947 matches
-
Potrivit opiniei lui Celsus, "„jus est ars boni et aequi”" ("dreptul este arta binelui și a echității"). Aceste trei definiții reflectă confuzia dintre drept, pe de o parte, și morală și religie pe de altă parte. Inițial, ca și egiptenii, babilonienii sau indienii, romanii nu au făcut o distincție clară între normele juridice, religioase și morale. Definiția dată în Institutele lui Justinian combină elementul religios cu cel uman, legat de drept și morală, iar Ulpian aduce în discuție două principii morale
Drept roman () [Corola-website/Science/296707_a_298036]
-
mai târziu, după descoperirea și perfecționarea tehnologiilor metalurgice. Ulterior, marile civilizații de constructori descoperă și alte materiale: ipsos, calcar, ciment, marmură. Încă de acum 4.000 de ani pe văile Tigrului și Eufratului s-au succedat civilizațiile sumeriană, akkadiană și babiloniană. Aceștia utilizau ca materiale de sculptură: bazalt, diorit, gresie, alabastru. Ca inserții și monturi se utilizau materiale mai valoroase ca: cupru, aur, argint și pietre prețioase. Piatra era rară și era adusă din zone mai îndepărtate. Figurile umane aveau ochii
Istoria sculpturii () [Corola-website/Science/317081_a_318410]
-
mai precis 2650 î.Hr.) sunt datate capodoperele de la cimitirul regal de la Ur. Printre acestea se remarcă o harpă de lemn cu inserții de aur și mozaic, care se încheie cu un cap de taur cu barbă, confecționat din aur. Sculptura babiloniană se remarcă prin vitalitate, masivitate și imaginație bogată. Lei uriași, tauri înaripați cu cap de om stau ca străjeri la porțile palatelor. În interior, zidurile erau ornate cu basoreliefuri reprezentând scene de vânătoare, bătălii, festivități. În timpul domniei lui Hammurabi (1750
Istoria sculpturii () [Corola-website/Science/317081_a_318410]
-
prin vitalitate, masivitate și imaginație bogată. Lei uriași, tauri înaripați cu cap de om stau ca străjeri la porțile palatelor. În interior, zidurile erau ornate cu basoreliefuri reprezentând scene de vânătoare, bătălii, festivități. În timpul domniei lui Hammurabi (1750 î.Hr.), sculptura babiloniană cunoaște o remarcabilă înflorire. O celebră lucrare sculpturală reprezentându-l pe marele monarh, cunoscut mai ales pentru celebul cod juridic, este realizată din diorit și are privirea fixă specifică modei perioadei. La fel de celebră este sculptura numită "Iamassu", un leu înaripat
Istoria sculpturii () [Corola-website/Science/317081_a_318410]
-
construcție monumentală din piatră. Piramidele egiptene, simbol al Egiptului antic, sunt cele mai mari monumente din piatră de pe pământ. Coloanele templelor erau împodobite cu diverse sculpturi ce imitau modele vegetale: palmier, de lotus, papirus. Palatele popoarelor mesopotamiene (sumerieni, akkadieni, asirieni, babilonieni) erau vaste, impunătoare. Deoarece piatra și lemnul erau rare în acestă regiune, ca material de construcție se utilizau cărămizile din pământ uscat (crude) arse la soare. În jurul anului 2300 î.Hr., începe să fie utilizată și cărămida arsă în cuptoare, iar
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
sub numele de “shedu“, adică demoni de fulger. Demonii respectivi erau reprezentați sub forma unui taur înaripat, derivație de la taurii colosali utilizați pentru protecția palatelor regale. Numele de “shed” se consideră a fi semnificația termenlui de “genius” din scrierile magice babiloniene. Cuvântul sumerian "Lama", care în akkadiana este tradus că "lamassu", se referă la un zeu feminin al ajutorului și de protecției. Zeul corespunzătoar de sex masculin a fost numit "alad", în akkadiana, "šêdu". De asemenea este cunoscut și sub numele
Shedu () [Corola-website/Science/319147_a_320476]
-
