2,242 matches
-
se-ncovoaie, sub largul pământ îi afundă Zeus, ferecați cu zăvoare și lanțuri ce nu se dezleagă (Hesiod, Theogonia). Sau pe îngerul apocaliptic „pogorându-se din cer, având cheia genunei și un lanț mare în mâna lui” : „Și a prins pe balaur, pe șarpele cel vechi, care este diavolul și Satana, și l-a legat pe o mie de ani. Și l-a aruncat în adânc și l-a închis și a pecetluit deasupra lui” (Apocalipsa, XX, 2-3). În acest sens, vezi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
poziție rigidă ar fi compromis însăși pătrunderea creștinismului în rândul populației. O tactică mai abilă, conciliatoare, s-a impus de la sine : preluarea unor zei, credințe și practici păgâne, și adaptarea lor după calapodul noii religii. Zeul sau eroul ucigător de balaur a devenit Sf. Gheorghe. Zeul furtunii a fost înlocuit cu Sf. Ilie („sfânt mare, cu roșu la calendar”, indiciu al importanței zeului furtunii în panteonul arhaic autohton). Zeița fertilității a fost asimilată cu Sf. Maria. Duhurile rele au devenit ipostaze
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pare a fi întărită de date arheologice. Este vorba de o cnemidă (datată din secolul al IV-lea î.e.n.) desco perită în mor- mântul princiar getic de la Agighiol (județul Tulcea), pe care este repre zentat un călăreț arcaș săgetând un balaur uranian (7, p. 45). În secolul I e.n., autorul latin Columella (De re rustica) vorbește despre „gonitori de nori” (nubifugus). La rândul său, în secolul al IV-lea e.n., Palladius (De agricultura, I, 35) descrie felul în care erau alungați
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
iau „patru furcuțe și se împlântă în patru părți ale lumii” ; sau se ia „în mână un fier, cu care se face crucea asupra norilor” și așa mai departe (93). Credința populară care justifică astfel de practici este următoarea : „Aceștia [balaurii aducători de furtună, grindină etc.], când văd săcurea, ori cuțitul, ori sapa, ori coasa și orice obiect de fier ascuțit, se abat în alte părți de teamă ca să nu fie străpunși” (9, p. 126). Gestul magic înfăptuit de Noe - conform
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
primordială) și care (cf. Avesta) conține germenii vitali ai întregii vegetații. Pe de altă parte, el seamănă cu arborele cosmic Yggdrasil (Frasinul lumii) din mito logia nord- -euro peană, care susține cele trei paliere cosmice și la rădăcina căruia sălășluiește balaurul Haosului, Nidhöggr, la trunchi - capra Heidrun, iar în coroană - vulturul Wederfölmir. Aceste toposuri se regăsesc până la identitate în folclorul românesc, în basme, dar mai ales în bocetele de „petrecere a mortului”. În peregrinarea sa, sufletul ajunge la „marea cea mare
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Motivul este clasic (descensus ad inferos), fiind copios reprezentat în mituri și legende (Orfeu, Tezeu, Beltis etc.) sau în basmele românești și de aiurea, în care eroul pleacă (cu aceeași destinație) pentru a readuce fecioara sau copiii furați de zmeu, balaur, drac sau altă ființă infernală (vezi ciclul „descinderilor infernale” în 37, p. 281). Variantele românești ale legendei sunt destul de clare în această privință. Sf. Sisinie trebuie să meargă până la lăcașul demonului, care este „în fundul mării” (unul dintre tipi- cele lăcașuri
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
dau puțină culoare unei „pete albe” și cu convingerea că descifrarea valențelor speciale cu care a fost încărcat paltinul ar putea duce la aprofundarea înțelegerii și la îmbogățirea semnificațiilor unor texte folclorice, legende apocrife, credințe mitice și practici rituale. IV. Balaurul și solomonarul. Termenii unei ecuații mitice arhetipale 1. Șaman - solomonar în cadrul mitologiei române, originea solomonarului este o problemă controversată. Această situație nu este motivată, ca în cazul altor „pete albe” din mito-folclorul românesc, doar de sărăcia informa- țiilor, ci și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
solomonarii (92, II, p. 286). Ei sunt considerați „călugări”, „oameni sfinți”, „oameni foarte pii [= pioși] și învățați”. Se crede că însuși „Dumnezeu, fiindcă în lume au fost ca nește sfinți, i-a ridicat în nori, și acum ei conduc norii [balaurii] după cum voiesc” (8, p. 144). Traian Gherman, un harnic folclorist care, în primele decenii ale secolului XX, a cunoscut îndeaproape tradiția referitoare la solomonari, a descris astfel felul cum sunt percepuți și tratați aceștia în popor : Prin satele românești adeseori
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
