978 matches
-
adevăr, să stăm strîmb și să judicăm drept: oare ce desfătare vînătorească mai deplină, mai nețăr-mu-rită, mai senină și mai legănată în dulci și duioase visări poate fi pe lume decît aceea pe care o gustă cineva cînd, prin pustiile Bărăganului, căruța în care stă culcat abia înaintează pe căi fără de urme? Dinainte-i e spațiul nemărginit; dar valurile de iarbă, cînd înviate de o spornică verdeață, cînd ofilite sub pîrlitura soarelui nu-i insuflă îngrijorarea nestatornicului ocean. în depărtare, pe
Epistolă către Odobescu (III) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8073_a_9398]
-
compozițională e cu mult mai rudimentară aici: "Uriașa, pe pământ, era făcută din carne și oase, ca și el. Ca și Pela. Trăia în trupul Pelei. Dar avea puterea de a sta nemișcată în fața lui, în mijlocul deșerturilor lumii, în deșertul Bărăganului, unde nimenea din neamul lui nu mai fusese până atuncea. Nicola înțelesese, rugându-se la ea, că uriașa mai fusese pe-acolo demult, demult de tot, și că de-ar fi vrut, l-ar fi putut ajuta. Înghiți hulpav câteva
Cumințenia pământului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8835_a_10160]
-
aplicat și mai consistent într-un domeniu contemporan de vârf, de o sută de ani aflat într-un trafic intens cu realitatea. Vasile Dem. Zamfirescu, Filosofia inconștientului (vol. II), Editura Trei, 2001, 262 p. Transhumanța ideilor între Blaga și Băncilă "Bărăganul este o realitate psihică certă", se încredințează Vasile Băncilă în Spațiul Bărăganului - volum a cărui alcătuire după notițe a căzut în sarcina editorului anului 2000, autorul neavând șansa să-și dezvolte notițele până la botezul tiparului. Ideea l-a urmărit însă
Împliniri majore by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15690_a_17015]
-
sută de ani aflat într-un trafic intens cu realitatea. Vasile Dem. Zamfirescu, Filosofia inconștientului (vol. II), Editura Trei, 2001, 262 p. Transhumanța ideilor între Blaga și Băncilă "Bărăganul este o realitate psihică certă", se încredințează Vasile Băncilă în Spațiul Bărăganului - volum a cărui alcătuire după notițe a căzut în sarcina editorului anului 2000, autorul neavând șansa să-și dezvolte notițele până la botezul tiparului. Ideea l-a urmărit însă vreme de decenii, primele însemnări recuperate datând încă din 1921. Replică și
Împliniri majore by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15690_a_17015]
-
va fi fermecat degeaba de "Dunărea împărătească", într-o călătorie pe ape la invitația și cu premeditarea prietenului brăilean. Spengler și Frobenius pot fi întâlniți, ne argumentează Vasile Băncilă, mai mult sau mai puțin incognito și pe drumurile prăfuite ale Bărăganului - deși, paradoxal, într-un sens mai literar. Pe o asemenea urzeală de împrejurări și concepte autorul însemnărilor își transpune propriile ipoteze de lucru. Pasiunea sa este genuină, proteică și longevivă. Propensiunii gospodărești la sistem el îi opune, cu o mai
Împliniri majore by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15690_a_17015]
-
forța risipită a cărții semnifică nu ratare ori irosire, ci voia firii autorului - chiar peste voia lui. Consecințele bune ale acestei "strategii" sunt un ton liber asumat, curgător, absența salutară a mizanscenei și transparența confortabilă a bibliografiei. Vasile Băncilă, Spațiul Bărăganului, Editura Muzeul Literaturii Române și Editura Istros - Muzeul Brăilei, ed. îngrijită de Dora Mezdrea, 2000, 305 p. O uitare prea manifestă Un alt brăilean, Sorin Pavel, rămâne un autor în genere necunoscut. Necunoscut, căci uitat. Crud rezultat pentru inițiatorul a
Împliniri majore by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15690_a_17015]