decât, ar părea, la prima vedere. În a doua parte analizează muzica și viața muzicală a marilor culturi din Antichitate. Studiază texte vechi evreiești și cântecele sinagogilor, dar de asemenea enunță ipoteze despre culturi muzicale vechi, precum cele ale sumerienilor, babilonienilor sau mesopotamienilor. A treia partea o dedică Orientului și Occidentului muzical, recunoscând, totuși, pentru vestici un statut special, asemănător cu cel pe care l-au grecii antici în filozofie și matematică. Ultimul capitol se ocupă cu muzica contemporană lui, începând
Walter Wiora () [Corola-website/Science/319192_a_320521]
-
fost o formă mai evoluată a religiei sumero-akkadiene. Regele Hammurabi, care a fost și un mare organizator religios, după ce a făcut unificarea politică, întemeind primul stat independent în Mesopotamia, a izbutit să unifice variatele culte locale, dând naștere la religia babiloniană, moștenită și continuată de asirieni, putând fi numită de aceea religie asiro-babiloniană. Panteonul asiro-babilonian cuprindea un foarte mare număr de zei, legați între ei uneori genealogic, alteori prin funcțiile atribuite. În acest mare număr de zeități, teologia asiro-babiloniană a introdus
Religia în vechiul Babilon () [Corola-website/Science/315537_a_316866]
-
regina Nitocris, mama lui Belshazzar, meditează asupra expansiunii și căderii imperiilor care astfel fac loc unui alt imperiu cu aceeași soartă. Numai Dumnezeu domnește în eternitate (aria: "Thou, God most high, and Thou alone"). Regina este îngrijorată de soarta Imperiului Babilonian. Intra profetul Daniel, conducătorul evreiilor din Babilonia, care o asigura pe regina că cei care se supun voinței lui Dumnezeu sunt recompesați (aria: "Lament not thus, oh Queen, în vain"). Acțiune din scenă a doua are loc în tabăra lui
Belshazzar () [Corola-website/Science/315748_a_317077]
-
Babilonia, care o asigura pe regina că cei care se supun voinței lui Dumnezeu sunt recompesați (aria: "Lament not thus, oh Queen, în vain"). Acțiune din scenă a doua are loc în tabăra lui Cyrus sub zidurile cetății Babilon. Soldații babilonieni de pe ziduri îl batjocoresc pe Cyrus, eroul Persiei, care asediază cetatea Babilon, în care se află provizii pentru douăzeci de ani (cor: "Behold, by Persia's hero made"). În tabăra Cyrus discuta cu Gobrias, un babilonian care a fugit la
Belshazzar () [Corola-website/Science/315748_a_317077]
-
zidurile cetății Babilon. Soldații babilonieni de pe ziduri îl batjocoresc pe Cyrus, eroul Persiei, care asediază cetatea Babilon, în care se află provizii pentru douăzeci de ani (cor: "Behold, by Persia's hero made"). În tabăra Cyrus discuta cu Gobrias, un babilonian care a fugit la perși. Gobrias îi confirmă lui Cyrus că cetatea este bine aprovizionata și întărită. Gobrias își deplânge soarta de tată care și-a pierdut fiul din cauza invidiei tiranului Beshazzar (aria: "Oppress'd with never-ceasing grief") astfel încât în
Belshazzar () [Corola-website/Science/315748_a_317077]
-
fi o farsă antisemită, dar care crede că e adevărată.. În 1999 a publicat cartea "Cel mai mare Secret" ( The Biggest Secret, apărută în română la editura Daksha), unde scria că Illuminati erau o rasă de umanoizi reptilieni numiți "Frăția Babiloniană" (pentru că au fost preaslăviți în Babilonul antic, de unde provin și cele mai multe familii reptiliene) și că multe figuri proeminente din politică, divertisment, banking etc. sunt reptilieni sub formă umană (mai exact hibrizi între reptilieni și oameni, care își pot schimba forma
David Icke () [Corola-website/Science/316761_a_318090]
-
Unele concepte umaniste le găsim în "Codul lui Hammurabi", "Epopeea lui Ghilgameș". Deși nu au reușit să creeze o filozofie sistematică, sumerienii au speculat în ceea ce privește natura și originea universului. Prin secolele al VIII-lea și al VII-lea î.Hr. astronomii babilonieni încep să aibă preocupări filozofice punându-și problema cosmogoniei. Astfel apare astrologia, dar sunt puse și bazele filozofiei științei. Filozofia babiloniană a exercitat o puternică influență asupra celei grecești, în special asupra filozofiei elenistice. Textul babilonian "Dialogul pesimismului" conține similarități
