1,114 matches
-
ape. [...] Soarele bătea de cătră amiază de pe țancul Măgurii. Ridicând ochii și clipind, Vitoriei i se păru că brazii sunt mai negri decât de obicei. Dar asta era o părere, căci sub soare lunecau pâlcuri de nouri alburii." (Mihail Sadoveanu, Baltagul) Testul nr. 23 1. Tipologia predicatelor prezentare, exemplificare (după un criteriu) 2. Relații semantice în limba română sinonimia (ilustrare cu definire, tipologie după un criteriu, exemplificare) 3. Adjectivul clasificare după un criteriu, exemplificare 4. Identificați și precizați grupurile de sunete
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
-ati tudine-intelectuala/olga-morar-%E2%80%9Eun-deliciu-literar-cartea-si-revista-pentru-copii%E2%80%9C/. Perrault, Charles (1957). Povești. București: Editura Tineretului. Perrault, Charles (1994). Basme = Contes. București: Editura Junior Club. Sadoveanu, Mihail (1947). Dumbrava minunată. Ediția a 10-a. București: Cartea Românească. Sadoveanu, Mihail (1966). Baltagul: roman. Prefață și note de Cornel Regman. București: Editura Tineretului. Sadoveanu, Mihail (1968). Povestiri. București: Editura pentru Literatură. Sadoveanu, Mihail (1997). Hanul Ancuței. Ediție îngrijită, postfață, tabel cronologic și referințe critice de Teodor Vârgolici. București: Editura 100+1 Gramar. Saint-Exupéry
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Adam, născut în 1875, mort în 1911, autor stufos și original al romanelor Rătăcire și Sybaris; Agârbiceanu, autorul unor interesante volume de nuvele despre Transilvania: În clasa cultă, De la țară, În întuneric etc.; Sandu Aldea; Elena Bacaloglu (În luptă); Radu Baltag; Popovici-Bănățeanu, pictor al meșteșugarilor din Transilvania; Ion Bârseanul și povestirile sale vânătorești; jean bart, observator perspicace în notele din Jurnal de bord; I.A. Bassarabescu, născut în 1870, atent cu ironie la moravurile provinciale și burgheze (Nuvele, Norocul); Boteni, născut
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Limba română are la bază latina bulgară, amestecată cu elemente de dacă și o groază de cuvinte slabe. În secolul al XV-lea, limba vorbită era considerată vulgară și n-o vorbea nimeni". Nu puteau lipsi nici barbarele lovituri de baltag date în celebrul text sadovenian. ,,Cu ajutorul câinelui, Vitoria Lipan și-a găsit foarte repede zăcămintele soțului,,. Acesta, ,,Nechifor Lipan stătea "pe spate cu fața în jos""... Întradevăr, numai visând pe spate cu fața în jos poți debita elucubrații de genul
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
este una simplă: să ne transfigurăm fricile sociale sub semnul binecuvântat al fricilor superioare (spirituale și religioase). 1 Pierre Brunel, Miturile secolului XX, Editura Univers, București, 2003, p. 235 2 Mircea Eliade, Istoria credințelor și ideilor religioase, traducere de Cezar Baltag, Chișinău, Editura Universitas, 1994, vol. I, p. 373. 3 Epistola către Evrei, 11 :13-16. 4 Ian G. Barbour, Când știința întâlnește religia. Adversare, străine sau partenere?, București, Editura Curtea Veche, 2006, pp. 150-151. 5 Adi Dohotaru, Anii'60: mișcări contestatare
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
ca un complex emoțional imaginativ implicat într-un limbaj ambiguu și, ca atare, deschis unor interpretări multiple”. (Constantin Parfene, Problematizarea și studiul literaturii) Pentru elevul de clasa a VIII-a receptarea unui text narativ de mare complexitate, cum este romanul Baltagul de Mihail Sadoveanu, presupune existența unor competențe generale și specifice, dintre care trei sunt esențiale: receptarea și producerea unei varietăți de mesaje, folosirea de instrumente de analiză a diferitelor texte, integrarea cunoștințelor și deprinderilor lingvistice și de interpretare în diferite
A şaptea artă în sprijinul abordării textului literar. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Ioana Stănescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1361]
-