-
fi vorba de-un geniu, si nu de-un pleșcar posedând obișnuitul IQ al politicianului român, tot ar fi făcut sah-mat la ăntrebarea (esențială!): "Câți kilometri de autostradă aveți?" Cu cei vreo șaptesprezece care leagă nimic de nimic din Câmpia Bărăganului și cu sută ucigașa Pitesti-Bucuresti (care, orice s-ar zice, nu spre Europa duce!) ne facem de râsul curcilor. Ar fi fost suficient că vreun isteț de prin politică să studieze hartă autostrăzilor continentale ca să vadă cum se face integrarea
Societatea de consum... nervos by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17620_a_18945]
-
făcut ca o astfel de scrisoare să depășească orice fel de interes personal, ori de școală, de coterie. Cu M.H.S., cum îi spun uneori telegrafic, nu am fost niciodată un prieten încercat. Așa a vrut soarta. Târgoviște-i altceva decât Bărăganul. Ce știam sigur însă și ce știu și acum și voi ști întotdeauna e că lucrăm, amândoi, împreună, la același Gherghef, cum însuși el o spune atât de inspirat. Textul misivei se ridică la o înălțime, pot să-i spun
Ghergheful by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15541_a_16866]
-
chiar și atunci când totul i se pare pierdut: "într-o bună zi am să dispar/ din raza ochilor voștri/ prin firele de iarbă/.../ voi pieri ca bursa română de mărfuri/ torturată de nemiloase crize asiatice/ mă voi stinge ca iepurii bărăganului/ obligați să sară prin pădurile europei/ mă voi prăbuși ca mercurul termometrelor/ sub rafalele agentului termic// într-o bună zi mă veți uita/ ca pe un ordin de front/ dintr-o bătălie pierdută" (într-o bună zi) Ironia poetului este
CINE ESTE LIVIU CAPȘA? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16625_a_17950]
-
Kirițescu și alți intelectuali mai mult sau mai puțin cunoscuți, este cel în care Vasile Băncilă și-a plimbat pașii mulți ani și în care avea să se stingă din viață. Vor urma, în volume viitoare, textele gânditorului despre spațiul Bărăganului și cele despre Brăila natală, la ale cărei publicații a colaborat adesea. Paralela cu spațiul mioritic al lui Blaga nu este neapărat forțată: determinismul geografic generator de amprentă stilistică pare a fi fost o idee generoasă, aplicabilă în contexte variate
O restituție: Vasile Băncilă by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/9579_a_10904]
-
și începea să sufle tare în ea, în timp ce cei de jos își agitau brațele salutînd demonstrația lui Bebe, - simpatiul Sulamitei, locotenentul îndrăgostit de ea, care nu auzea nimic, trezindu-se de obicei tîrziu de tot după oră douăsprezece... * Vocile din bărăgan, toamna, în co pilărie, cîrciumile pline, turburelul abia ieșit, țambalurile, oborul de vite, vocile din cap ascuțite, răgușite, disperate de ba utură , glasul unuia: Vara-torc cojoc pe dos,/ Iarna-l port cu mita-n jos/ Greu, greu de uitat. * Curioasă
Cade timpul răcoros by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18075_a_19400]
-
Câmpia Bărăganului se află într-o situație extrem de gravă. Afectată de o secetă care nu s-a mai văzut din 1945, agricultură din zonă este pur și simplu paralizată. Culturile sunt arse, iar țăranii nu mai știu ce să mai facă. Jurnalistul
Mărturii din Câmpia Bărăganului. Oamenii nu beau apă, ci iau și ultimul mililitru pentru a-l da animalelor () [Corola-journal/Journalistic/21897_a_23222]
-
a mai văzut din 1945, agricultură din zonă este pur și simplu paralizată. Culturile sunt arse, iar țăranii nu mai știu ce să mai facă. Jurnalistul Mihai Vișoiu a povestit pentru situația cumplită în care se află culturile din Câmpia Bărăganului. În județele din sud-estul țării, seceta este mai mult decât tragică. Țăranii trăiesc tragedia care este mult mai cumplită decât a celor care au apucat-o în anii 1945-1946. De o săptămână, în județele Ialomița, Călărași, Brăila și Buzău au