Istoria filozofiei () [Corola-website/Science/315063_a_316392]
-
sumerienii au speculat în ceea ce privește natura și originea universului. Prin secolele al VIII-lea și al VII-lea î.Hr. astronomii babilonieni încep să aibă preocupări filozofice punându-și problema cosmogoniei. Astfel apare astrologia, dar sunt puse și bazele filozofiei științei. Filozofia babiloniană a exercitat o puternică influență asupra celei grecești, în special asupra filozofiei elenistice. Textul babilonian "Dialogul pesimismului" conține similarități cu gândirea agonistică a sofiștilor, cu doctrina contrastelor a lui Heraclit, cu "Dialogurile" lui Platon și poate fi considerat precursor al
Istoria filozofiei () [Corola-website/Science/315063_a_316392]
-
VII-lea î.Hr. astronomii babilonieni încep să aibă preocupări filozofice punându-și problema cosmogoniei. Astfel apare astrologia, dar sunt puse și bazele filozofiei științei. Filozofia babiloniană a exercitat o puternică influență asupra celei grecești, în special asupra filozofiei elenistice. Textul babilonian "Dialogul pesimismului" conține similarități cu gândirea agonistică a sofiștilor, cu doctrina contrastelor a lui Heraclit, cu "Dialogurile" lui Platon și poate fi considerat precursor al metodei maieutice a lui Socrate. Aceasta perioadă este delimitată între anii 400 d.Hr. și
Istoria filozofiei () [Corola-website/Science/315063_a_316392]
-
are un caracter documentar datorită prezenței elementelor vestimentare și a armelor), Stela regelui Naram-Sin, Stindardul din Ur. Această artă se dezvoltă în orașe importante ca Assur și Ninive. Datorită expansiunii asirienilor, în arta lor se regăsesc certe influențe sumero-akkadiene și babiloniene. Cea mai importantă construcție este palatul, un edificiu impunător ridicat pe terase artificiale înalte. Aceste palate se întindeau pe suprafețe mari și aveau porți de intrare impozante, scări monumentale, turnuri și creneluri. Turnurile erau decorate în relief, cu figuri uriașe
Arta mesopotamiană () [Corola-website/Science/315155_a_316484]
-
statui, relieful împodobește pereții palatelor, sub forma frizelor. Ele înfățișează mai ales pe regi pe tron, șiruri de prizonieri, scene de luptă sau vânătoare și zeități înaripate. Exemplificări: Statuia regelui Assurnasirpal II, Assurbanipal la vânătoare, Leoaica rănită, Leu agonizând. Civilizația babiloniană cunoaște o mare dezvoltare, în strânsă legătură cu Babilonul care devine - începând cu mileniul al II-lea î.Hr. - cel mai puternic oraș comercial și militar, regii babilonieni supunând întreaga Mesopotamie. Babilonul va acumula bogății imense care vor duce la dezvoltarea
Arta mesopotamiană () [Corola-website/Science/315155_a_316484]
-
Exemplificări: Statuia regelui Assurnasirpal II, Assurbanipal la vânătoare, Leoaica rănită, Leu agonizând. Civilizația babiloniană cunoaște o mare dezvoltare, în strânsă legătură cu Babilonul care devine - începând cu mileniul al II-lea î.Hr. - cel mai puternic oraș comercial și militar, regii babilonieni supunând întreaga Mesopotamie. Babilonul va acumula bogății imense care vor duce la dezvoltarea unei vieți luxoase și la înflorirea artei. Arta babiloniană se dezvolta în două etape: Cea mai importantă construcție este palatul-fortăreață, bogat decorat cu cărămizi smălțuite policrome sau
Arta mesopotamiană () [Corola-website/Science/315155_a_316484]
-
