1,143 matches
-
cât am stat, după aceea ne-a mutat pe la Băndoiu, la prășit de porumb, pe la Stoenești... Am stat și pe-acolo, am stat și la Salcia, da’ cel mai mult am stat la Grădina. Asta a fost locuința mea de baștină, cum s-ar zice. (râde - n.n.) Ce fel de munci vă puneau să prestați? La Grădina ne scotea la muncă la prășit de porumb și la sfeclă. Eu fiind copil de țăran am muncit cân’ am fost copil, c-am
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
elementele forte ale operei și să le proiecteze pe cele viitoare. Judecând în această lumină lucrurile care vă privesc, v-aș ruga să dezvăluiți cititorilor principalele repere ale vieții și creației dumneavoastră... Trebuie să-ncep cu Tisa, locul meu de baștină de lângă Tazlău, alcătuire deluroasă înălțându-se la dreapta râului, în terase ale căror sugestii circulare te-ndeamnă să le urci. Existența mea se ghidează din acest punct. Pot să-mi zic oricând și ori de unde aici, căci la el mă
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
podgo ria AlbaIulia. S-a gândit voievodul, în marea sa înțelepciune, că pe dealurile însorite de la Cotnari, vița de vie din pod goriile de la Alba Iulia și Tokay ar putea crește și rodi chiar mai bine decât în locul ei de baștină. La plecare, Măria Sa i-a spus regelui că ar dori mult să cultive și pe dealurile Moldovei acele soiuri din care au băut la ospăț. Mai ales soiul Șoim Furmint. Matei Corvin, bucuros că poate mulțumi și el pentru darul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
absolut. Eu știu cum mă informez eu însumi. Și nu sunt o raritate. În România interesează, cred, mai mult premiile literare decât în Franța. Sunt scriitori străini care au mult mai mulți cititori în România decât în țara lor de baștină. Acest lucru i l-am spus și lui Günter Grass, că eu cred că are mai mulți cititori în România decât în Germania. Și acesta este adevărul. Foarte mulți pictori străini sunt mai cunoscuți la noi decât la ei acasă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
elementului românesc, autohton. În esență se desfășoară același proces, pe care se cuvine să-l rememorăm. În secolul de ocupație la care ne referim, pământurile țăranilor au Încăput În mâinile proprietarilor alogeni. Sătenii moldoveni au fost siliți să-și părăsească baștina, cedând locul altor neamuri care, prin infiltrare deliberată, au schimbat structura demografică a provinciei. Administrația și pătura politică, formată din noii veniți, a preluat În totalitate conducerea tuturor formelor de organizare socială și statală. Au fost desființate școlile În limba
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
a stins din viață la Saint-Louis, aproape centenar În 9-I-1993 (n. 10-VII-1893ă. Corpul său neînsuflețit a fost adus la Chișinău unde i s-au organizat funeralii naționale. O stradă din centrul orașului Chișinău poartă numele marelui dispărut. În satul de baștină Sângerei școala a primit numele său iar presa din Basarabia și din țară au descris viața și valoarea operei sale În serviciul patriei. Î.P.S. Mitropolit Visarion Puiu Viața și activitatea Înaltului prelat cunoaște 5 etape potrivit eparhiilor pe care
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
vor fi cu siguranță Îndemnuri pentru viitorii tineri de a urma unele exemple de Înaltă moralitate și considerații pentru cultura națională, mai presus de toate pentru omul religios. Mitropolitul Antonie Plămădeală În toate Împrejurările vieții a purtat nostalgia satului de baștină, Stolnicești. Mărturisirile din scurta sa biografie pe lângă drumul luminos pe care l-a parcurs relevă drama refugiului din 1944 cu gândul mângâietor că va ajunge zilele când Întoarcerea acasă va fi liberă, necondiționată. Avea certitudinea că cei peste 700.000
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
moștenirea ce ne-a lăsat ca niște fii buni ai Țării ce a dat asemenea oameni.” Dr. Valentina Pelin: Realizarea unei ediții complete a operelor preotului P. Mihail ar fi totodată un omagiu, un semn de recunoștință și prețuire la baștina sa. L-am aduce acasă pe acest om de știință și patriot Înflăcărat prin operele sale... dacă dorința sa de a-și dobândi odihna de veci În Basarabia, la Cornova nu i-a putut fi Îndeplinită. Constantin Bobeică: În galeria
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Prutul În jud. Galați când sudul Basarabiei a fost reanexat la imperiul rus. În anul 1881 s-a născut Ion care rămânând orfan la 4 ani este luat de bunicul preot (a trăit 118 ani iar bunica 114ă la vechea baștină În satul din sudul Basarabiei. Nepotul Vasile urmează Seminarul Teologic la Galați apoi Îl continua la Ismail iar, În anul 1922 se tranferă la Seminarul din Chișinău pe care Îl absolvă În anul 1929 sub conducerea eminentei personalități eclesiastice Gala