doar ipotetică asimilarea șolomonarilor cu acei inițiați dacici” (4, p. 126). Unul dintre argumentele invocate de Coman pentru a combate ipoteza asimilării în discuție constă în aceea că, pe când tradiția folclorică îl prezintă pe solomonar călătorind prin nori călare pe balaur, autorii greci nu descriu vreo imagine similară relativ la preoții geto-misieni „călători prin nori”. Argumentul în sine este interesant, dar (din păcate !) nu se poate ști dacă Strabon a preluat de la Poseidonios toate informațiile referitoare la inițiații geto-misieni sau dacă nu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ex silentio). El nuanțează problema, părându-i-se nefiresc ca autorii greci să fi omis a scrie despre un eventual vehicul ofidian al preoților traci „călătorind prin nori”. Nefiresc pentru că „imaginea unui preot inițiat zburând prin nori călare pe un balaur era prea frapantă, prea exotică, pentru a nu fi reținută și redată de autorii greci, atât de curioși și atât de însetați de pitoresc” (4, p. 125). Am văzut deja că existau suficiente motive ca o credință/practică religioasă a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
preotul zeiței Niui-Wa. Figura mitologică a acestei zeițe este complexă (i se atribuie antropogeneza, omorârea Dragonului Negru, resta bilirea ordinii postdiluviene etc.), dar în vechi texte chineze (Huianan-zi) este prezentată ca o divinitate a furtunii și a tunetului, călărind pe balaurii norilor : „[Niui-Wa] șade în carul tunetului, la care e înhămat un dragon înaripat în mijloc, iar în lături sunt dragoni fără coarne. Nori galbeni împodobesc carul ei, un dragon alb zboară înainte, iar un șarpe o urmează. Așa plutește ea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
călătorii prin aer pe spatele unei „păju- roaice” (12, p. 969) sau cu cai năzdrăvani sau, pur și simplu, pe un magic covor zburător. e) într-o legendă antică, Andromeda - fiica regelui etiopian Kephaios - este desemnată să fie jertfită unui balaur marin care pustia ținutul. Fecioara este salvată și monstrul răpus de Perseu, care zbura prin văzduh datorită unor sandale înaripate (Ovidiu, Metamorfoze, IV). f) Tot despre un sacrificiu uman ratat vorbește legenda Ifigeniei, care trebuia să fie decapitată pe altarul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pentru a pune capăt unei secete cumplite care afecta Beoția. În ultima clipă, Nephele îi salvează, ridicându-i la nori pe un berbec cu lâna de aur, care urma să-i ducă prin văzduh până în Colchida, pe țărmul Mării Negre. Ulterior, balaurul pus să păzească lâna de aur a fost legat magic de Iason, cu ajutorul vrăjitoarei caucaziene Medeea. h) Preoteasă a zeiței Hecate (patroană a vrăjitoarelor), Medeea mă interesează în cel mai înalt grad. Unele dintre prerogativele sale magice par a fi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
vrăjitoarelor), Medeea mă interesează în cel mai înalt grad. Unele dintre prerogativele sale magice par a fi generate de aceeași mentalitate care a dat naștere tradiției referitoare la solomonari în spațiul carpato-dună- rean. Medeea se deplasează prin văzduh purtată de balauri : Un car lângă ea se scoborâse din ceruri. Urcă în el și-ale șerpilor gâturi sub frâie supune Și cum din mâini ușurele hățuri smucește, îndată E-n sus purtată [...] Nouă zile și nopți colindat-a Toate ogoarele pe carul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
lângă ea se scoborâse din ceruri. Urcă în el și-ale șerpilor gâturi sub frâie supune Și cum din mâini ușurele hățuri smucește, îndată E-n sus purtată [...] Nouă zile și nopți colindat-a Toate ogoarele pe carul tras de balauri cu aripi (Ovidiu, Metamorfoze, VII, 219-235 ; vezi și Diodor Siculus, Biblioteca istorică, IV, 51 ; Euripide, Medeea, 1321 ; Apollodorus, Bibliotheke, I, 9, 25). Puterile sale hidrometeorologice sunt nelimitate : ... când vreau, eu întorc spre izvorul lor râuri, uimite Ale lor maluri privind
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
răzvrătitele mări potolesc și Le răscolesc prin descântec, când sunt liniștite ; împrăștii Norii și-i strâng ; eu pe vânturi le-alung și le chem (Ovidiu, Metamorfoze, VII, 199-203). Citit cu atenție, din textul lui Ovidiu reiese caracterul hidrome- teorologic al balaurilor supuși de Medeea. Vrăjitoarea îmblânzește balaurul care păzea lâna de aur cu aceleași descântece cu „care-a mării mânie și-umflatele râuri le potolesc” (Ovidiu, Metamorfoze, VII, 154). Ca și solomonarul, Medeea se ridică în văzduh fie pe spatele unor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
prin descântec, când sunt liniștite ; împrăștii Norii și-i strâng ; eu pe vânturi le-alung și le chem (Ovidiu, Metamorfoze, VII, 199-203). Citit cu atenție, din textul lui Ovidiu reiese caracterul hidrome- teorologic al balaurilor supuși de Medeea. Vrăjitoarea îmblânzește balaurul care păzea lâna de aur cu aceleași descântece cu „care-a mării mânie și-umflatele râuri le potolesc” (Ovidiu, Metamorfoze, VII, 154). Ca și solomonarul, Medeea se ridică în văzduh fie pe spatele unor „balauri înaripați” (ibidem, VII, 350), fie