literare căreia îi aparține textul dat, la fel trebuie să comenteze specificul modalităților de caracterizare a personajului prin raportare la portretul fizic și moral. Dacă ne gândim la așteptările elevului și ale profesorului de limba română, la faptul că romanul Baltagul se studiază și în liceu, atunci se justifică și preocuparea noastră de a găsi și experimenta metode alternative pentru înțelegerea unui concept operațional care să genereze o atitudine pozitivă și o gândire formativă. în fiecare an am încercat ca prin
A şaptea artă în sprijinul abordării textului literar. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Ioana Stănescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1361]
-
atunci se justifică și preocuparea noastră de a găsi și experimenta metode alternative pentru înțelegerea unui concept operațional care să genereze o atitudine pozitivă și o gândire formativă. în fiecare an am încercat ca prin vizionarea la clasă a filmului Baltagul să-l întoarcem pe tânărul cititor de clasa a VIII-a spre opera care a stat la baza acestui scenariu, prilej de a observa că literatura are propriul rol, bine determinat, chiar dacă nu exercită aceeași seducție ca Internetul sau calculatorul
A şaptea artă în sprijinul abordării textului literar. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Ioana Stănescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1361]
-
prin 202 care va trece sufletul spre lumea drepților. Prin acest ritual, asupra căruia se insistă destul de mult, se face asocierea cu basmul, prin motivul nemuririi. Dacă în basm se folosește apa vie pentru a aduce ființele pe pământ, în Baltagul, Nechifor Lipan va rămâne viu în memoria urmașilor prin acel ceremonial ce constituie încununarea supremă a acestui efort de restituire a unei funcții existențiale. El va avea un mormânt, o piatră de mormânt: se va întoarce Praznicul de după înmormântare are
A şaptea artă în sprijinul abordării textului literar. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Ioana Stănescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1361]
-
în care adevărurile se pot revela, morții, păsările, brazii și pietrele pot vorbi. Acum criminalii sunt forțați să se demaște, firele urzite de Vitoria cu migală duc la deznodământul necesar, iar Gheorghiță, ca într-un gest ritualic, lovește cu același baltag cu care Nechifor fusese atacat, în timp ce Baltagul lui rămâne pur, secvență ce facilitează elevilor înțelegerea titlului. Proba de foc a maturizării sale, Gheorghiță o trece mânuind baltagul. Interpretarea acestui gest e simbolică, e realistă, pentru că la Sadoveanu, oamenii luptă, iar
A şaptea artă în sprijinul abordării textului literar. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Ioana Stănescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1361]
-
păsările, brazii și pietrele pot vorbi. Acum criminalii sunt forțați să se demaște, firele urzite de Vitoria cu migală duc la deznodământul necesar, iar Gheorghiță, ca într-un gest ritualic, lovește cu același baltag cu care Nechifor fusese atacat, în timp ce Baltagul lui rămâne pur, secvență ce facilitează elevilor înțelegerea titlului. Proba de foc a maturizării sale, Gheorghiță o trece mânuind baltagul. Interpretarea acestui gest e simbolică, e realistă, pentru că la Sadoveanu, oamenii luptă, iar după ce cad, urmașii nu au liniște până ce
A şaptea artă în sprijinul abordării textului literar. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Ioana Stănescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1361]
-
la deznodământul necesar, iar Gheorghiță, ca într-un gest ritualic, lovește cu același baltag cu care Nechifor fusese atacat, în timp ce Baltagul lui rămâne pur, secvență ce facilitează elevilor înțelegerea titlului. Proba de foc a maturizării sale, Gheorghiță o trece mânuind baltagul. Interpretarea acestui gest e simbolică, e realistă, pentru că la Sadoveanu, oamenii luptă, iar după ce cad, urmașii nu au liniște până ce nu restabilesc dreptatea. Pentru ca solemnitatea răzbunării să se desfășoare cum se cuvine, Vitoria a făcut la timp cele necesare: „Mâni