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
alimentar, nu au cum să nu fie autohtone. Că doar nici un migrator, fie slav, turanic, maghiar, nu a cărat pe cai ori În coviltire burluie cu borcut, ca să li se păstreze denumirea! Bineînțeles, termenul a fost preluat de la populația de baștină. Însă altceva aș fi vrut să vorbesc, după dezghețul de pe la 1970, cu un basarabean, și Încă istoric. De data aceasta se părea că momentul se prezenta prielnic. Ne aflam În curtea mănăstirii Golia, Într-o zi de Început de mai
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Ginta Latină” din Iași am poposit Împreună pe meleagul basarabean În mai multe rânduri. Prima călătorie a avut loc În anul 1992 când s-a sărbătorit Drumul Crucii București-Chișinău. Am rămas impresionați de primirea - a adevărată sărbătoare - În satul Nișcani, baștina poetului. Doi ani mai târziu grupul vizitatorilor din țară a fost mult mai numeros. Au participat reprezentanți ai mai multor grupări neguvernamentale, ai veteranilor de război, poeți, gazetari, scriitori, tineri dar și pensionari, foști În Învățământul În Basarabia, Înainte de război
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Ca răspuns la vizita grupului din țară, ansamblul cultural al școlii din Basarabia a concertat la București, Vălenii de Munte, Constanța, Bacău. Corala ”Mihai Viteazu” a vizitat minunatele și ospitalierele locuri - Mănăstirea Răciula și Casa de Cultură din satul Pitușca, baștina talentatului actor din București - Misail Chiriță basarabean de origine. La popasul În localitatea următoare, Ghidighici s-a reunit cu vocile coralei ”Mihai Viteazu” din țară. Aceste reuniuni Între localnici basarabeni și numeroase formațiuni artistice din patrie au reînviat sentimental unității
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Olanda Premii, distincții, mențiuni: 1997Premiul revistei "Literatura și Arta", R.Moldova 1997Setul de medalii "Mihai Eminescu", Moldova Nord Bank 2001Premiul pentru Tineret, Primăria Municipiului Chișinău, R.Moldova 2001Medalia "Mihai Viteazul", Consiliul Județean Prahova, România 2001Cetățean de onoare al comunei de baștină Cazangic, R.Moldova 2001Diplomă de merit, Radio Moldova 2002,2003Premiul "VIP în artaplastică", Victoriabank,radio"Antena C" 2003,2004Premiul "Cel mai bun scenograf", Uniunea Teatrală din R.Moldova 2005Diplomă de merit, Revista de cultură și creație literară a tinerei generații
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
lector superior la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, iar din 2010 deține funcția de pictor-șef al Teatrului Dramatic Rus de Stat "A. P. Cehov. Este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Moldova și Cetățean de Onoare în satul baștină. Închipuiți-vă un pictor genial, un Dali basarabean, închis în atelierul lui. Cu lacăt pe ușă. Îl auziți cum, minute în șir, se ceartă pe sine, se înjură cu năduf? Îl vedeți cum, furios, își unge fața cu toate culorile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Ordinul "Gloria Muncii" (2010), Premiul Uniunii Scriitorilor din România (2014). Acest colț de Românie, Basarabia, dintotdeauna a avut vocația martirajului. A fost/este o rană deschisă pe trupul Țării. Consemnările ce urmează sunt făcute pentru a evidenția, cât mai pregnant, baștina poetului Arcadie Suceveanu (născut la 16 noiembrie 1952, satul Suceveni, regiunea Cernăuți), în prezent, trăitor la Chișinău. Istoria ne oferă suficiente dovezi în sensul celor afirmate. Mașinăria de produs suferință (Rusia, URSS) a impus, prin forță, "legea sistemelor de brutalizare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
livretul militar cât și în toate actele din perioada serviciului militar în Armata Română. Așadar, Suceveanu nu e un pseudonim, e numele meu adevărat, obținut prin o mai accentuată românizare a numelui inițial Sucevan. V.P.: Te rog să vorbești despre baștină, despre anii copilăriei, adolescenței, despre părinții tăi. Ce amprente, în memoria timpului trăit, au lăsat acele vremuri tulburi? A.S.: Se știe că în satele românești de pe valea Siretului s-a conservat mai bine decât în Basarabia, să zicem, limba română
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