Babilonul care devine - începând cu mileniul al II-lea î.Hr. - cel mai puternic oraș comercial și militar, regii babilonieni supunând întreaga Mesopotamie. Babilonul va acumula bogății imense care vor duce la dezvoltarea unei vieți luxoase și la înflorirea artei. Arta babiloniană se dezvolta în două etape: Cea mai importantă construcție este palatul-fortăreață, bogat decorat cu cărămizi smălțuite policrome sau cu reliefuri din același material. Motivele decorative erau animaliere, florale sau geometrice. Deși orașul a fost distrus de nenumărate ori, el a
Arta mesopotamiană () [Corola-website/Science/315155_a_316484]
-
care a refăcut vechile fortificații, adăugând în fața lor, la intrare, "Poarte zeiței Iștar" din cărămidă arsă și smălțuită. Tot în acea epocă au fost realizate celebrele Grădini suspendate ale Semiramidei și "Templul lui Marduk" (sau Turnul Babilonului). Templele și palatele babiloniene erau construcții masive susținute de contraforturi și prevăzute cu sisteme de drenare a apei provenită din precipitații. În orașul Ur s-au descoperit vestigiile unui asemenea sistem de drenaj construit din plumb. Alte elemente constructive de susținere erau pilaștrii și
Arta mesopotamiană () [Corola-website/Science/315155_a_316484]
-
ucis la ordinul faraonului Necho și nu a mai putut îndeplini acest rol istoric. Textele Bibliei ebraice au fost rescrise pentru a mușamaliza această înfrângere. Reforma monoteistă și istoria deuteronomistă au conferit identitate națională poporului evreu după reîntoarcerea din exilul babilonian și au constituit baza pentru crearea a două noi mari religii: creștinismul și islamul. Pentru istorici cartea nu prezintă noutăți absolute: "" a fost bine primită de cercetătorii biblici și de către arheologi. Baruch Halpern, profesor de studii iudaice la Pennsylvania State
Biblia dezgropată () [Corola-website/Science/321138_a_322467]
-
lumii, de exemplu: Cartea lui Daniel este un pseudepigraf care susține că ar fi fost scris de însuși Daniel în secolul al VI-lea î.e.n. (ceea ce a fost acceptat necritic de către cercetătorii premoderni ai Bibliei). Istorisirile despre Daniel la curtea babiloniană datează din secolul al III-lea î.e.n., în timp ce a doua jumătate a cărții în timpul domniei lui Antioh al IV-lea Epifanes, regele grec seleucid al Siriei între 167-163 î.e.n. Deși cartea a fost clasificată în mod tradițional drept profetică, stilul
Daniel (carte) () [Corola-website/Science/321231_a_322560]
-
par a fi foarte diferiți de cercurile scribilor alcătuite în jurul lui Ben Sira. Eugene Ulrich datează cartea între 168 și 164, deși ea conține și texte care datează din perioada persană. Fundalul istoric al primei jumătăți a cărții este exilul babilonian. În 586 Babilonul, marea putere imperială a epocii, a distrus Ierusalimul în urma unei încercări de răzvrătire a Regatului Iuda, care îi era vasal. Elita acestui regat - curtea regală și clasele superioare - au fost transportate în Babilon. Daniel, conform cărții pe
Daniel (carte) () [Corola-website/Science/321231_a_322560]
-
4QDan, and 4QDan) toate urmează aceeași structură bilingvă prin care cartea începe în ebraică, trece la aramaică la 2:4b și trece înapoi la ebraică la 8:1. "Cartea Daniel" (Daniel 5:1-31) ne povestește despre pedepsirea "divină" a regelui babilonian Belșațar. Acest rege este pedepsit, după ce o mână fără corp apare la banchetul la care regele bea din cupe de aur furate din templul Ierusalimului de către tatăl său, și îi scrie un mesaj pe perete („"Mene - tekel - u-farsin"“) prin care
Daniel (carte) () [Corola-website/Science/321231_a_322560]
-
a fost un imperiu mesopotamian a cărei istorie a început în 934 î.Hr. și s-a sfârșit în 609 î.Hr. În această epocă, Asiria și-a asumat poziția de hegemon al regiunii, eclipsând regatul Babilonian, Egiptul sau Elamul în lupta pentru controlul Orientului Mijlociu. Cu toate acestea până în vremea lui Tiglat-palasar al III-lea, a căror reforme au schimbat statult. La origini Asiria a fost un regat akkadian care s-a dezvoltat între secolele XXV
Imperiul Neo-Asirian () [Corola-website/Science/321297_a_322626]