A şaptea artă în sprijinul abordării textului literar. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Ioana Stănescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1361]
-
oamenii luptă, iar după ce cad, urmașii nu au liniște până ce nu restabilesc dreptatea. Pentru ca solemnitatea răzbunării să se desfășoare cum se cuvine, Vitoria a făcut la timp cele necesare: „Mâni dau faurului o bucată de fier să bată din el baltag și sfinția ta vei face un bine, să-l blagoslovești”, îi spun ea preotului Dănilă. Baltagul acesta nu e o armă obișnuită destinată hoților de rând, și de aceea trebuie păstrat neîntinat, pentru că „i pentru altceva”. Nu în ultimul rând
A şaptea artă în sprijinul abordării textului literar. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Ioana Stănescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1361]
-
să se desfășoare cum se cuvine, Vitoria a făcut la timp cele necesare: „Mâni dau faurului o bucată de fier să bată din el baltag și sfinția ta vei face un bine, să-l blagoslovești”, îi spun ea preotului Dănilă. Baltagul acesta nu e o armă obișnuită destinată hoților de rând, și de aceea trebuie păstrat neîntinat, pentru că „i pentru altceva”. Nu în ultimul rând, vizionarea filmului îl ajută pe elev să înțeleagă particularitatea stilului sadovenian, acea frază lentă, ceremonioasă, în
A şaptea artă în sprijinul abordării textului literar. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Ioana Stănescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1361]
-
trădați de cineva, plătesc cu viața lor îndrăzneala de a divulga dușmanilor secretul. Din realitatea dură a vieții, imaginea ciobanului alunecă ușor în legendă. Poetul își amintește timpul când „veneau la joc ciobanii, cu cămășile înnegrite de unt și cu baltage. Venea câteodată și unul molâu. Tare ca ursul, dar molâu și scârbit. Cânta: „Ciobănaș la oi am fost / I-lai, i-lai-la / Fetele nu mă cunosc / I-lai, i-lai-la.” Notația impresiilor este făcută, după cum vedem, în spirit sadovenian. Într-o evocare
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
de Tatiana Petrache, traducere de Nicoleta Petuhov, Editura Bizantină, București, 2006, pp. 249-270. Culianu, Ioan Petru, Eros și magie în Renaștere. 1484, traducere de Dan Petrescu, Editura Nemira, București, 1994. Eliade, Mircea. Istoria credințelor și ideilor religioase, traducere de Cezar Baltag, Editura Univers Enciclopedic, București, 2000. Gauchet, Marcel, Dezvrăjirea lumii. O istorie politică a religiei, traducere de Vasile Tonoiu, Editura Științifică, București, 1995. Girard, René, Despre cele ascunse de la întemeierea lumii, traducere de Miruna Runcan, Editura Nemira, București, 2008. și Gianni
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Bucovina, Răscoala țăranilor din Ocolul Câmpulungului Moldovenesc din anul 1805, Frații Gheorghe și Alexandru Hurmuzachi și ziarul Bucovina, Noi documente privind familia Hasdeu, Familia Onciul. Studii și documente, Bucovina în războiul mondial, Documente bucovinene, Satele dispărute din Bucovina. 6. Gheorghe Baltag (1909-1992), preot și publicist, cu studii la Iași și Cernăuți, publică articole pe teme ecleziastice în Mitropolia Moldovei și Sucevei. 7. Gheorghe Băițan (1900-1976), profesor de limbă română, corespondează la Curentul, Universul și Glasul Bucovinei. 8. Ilarion Bereznițchi (1889-1989), profesor
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
S. Pană x X M. G. Poslușnicu X A. Răutu - - - - - N. N. Răutu - - - - - G. D. Râncu - - - - - I. Sângiorgiu x x X V. Tempeanu X P. Verona X N. Zaharia - - - - - I. Anisescu - - - - - A. Apetroai - - - - - A. Arșinel - - - - - D. Balan - - - - - T. Balan X G. Baltag - - - - - G. Băitan - - - - - I. Bereznitchi - - - - - E. Biedrzycki - - - - - G. Bilan - - - - - I. Bilețchi - - - - - E. Boca - - - - - A. Bocănețu - - - - - L. Bodnărescu - - - - - I. Borșu - - - - - A. Brăescu X E. Camilar x x E. Cara - - - - - I. Cârdei - - - - - M. Cărăușu - - - - - L. Cehovschi - - - - - R. Cehovschi - - - - - T. Chelariu x X V.