Mărturii din Câmpia Bărăganului. Oamenii nu beau apă, ci iau și ultimul mililitru pentru a-l da animalelor () [Corola-journal/Journalistic/21897_a_23222]
-
1945-1946. De o săptămână, în județele Ialomița, Călărași, Brăila și Buzău au fost temperaturi de 38-40 de grade, la umbră. Pământurile au crăpat de scapă picioarele animalelor mari în ele. Porumbul este uscat precum tutunul. Sunt lucruri pe care Câmpia Bărăganului nu le-a mai întâlnit de mai bine de o jumătate de secol. Țăranii sunt efectiv disperați, grădinele de legume s-au ars și ele”, a spus Vișoiu VEZI SOLUȚIA LUI OBAMA ÎMPOTRIVA SECETEI Seceta nu a afecat doar culturile
Mărturii din Câmpia Bărăganului. Oamenii nu beau apă, ci iau și ultimul mililitru pentru a-l da animalelor () [Corola-journal/Journalistic/21897_a_23222]
-
cinci... Pe urmă, Marin Preda îmi pusese mâna pe umăr zicându-mi liniștit: monșer, te felicit. Dar sentința, de bază, avea să cadă puțin peste... Treceam pe Calea Victoriei, când m-am auzit strigat din urmă. Era cum se strigă-n bărăgan, - și era Mircea Dinescu. Alerga disperat spre mine... Era Trepădușul angelic (pe atunci) al lui Marin Preda. Un înger de renaștere, cu părul superb, castaniu, lung, revărsat pe spate, și care pe vremea aceea ținea la mine, - un înger ialomițean
Scene cu Marin Preda (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15087_a_16412]
-
își aducă medicamente de acasă/ lemne de foc de acasă carnețelul roșu din care ne veghează/ melci cu Basedow pe spirala stetoscopului pe ventuzele de cauciuc prinse de pieptul cu infarct și tahicardie/ inima alergînd în maratonul cincinalelor prin praful bărăganului/ ekg kgb ținta băltind în propriul sînge în propria sincopă/ ființe de iridiu scriu pe oasele îmbolnăvite/ într-un palimsest". Deslușim astfel și o discretă manevră de coagulare, de organizare "pozitivă" în calea avalanșei de conexiuni incontrolabile, un mod de-
Expresionism and avangardă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11951_a_13276]
-
ai momentului”. Patriarhul Miron Cristea e un „Mazarin rural”. Ardeleanul Ion Inculeț este „enormul malagheț, încet la gând și la vorbă,onctuos și șiret, rural în concepții și pământos în expresii”. Iar Pamfil Șeicaru are „o figură de condotier din bărăganul presei, mergând spre burghezie,după ce printr-o haiducie de-un deceniu și-a pus temeiurile unei solide gospodării”. Sunt și portrete așa zicând în mișcare. Iată-l, bunăoară, pe al lui Stelian Popescu, directorul „Universului”: „A ieșit neica să se
Octavian Goga (1 aprilie 1881-7 mai 1938) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5647_a_6972]
-
prăvălie, și să se miște... Ialomița, n-o trecusem pe pod niciodată. Era un pod de vase bătrâne, smolite, pe care din când în când le luau și le duceau la vale spre Alexeni, Broșteni, inundațiile... Gârla, galbenă de praful bărăganului, cu dâre negre de păcură de pe la rafinăriile prahovene, o trecusem deseori, cu bunul meu prieten, Lică. O treceam de obicei pe la vad. Rareori înot, verile, dacă apa era mai mică, fără vârtejuri. Adâncă, Ialomița rămânea doar la Cotul țiganilor. Mai
La gârlă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15247_a_16572]
-
de autoritățile comuniste au mai scris Wilhelm Weiss, un volum de proză despre calvarul din primii ani ai construcției canalului Dunăre-Marea Neagră, Viorel Marineasa și Daniel Vighi, „Rusalii 51”, apoi Miodrag Milin și Liubomir Stepanov, „Sârbii din România în Golgota Bărăganului”.
