5,096 matches
-
sonata de Domenico Scarlatti, precum și partea a treia din tulburătoarea Sonata nr.17 (a furtunii) de Beethoven . Bravo, foarte tânără și fermecătoare doamna doctor stomatolog, născută și crescută la Frankfurt, dar cu inima română! Cristian și Paul Braica au interpretat Balada lui Ciprian Porumbescu pe un aranjament pentru contrabas de Paul Braica. N-am crezut vreodată că această minunată piesă de muzică românească poate să sune așa de patetic la contrabas! Ana, Paul și Cristian Braica și-au reunit forțele cântând
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92397_a_93689]
-
revistei, o etapă „hotărâtoare în formația sa”. În același timp, Coșbuc mai colaborează și la „Familia” lui Iosif Vulcan, precum și la „Cărțile săteanului român”, o revistă din Gherla, unde publică „Amin”, „Strigă stâncile” și „Lupii țiganului”,. În „Tribuna”, Coșbuc publică baladele de inspirație populară: „Blăstăm de mamă”, „Pe pământul turcului” „Angelina”, „Fata codrului din cetini”, „Draga mamei”, povestirile și basmele versificate: „Fulger”, „Brâul Cosânzenii”, „Izvor de apă-vie”, „Tulnic”, „Lioara”, „Rodovica”, „Crăiasa zânelor”, „Rada”, „Numai una”, „Nu te-ai priceput”. Începe să
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
Noi vrem pământ!» avea să rămână cea mai cunoscută și apreciată scriere a lui Coșbuc”. Coșbuc este cooptat în colectivul profesorilor asociați care elaborau manualul școlar „Carte românească de citire”, anul 1893, în care îi apare primul volum de versuri „Balade și idile”. În anul 1894, în colaborare cu I. L. Caragiale și Ioan Slavici, editează revista „Vatra”, în care Coșbuc publică poeziile „Noi vrem pământ”, „Mama”, „Lupta vieții”, „In opressores”, „Pașa Hassan”, „Doina”, „Sub patrafir”. Colaborează la „Lumea ilustrată”, revistă în
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
La părău”, iar în anul 1893, la 28 noiembrie, sub direcția lui Vlahuță și a lui V.A. Urechia, vede lumina tiparului primul număr al revistei „Vieața”, la care colaborează și Coșbuc. În 1893 îi apare prima culegere de versuri „Balade și idile”, bine primită de critici și de public. Apariția volumului este menționată în „Românul literar” și în „Moftul român”, care anunța evenimentul printr-o notă pusă pe seama lui Caragiale: „Pe câmpul vast al publicisticii române, pe care crește atâta
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
recolte de buruieni se vor perinda, și el va sta, tot mereu, în picioare, tot mai sănătos și mai trainic, înfruntând gustul actual și vremea cu schimbările ei capricioase și făcând, din ce în ce mai mult, fala limbii noastre românești - un volum de «Balade și idile», de George Coșbuc”. Poezia lui „In opressores” „circulă în foi volante printre cititorii transilvăneni”. Într-un articol calomnios, Grigore Lazu, grefier judecătoresc la Piatra, îl acuză pe Coșbuc de plagiat „contestându-i originalitatea” unor poezii din volumul „Balade
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
Balade și idile», de George Coșbuc”. Poezia lui „In opressores” „circulă în foi volante printre cititorii transilvăneni”. Într-un articol calomnios, Grigore Lazu, grefier judecătoresc la Piatra, îl acuză pe Coșbuc de plagiat „contestându-i originalitatea” unor poezii din volumul „Balade și idile”, avându-i alături (parcă nici nu se putea altfel!) pe Anton Bacalbașa și pe Alexandru Macedonski. Timp de zece ani a fost stârnit acest proces literar. Într-o intervenție, D. Evolceanu protestează, printr-o poziție corectă, în numele „Convorbirilor
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
primește premiul „Năsturel-Herescu” al Academiei, în 1897. După dispariția revistei „Vatra”, la 1 iunie 1897, Coșbuc preia conducerea revistei „Foaia interesantă”, începând și îndelungata activitate la revista „Albina”, inițiată de Spiru Haret. Îi ies de sub tipar volumul al doilea din „Balade și idile”, ediția a doua din „Fire de tort”, publică poeziile „Povestea căprioarei” și „Cântecul redutei”, colaborează la „Revista ilustrată”. Bolnav, plecă la Karlsbad. Întors, publică, în 1899, „Războiul nostru pentru neatârnare (1877-1878)”, „Povestea unei coroane de oțel”, poeziile „Cicoarea
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
în care a fost atras și Sadoveanu”. În vara anului 1902, Coșbuc își petrecea câteva săptămâni, la Riva, în Italia. În anul 1904 îi apare cartea „Cântece de vitejie”, volumele al treilea și al patrulea din „Fire de tort” și „Balade și idile”, precum și traducerea „Georgicelor” lui Vergiliu. În „România ilustrată” publică poezia „Concertul primăverii”, iar din anul 1906, de la 1 ianuarie, George Coșbuc, I. Gorun, Ilarie Chendi scot revista „Viața literară”, devenită, mai apoi, „Viața literară și artistică”, secretar fiind
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