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
literară - o viață întreagă dedicată scrisului - peste 100 de volume, între care: Floare ofilita (1905), Apa morților (1911), Neamul Șoimărestilor (1915), Țara de dincolo de negura (1926), Dumbrava minunată (1926) Hanu-Ancuței (1928), Împărăția apelor (1928), Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă (1929), Baltagul (1930), Creangă de aur (1933), Locul unde nu s-a întâmplat nimic (1933), Frații Jderi (1935-1943), Divanul persian, (1940), Povestirile de la BraduStrâmb (1941), Anii de ucenicie (1944), Nada Florilor (1951), Nicoară Potcoava (1952). Ceea ce impresionează înainte de toate este monumentalitatea operei
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93485]
-
cu oamenii și valorile sale reprezentative În discursul de recepție la Academia Română autorul mărturisea “Țăranul român a fost principalul meu erou”. Țăranul lui tipic este moldoveanul de la munte, cu viața aspră, dar suflet cald (evocat în legendă de la începutul românului Baltagul), individualizat prin câteva trăsături specifice : păstrează lumea veche, arhaica, patriarhala, are un profund simt al dreptății și al libertății, își apără până la moarte principiile moștenite din moși-strămoși, este un om blajin și de bun-simț, răbdător în suferință, adesea purtând în
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93485]
-
înăbușite; Hanu-Ancuței (în care cele nouă povestiri conturează o lume arhaica, povestitorii sunt țărani care retrăiesc întâmplări de demult, din vremea veche și care au plăcerea spunerii ceremonioase, a istorisirii unor întâmplări petrecute în locuri specific sadoveniene: hanul, moară, crâșma); Baltagul (român ce ilustrează viață grea a țărânilor de la munte, oieri sau tăietori de lemne, care-și duc traiul într-un spațiu pastoral mioritic, conducându-se după rânduieli nescrise, după legi și credințe strămoșești). Nicolae Manolescu îl raporta la tradiția orientala
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93485]
-
1981; * „Propilee. Cărți și destine“, Iași 1984; * „Nisipul“, roman, București 1989; * „Poezia lui Eminescu. Arhetipuri și metafore fundamentale“, Iași 1990; * „Amfiteatru cu poeți“, Iași 1995 (ed. II revăzută, 2001); * „Caietele privitorului tăcut“, memorii, Iași 2001; * „Perspective“, studii critice, Iași 2001; * „Baltagul. Privire critică“, Cluj-Napoca, 2002; * ,,Pașcani. Municipiul si zona. Monografie”, Editura Polirom, Iași, 2000 (coordonator). Traduceri: * N.V. Gogol; * Jean Bouticre; * Gaetano Salveti; * Nino Muccioli. Bibliografie: - http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin Cioprag a; - Dan Manuca, Constantin Ciopraga, nonagenar. Eseu lexicografic; - Constantin Ciopraga
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
taie vederea / 155 • Sorin Mărculescu. Dubla intuiție și definirea prin precursorat / 166. În lumina prevederii / 173 • Ștefan Aug. Doinaș. Despre real ca distanță a imaginii. Reducția revelatoare / 177. Locul posibil - zarea dintre lucruri / 191. Apariția din miezul dispariției / 197 • Cezar Baltag. Lumea ca transparență sau realitatea lui a fi ca. Transferul în prefăcut / 202. O ontologie a posibilului / 208 • Daniel Turcea. O "fără de nume străvezime". Treptele decreației / 215. Imaginea de sub imagine / 222. O artă a imprezentării / 234 • Poetica lui Ioan Alexandru
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
foc/ nainte de-a se face întuneric". În locul acestui neloc, ceea ce vine să locuiască prevestește, se așază în locuire ca să apară și să lumineze. Loc de pelerinaj care, acum, rămâne în vedere, îi adună pe toți în lumina înțelegerii. Cezar Baltag. Lumea ca transparență sau realitatea lui a-fi-ca Transferul în prefăcut Dacă a-vedea-ca (fenomenologic) îl presupune pe a-fi-ca (ontologic), înseamnă că inclusiv problema referinței se pune în alți termeni decât în cei ai discursului comun. Putem vorbi, în cazul transferului metaforic
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
fenomenalitatea lumii obiective? Căci a vedea un fenomen ca existent înseamnă a-l înțelege ca altceva posibil și, implicit, a deschide distanța unui raport de transcendență. Prin urmare, "a întrezări ceea ce se află dincolo de aceste postpoziții verbale", cum spune C. Baltag, presupune a fi pe urmele referinței deviate, dislocate, suspendate în prepoziția unei medieri în care "referința semnului nu mai este "reală", ci virtuală. Suspendarea referinței "reale" (...) este, într-adevăr, condiția accesului la meta-referință și ea se realizează printr-o "ruptură
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]