Agenda2005-10-05-a () [Corola-journal/Journalistic/283444_a_284773]
-
redresare. Cu ea, un civil, o femeie fragilă, nu știe cum ar trebui să procedeze. Se preface că nu o vede. Nici de data asta, ea nu-și pune întrebări, nu-și răspunde. Se simte sleită ca o fântână din bărăgan. Mâine, da. Mâine va merge la doctorul Damian, singurul tămăduitor în care are încredere oarbă. El este mai mult alchimist decât psiholog, dar o va invita totuși, pe sofaua aia verde și cu flori de levănțică mov. O va lăsa
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
sacral local, cu file întoarse patetic, într-un netimp celebrator în absolut: "Vai, vremea cum trece/ rostogolind în abisuri/ sfintele cercuri:/ joi, vineri, sîmbătă,/ duminică, luni, marți, miercuri...// Dacă aș avea timp,/ aș scrie un poem despre/ Magiștrii îngropați în bărăgane,/ printre abecedare și icoane// Dacă aș avea timp/ aș scrie un poem despre/ diaconul Ion Creangă,/ despre sfintele cercuri:/ joi, vineri, sîmbătă,/ duminică, luni, marți, miercuri..." (Vedere din pridvorul Bojdeucii). Sau această devotată închinare, pe o trama antitetica, la statuia
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
un haz abia reținut, însă ceva cald, amical, în rostire. Cu un asemenea glas, nu poți să te înțelegi bine cu oamenii la piață. Nimic dur; nici o alunecare vulgară. Un ton oarecum răsfățat, însă distins. Altădată, în studenție, obișnuit cu Bărăganul și cu miticismul bucureștean, aveam tendința să nu accept ușor vorbirea de cărturar... Așa că telefonează el din Germania, după ce nu ne-am mai văzut și nu ne-am vorbit de peste o jumătate de secol, și eu zic imediat și fără
Fiul Dobrogei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12777_a_14102]
-
de la o școală profesională să lucreze, ca mecanic, într-o mică întreprindere din Slobozia. S-au căsătorit legal și au făcut împreună trei copii. Brăduț, soțul Frosei muncea din greu să le asigure traiul. În Slobozia, oraș de pripas în mijlocul Bărăganului, nu prea erau locuri de muncă, mai ales pentru femei, așa că Frosa își petrecea majoritatea timpului în gospodăria mătușii ce îi fusese ca o mamă, și care lucra la un atelier de țesut covoare. Frosa avea grijă de copii si
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
de sănătate și alte bugete și au un număr mult prea mare de salariați în raport cu posibilitățile lor financiare. I. B. Timișul vizitat de dropii l Campanie de observare a păsărilor Specie rar întâlnită în România (zona ei obișnuită fiind Câmpia Bărăganului și încă pe arii foarte restrânse), dropia - numită în limbaj popular curcan sălbatic - a poposit și pe meleaguri timișene. În această săptămână - informația provenind chiar de la dl Aurel Lera, președintele Asociației Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Timiș - la Bacova au fost
Agenda2003-14-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/280877_a_282206]
-
și săracii, n-aveau Bărăgan acolo, aveau un lucru mult mai trist, era deșertul! Dar ei au găsit soluția să rezolve problema, noi ne plângem că nu avem destulă verdeață. Nu, nu avem destule aspiratoare, n-are nici o legătură, poate Bărăganul să se transforme în deșert mâine dimineață, să vină furtuni de nisip, dacă avem utilaje, rezolvăm problema. Dar ne și place să plângem așa în continuu, suntem un popor plângăcios, "dom'le, n-avem d-alea, n-avem d-alea
Prigoană, ”agresat vizual” de culorile blocurilor reabilitate termic () [Corola-journal/Journalistic/44671_a_45996]