nu scârțâie, nu tremură și nu-ți zgârie urechea. Geniul de versificator al George Coșbuc - cel mai tehnic poet, la modul superior, din toată literatura noastră -, virtuozitatea unor Ștefan-Augustin Doinaș, Mircea Ciobanu și Nicolae-Paul Mihail (care a resuscitat pantumul, glosa, balada, vilanela, lapalissada, versul cu ecou interior, hexametrul, strofa safică ș.a., propunând și alte modele precum: ronsonetul, endograma, mini-glosa, cristalul: versiune românească de hai-ku) - nu sunt deloc ostentative și devin, tocmai de aceea, ușor de receptat, frapând prin profunzimea fiorului liric
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
o divagație de la esențial, ca un fel de amânare de la ”ruperea de nori” pe care aș dori să o provoc aici. E vorba de mult mai mult decât despre simpla poveste a unui plai cu dor, fie el și de baladă, e mult mai profund decât sensibilizarea unor suflete receptive la frumos, la speranță, la viitor. Conexiunea pe care o fac eu - și cred că și autorul e de aceeași părere - e de domeniul pragmatic și mult mai general, din păcate
Drumul fermecător, cronică la cartea Along the Enchanted Way – A story of Love and Life in Romania, autor William Blacker [Corola-blog/BlogPost/92969_a_94261]
-
Vineri, 20 ianuarie 2017, ora 19 Revine maestrul Theo Wolters pe scena Filarmonicii „Banatul”. El va dirija Simfonia nr.35 în re major KV 385 de Wolfgang Amadeus Mozart, Balada pentru pian și orchestră op.19 de Gabriel Faure, iar la final Misa Încoronării (Krönungmesse) KV 317 tot de Mozart. Simfonia nr.35, în re major, a fost supradenumită „Haffner”. Există o serenadă „Haffner”, compusă de Mozart în 1776, dedicată
FILARMONICA „BANATUL”Avancronica de concert [Corola-blog/BlogPost/93020_a_94312]
-
la sfârșitul concertului a prezentat ultima parte a simfoniei. El a considerat că finalul simfoniei, cu exuberanța și optimismul său, va asigura necondiționat un mare succes întregului concert. Așa a și fost. Faure a compus multe lucrări pentru pian, dar Balada le întrece pe toate în frumusețe. A compus-o în 1877 și i-a dedicat-o lui Saint-Saëns. Este mult mai cunoscută în varianta cu orchestră realizată în 1881, la sugestia lui Fanz Liszt. Mulți compozitori au lăudat această lucrare
FILARMONICA „BANATUL”Avancronica de concert [Corola-blog/BlogPost/93020_a_94312]
-
Debussy încă nu apăruse, deci nu este o întoarcere la romantismul povestitor și nici o anticipare a muzicii lui Debussy sau Ravel. Sensul cel mai înalt al acestei muzici este o extraordinară comuniune a deliciilor naturii cu afectivitatea umană. Frumusețile acestei balade ni le va dezvălui pianistul Dragoș Mihăilescu. Mozart a compus multe mise, dintre care doar 16 au fost terminate integral. Printre ele și Misa în do major, în catalogul Köchel aflându-se la numărul 317. Manuscrisul este datat 23 martie
FILARMONICA „BANATUL”Avancronica de concert [Corola-blog/BlogPost/93020_a_94312]
-
zidirii, pe care a consacrat-o prin studiile referențiale din 1970 (Jertfă zidirii în obiceiurile și legendele europene) și 1973/1979 (Meșterul Manole. Contribuție la studiul unei teme de folclor european, vol.I-II), alături de studiul asupra alegoriei morții din balada populară ,,Miorița” (Miorița și vechile rituri funerare la români, 1983). Temele consacrate ale incestului și inițierii vor fi definitiv fixate prin alte două analize de bază: Cununia fraților și Nunta Soarelui. Incestul zădărnicit în folclorul românesc și universal, București, 2004
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93067_a_94359]
-
de foclor - acest autor prezntă o selecție de poeme cantabile, în vers clasic, care pot fi puse pe muzică, exprimând sentimentul religios. Claudia Voiculescu își expune și ea convingerile creștine în versuri interesante, în stil clasic, unele sub formă de baladă ori doină. Ea se adresează într-un poem pământului care ne hrănește cu rodul său. Prin toate aceste versuri, autorii, fie clasici, fie contemporani, înalță altare de lumină și sunet lui Dumnezeu și tuturor sfinților. Toate aceste poeme sunt esență
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93340_a_94632]
-
Îmi dai voie sa-ți spun așa?”... „Mi-ai făcut o mare bucurie (...). Dumneata m-ai convins că suntem frați. Mi-ai adus certificatul. Vrei să mai cânți ceva?” Ciprian a mai cântat și alte melodii românești printre care și Balada. La sfârșitul întrevederii Verdi i-a spus: „Voi studia compozițiile dumitale cu multă atenție”. În toamna anului 1897 a murit cea de a doua soție, Giuseppina Strepponi (1815-1897). A fost descendentă dintr-o familie de muzicieni, fiica lui Felicio Strepponi
Giuseppe VERDI – 200 de ani de la naştere [Corola-blog/BlogPost/93452_a_94744]
-
