptorul. — A, bună, Suze! zic, cu cel mai normal ton din lume. Ce mai faci? Bănuiesc că ești În Hampshire, pe calul tău, sau undeva așa. — De unde știai că sînt eu? zice Suze bănuitoare. Rahat. — Păi... Îmi apare identitatea apelantului pe ecran, bag din top. Și zi, ce mai faci? Foarte bine! spune Suze, cu o veselie forțată. Auzi, Bex, tocmai am citit un articol despre gravide, unde zicea că e bine să te
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
și a lectorului, cu înțelegerea, memoria, cu aparenta lor simplitate. Poate că pare simplă opera Desperado, dar această părere e foarte departe de adevăr. Ea e un joc serios al unui autor inventiv și nu poate exista fără un lector bănuitor. Un roman cum ar fi Rămășițele zilei de Ishiguro se joacă de-a baba oarba cu ideea de spririt englez, care se dovedește a fi mai universal decât cred insularii. Romancierul e atât de abil încât ne dăm greu seama
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
cu ideea de spririt englez, care se dovedește a fi mai universal decât cred insularii. Romancierul e atât de abil încât ne dăm greu seama încotro bate, ceea ce ne aduce la propia noastră eroare, aceea de a nu fi destul de bănuitori când citim romanul prima oară, fiindcă ne-am obișnuit cu un anume gen de căutare, încurajată de tradiția romanescă. A venit vremea să ne educăm așteptarea să se contrazică pe sine, trebuie să ne trezim surprinși de propriile așteptări. Dacă
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Ambii se duelează și, întrucât se decretase duelul interzis, Didier este încarcerat. Disperată, Marion merge la rege, se umilește, rugându-l să-l grațieze. Regele i-a promis grațierea, dar cel care a anulat grațierea a fost cardinalul de Richelieu. Bănuitor, Didier a acuzat-o pe Marion de trădare, a întrebat-o de partea cui este, a lui sau a marchizului. Ea îi jură iubire, el rămâne impasibil, îi azvârle portretul pe care-l purta ca medalion și s-a consolat
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
dragoste din calcul, el nu avea încredere într-o relație pe viață, doar era infirm și urât. Henri începuse să gândească cu inima, își dădea seama că devine tot mai posesiv în relația cu Myriam, era tot mai egoist, mai bănuitor și mai gelos, era torturat de ideea că o va pierde, o vedea cu ochii minții expunându-se privirii curioșilor ca manechin. A realizat că și-o dorea, la 34 de ani, pe Myriam, pentru toată viața, că ar fi
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
postelnicului, dar a început să răspundă celor ce-i făceau ochi dulci. Un tânăr calemgiu de la visterie (funcționar) s-a simțit fermecat de frumoasa grecoaică și a început s-o cucerească, făcându-i serenade cu lăutari. Postelnicul devenise tot mai bănuitor și a hotărât s-o spioneze pe Duduca cu ajutorul slujitorul său de încredere, Dinu Păturică. L-a trimis în casa Duducăi ca băiat de casă. Experimentata Duduca îi deconspiră intențiile de spionaj ale lui Dinu Păturică și se mobilizează în
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]