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
supuși de Medeea. Vrăjitoarea îmblânzește balaurul care păzea lâna de aur cu aceleași descântece cu „care-a mării mânie și-umflatele râuri le potolesc” (Ovidiu, Metamorfoze, VII, 154). Ca și solomonarul, Medeea se ridică în văzduh fie pe spatele unor „balauri înaripați” (ibidem, VII, 350), fie pe „un nor adunat printr-o vrajă” (ibidem, VII, 424). i) Tot „călătoare prin nori” în care trase de balauri sunt zeițele Artemis „Hiperboreeana” (= Bendis ?) (Diodor Siculus, Biblioteca istorică, IV, 51) și Ceres - zeița recoltelor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Metamorfoze, VII, 154). Ca și solomonarul, Medeea se ridică în văzduh fie pe spatele unor „balauri înaripați” (ibidem, VII, 350), fie pe „un nor adunat printr-o vrajă” (ibidem, VII, 424). i) Tot „călătoare prin nori” în care trase de balauri sunt zeițele Artemis „Hiperboreeana” (= Bendis ?) (Diodor Siculus, Biblioteca istorică, IV, 51) și Ceres - zeița recoltelor și patroana agriculturii. Într-o legendă relatată de Ovidiu, Ceres își împrumută vehiculul aerian unei nimfe, pentru ca aceasta să ajungă într-o „țară vecină cu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și patroana agriculturii. Într-o legendă relatată de Ovidiu, Ceres își împrumută vehiculul aerian unei nimfe, pentru ca aceasta să ajungă într-o „țară vecină cu sciții”, la lăcașul daimonului foamei : ...iar ca depărtarea să nu te-nspăimânte, Ia carul meu, ia balaurii mei și cu frâiele-acestea, Mână-i prin aer (Metamorfoze, VIII, 794-796). Omoloagă a zeiței Ceres, Demeter posedă și ea un car aerian tras de balauri pe care îl dăruiește discipolului său Triptolemos, pentru ca acesta să-i învețe pe oameni agricultura
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sciții”, la lăcașul daimonului foamei : ...iar ca depărtarea să nu te-nspăimânte, Ia carul meu, ia balaurii mei și cu frâiele-acestea, Mână-i prin aer (Metamorfoze, VIII, 794-796). Omoloagă a zeiței Ceres, Demeter posedă și ea un car aerian tras de balauri pe care îl dăruiește discipolului său Triptolemos, pentru ca acesta să-i învețe pe oameni agricultura. După cum notează Pausanias, „Antheias a înjugat balaurii la carul lui Triptolemos și a vrut să însămânțeze el însuși ogorul, dar a căzut de pe car și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
prin aer (Metamorfoze, VIII, 794-796). Omoloagă a zeiței Ceres, Demeter posedă și ea un car aerian tras de balauri pe care îl dăruiește discipolului său Triptolemos, pentru ca acesta să-i învețe pe oameni agricultura. După cum notează Pausanias, „Antheias a înjugat balaurii la carul lui Triptolemos și a vrut să însămânțeze el însuși ogorul, dar a căzut de pe car și și-a găsit sfârșitul” (196). 19. Zeița Ceres-Demeter zburând prin nori într-un car tras de balauri (gravură) (Vincenzo Cartari, 1647) j
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
notează Pausanias, „Antheias a înjugat balaurii la carul lui Triptolemos și a vrut să însămânțeze el însuși ogorul, dar a căzut de pe car și și-a găsit sfârșitul” (196). 19. Zeița Ceres-Demeter zburând prin nori într-un car tras de balauri (gravură) (Vincenzo Cartari, 1647) j) Să-l amintesc și pe regele Numa Pompilius (secolele VIII- -VII î.e.n.), care, ca mare preot al zeului Jupiter Elicius („cel invocat să coboare”), a orânduit și a consemnat în 12 cărți riturile care trebuiau
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Dunăre, într-o zonă locuită în Antichitate de triburi tracice (misi, geți, triballi) s-a descoperit relativ recent un tezaur conținând tăblițe de argint aurit. Pe două dintre ele par a fi figurate preotese vărsând libații, ținând de căpăstru un balaur cu cap de cal și poate chiar înălțându-se în văzduh călare pe acesta. Dar despre acest tezaur traco-getic, datat din secolul al IV-lea î.e.n. și descoperit la Letnița (în zona nordică a Bulgariei de azi), voi mai avea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
dea nume” (67, p. 167). Paranteza pe care am inserat-o, cuprinzând o lungă, dar deloc exhaustivă enumerare, are rostul de a arăta că „imaginea” unor preoți traci despre care se credea că stăpânesc fenomenele atmosferice călătorind prin nori (pe balauri sau pe alte vehicule fantastice) nu era o „imagine” singulară, de excepție, pentru gândirea magico-mitică a Antichității. Prin urmare, nu era obliga- toriu să pară „prea frapantă, prea exotică pentru a nu fi reținută și redată de autorii greci” (4
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]