conservat mai bine decât în Basarabia, să zicem, limba română și conștiința românească. Aici sovieticii nici nu au încercat să schimbe identitatea cetățenilor, lăsându-i în buletinele lor de identitate înscriși ca români. În 1952, anul nașterii mele, satul de baștină purta o denumire străină, pe care i-o atribuiseră după război, total inadecvat, ocupanții sovietici: Șirokaia Poliana, ceea ce în traducere din rusă ar însemna Poiana Lată sau Poiana Întinsă. Or, Sucevenii mei e un sat de podiș cu dealuri, câmpii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
prea tare sufletul, când mă gândesc nu numai la noi, ci și la românii din regiunea Odesa, la cei din Grecia, din Ungaria, din Serbia, din Bulgaria, din Rusia etc. V.P.: Să ne întoarcem în timp. Vorbește, te rog, despre baștină, despre anii copilăriei, adolescenței, despre părinții tăi. Ce amprente, în memoria timpului, au lăsat acele vremuri tulburi? Cum își păstrează identitatea românii din Ucraina? V.T.: Ehei, ce bine ar fi, dragă Vasile, dacă m-aș putea întoarce în timp cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
de ani în urmă, în toamna lui 1945, este o localitate cu o istorie deosebită; e un sat răstignit pe hartă, mai bine zis, pe frontiera dintre Ucraina și România. În anii raptului Bucovinei de către austrieci, 1774-1775, satul meu de baștină a fost înjumătățit pe pârâiașul Molnița între Imperiul Habsburgic și vechea Moldova a lui Ștefan cel Mare și Sfânt. Și așa, înjumătățit, a tot stat timp de 144 de ani. Din 1918 ne-am întregit din nou, fiind ca până în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
altor sate a fost și mai grea. Unele, de exemplu, Frunza, Prisaca, Buci, Albovăț și I. G. Duca au fost șterse de pe fața pământului, din altele au fost ridicați și strămutați toți locuitorii, care, după zeci de ani, revenind la baștină, și-au refăcut vechea vatră. Despre rebotezarea satelor noastre în stil rusesc, prin anii 1947-1948, nici nu mai amintim. Proboteștii au devenit Diakovți, Mogoșești Bairachi, Mihoreni Petrașivka, Pasat Krupiansk, Țânteni Țviakivka ș.a.m.d. V.P.: Să adăugăm la cele spuse
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
român Vasile Tărâțeanu, trăitor la Cernăuți? V.T.: Bucuriile mele sunt cărțile pe care le-am scris până acum, dar și durerile mele tot ele sunt. Mă bucur de reușitele colegilor mei, îi numesc doar pe cei care au rămas la baștină și n-au plecat în alte părți, departe de casele părintești: Mircea Lutic, Ilie T. Zegrea, Simion Gociu, Grigore Crigan, Ilie Luceac, acad. Alexandrina Cernov, Elena Marița, mai tinerii Grigore Gherman, Dumitru Mintencu, Gheorghe Ungureanu, Doinița Bojescu, Vitalie Zâgrea și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
au rămas să trăiască în Hiroshima (70). Indienii Asiatici care au imigrat în diverse locuri ca Marea Britanie (98), Africa de Sud sau Insulele Fiji (30,174) au o prevalență mult mai mare a diabetului în comparație cu Indienii care au rămas în țara de baștină. Aceste studii au sugerat existența unui factor genetic implicat în etiopatogenia diabetului tip 2, dar nu au putut furniza alte indicii. In ceea ce privește factorii de mediu cum ar fi obezitatea, sedentarismul, stresul ca element al factorului de urbanizare sau
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
călugări și pustnici cum citim în Viețile Sfinților și în Sinaxare, pe ziua de 14 ianuarie”. În prezent beduinii vlahi sunt răspândiți pe o arie mult mai mare ca în trecut, deoarece îi găsim la 100 km de locul de baștină, la Ras Abu Rhodeis, localitate unde un beduin, întrebat fiind de ce a ascultat cu interes ce vorbeau doi români aflați pe un șantier, a ră spuns că „i se pare că a înțeles unele cuvinte” . Se păstrează oare frânturi de
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
norocul de a-l cunoaște personal ca un foarte înzestrat prozator. După cum se vede, marele savant și profesor Moshe Idel, născut la Tg. Neamț în 1947 și emigrat în Israel la 16 ani, în 1963, a păstrat în suflet amintirea baștinei. Pe plan literar, memoria lui a fost influențată, poate chiar structurată și în orice caz ajutată, de lirica lui Bacovia și în genere de marea literatură română; printr-un fel de tandră ironie a istoriei, Moshe i-a descoperit abia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
biografia lor românească și contextele ei, fie că au trecut printr-o experiență traumatică ori dramatică, fie că au trecut printr-una banală sau chiar fericită. Tu ești foarte diferit de cei mai mulți, inclusiv în acest sens: nu ți-ai renegat baștina. Baștină întâmplătoare poate, dar a ta. Putea fi Patagonia, dar e România. Asta încerc de multe ori să le spun celor care vor să mă asculte: trebuie să ne integrăm rădăcinile, inclusiv prin distanțare critică, nu să le ascundem, refulăm
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]