Uritescu nu s-a lăsat mai prejos nici în domeniul istoriei literare, criticii și teoriei literare - arie în care, din 2009 până în prezent, a publicat șase volume incitante. Acestora li se adaugă trei culegeri de versuri originale: Pe Rio Costa (Balade erotice), Cântece de logodnă, Rugi și porunci. În prefața volumului Portretul la criticii literari români (Ed. RawexComs, 2015), Eugen Simion afirmă că acest studiu ,,este o bună lucrare de analiză literară cu clasificări dintre cele mai curajoase, inedite, ale speciei
Dorin N. URITESCU sau… Metronomul spiritului creator [Corola-blog/BlogPost/93468_a_94760]
-
sala de concerte. JOI, 18 APRILIE, ORA 19:00, FOAIERUL FILARMONICII „OLTENIA” Recital de harpa susținut de PATAKI ROZALIA În program: Georg Friedrich Händel: Passacaglia Charles Oberthür: “La cascade” (“Trois études caractéristique”, op. 57) Henriette Renié: “La Rivière” Stan Golestan: “Balada română” Marcel Tournier: Thème et variations Sergiu Natra: Sephardic românce din culegerea “A book of Hebrew songs for harp” Antonio de Cabezón: Pavana și variațiuni Alphonse Hasselmans: “La Toile” Gabriel Verdalle: “Badinage” VINERI, 19 APRILIE, ORA 19:00 Concert simfonic
“Zilele Muzicale Aniversare – 66” [Corola-blog/BlogPost/93517_a_94809]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > BALADA GÂNDULUI Autor: Florica Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului BALADA GÂNDULUI La poarta sorilor de seară scriu balada gândului, ciugulit de păsări-liră; încep să mă caut în cenușa unei ierni -plecată și umilă-
BALADA GÂNDULUI de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383152_a_384481]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > BALADA GÂNDULUI Autor: Florica Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului BALADA GÂNDULUI La poarta sorilor de seară scriu balada gândului, ciugulit de păsări-liră; încep să mă caut în cenușa unei ierni -plecată și umilă-. Dintr-o lacrimă rotundă picură suflete pierdute, uitate undeva, în memorie, tresărind la ding-dongul unui clopot din
BALADA GÂNDULUI de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383152_a_384481]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > BALADA GÂNDULUI Autor: Florica Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului BALADA GÂNDULUI La poarta sorilor de seară scriu balada gândului, ciugulit de păsări-liră; încep să mă caut în cenușa unei ierni -plecată și umilă-. Dintr-o lacrimă rotundă picură suflete pierdute, uitate undeva, în memorie, tresărind la ding-dongul unui clopot din balada gândului, -scrisă la poarta sorilor de seară-
BALADA GÂNDULUI de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383152_a_384481]
-
GÂNDULUI La poarta sorilor de seară scriu balada gândului, ciugulit de păsări-liră; încep să mă caut în cenușa unei ierni -plecată și umilă-. Dintr-o lacrimă rotundă picură suflete pierdute, uitate undeva, în memorie, tresărind la ding-dongul unui clopot din balada gândului, -scrisă la poarta sorilor de seară-. Flori Gomboș**** Referință Bibliografică: BALADA GÂNDULUI / Florica Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1794, Anul V, 29 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Florica Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
BALADA GÂNDULUI de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383152_a_384481]
-
încep să mă caut în cenușa unei ierni -plecată și umilă-. Dintr-o lacrimă rotundă picură suflete pierdute, uitate undeva, în memorie, tresărind la ding-dongul unui clopot din balada gândului, -scrisă la poarta sorilor de seară-. Flori Gomboș**** Referință Bibliografică: BALADA GÂNDULUI / Florica Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1794, Anul V, 29 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Florica Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
BALADA GÂNDULUI de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383152_a_384481]
-
lacrimi ne seacă... Bătrâna mea Țară cu spice de grâu, Tu ține aproape și binele-n frâu, Părinții așteaptă își numără anii... Să plece legați pe rând toți dușmanii! Bătrâna mea Țară cu sfinți rugători Alungă blestemul și aprigii nori, Baladele acestea ne sunt încă-n glas Credința și mila pe-aici au rămas. Bătrâna mea Țară cu brumă pe pleoape Adună-ți copii să-ți fie aproape Aprinde și focul... în vatră e viu Știu că se poate și nu
BĂTRÂNA MEA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383196_a_384525]
-
meu meu a vrut de fapt să spună că trupa Ionescu organizează în acest moment un concurs de aptitudini muzicale la care poate participa oricine, dar nu toți deodată, iar cei care vor reuși să impresioneze asistența cu vreo melodie, baladă, rondel, arie, cantată, suită, fugă, messă sau recviem, ba chiar și cu o drăguță povestioară, vor câștiga, la alegere, o călătorie gratuită înapoi pe Pământ cu taxiul sau un afiș în mărime naturală cu Plinius cel Tânăr și Guillaume de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]