1,477 matches
-
semnalat faptul că atât dicționarul amintit, cât și studiul întreprins de Elisabeta Lăsconi menționează alături de numele Iorgovan pe acela de Iovan, ambele lucrări făcând, astfel, trimitere la cunoscuta legendă fantastică Iovan Iorgovan. Deși această creație populară era bine cunoscută în Banatul românesc și sârbesc (Colecția Cătană), nu identificăm o altă apropiere de nuvela slaviciană cu excepția utilizării numelui pentru eroul central. Etimologia e destul de lămuritoare, în sensul că ea traduce o opțiune pentru un nume românesc, "autohtonizat" care vorbește despre varietatea etnică
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
lipsește scriitorului simțul vieții orășenești de "dincolo" indiferent de clasa socială pe care o supune analizei. El rămâne excelentul observator al lumii sale și asta nu e puțin lucru atunci când cunoaștem dificultatea pe care o presupune surprinderea societății "pestrițe" a Banatului românesc care face obiectul atâtor creații remarcabile dintre care două (Mara și Pădureanca) sunt capodopere. În realizarea lui Dinu există însă câteva pagini deosebite (ultimele treizeci ale unui roman de două sute de pagini). Fierarul află că Fira, fiica stăpânului său
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
luată în calcul eventualitatea că una dintre întrebările pe care Iliescu urma să i-o adreseze lui Constantinescu să vizeze zvonurile privind pretinse pregătiri făcute în cadrul Bisericii că în cazul victoriei candidatului CDR Patriarhul Teoctist să fie înlocuit cu mitropolitul Banatului Nicolae. Tema făcuse în perioada respectivă o anumita vâlvă după ce fusese lansată în spațiul public de senatorul PDSR (partid devenit ulterior PSD) și stareț al Mănăstirii Plumbuita din București Neculai Simeon Tatu. Potrivit lui Dobrescu, pistă a fost abandonată din cauza că
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
magna cum laude; doctoratul și-l va lua cu același calificativ în 1937, în fața unei comisii prezidate de C. Rădulescu-Motru, cu teza Modalitatea estetică a teatrului. Răspunzând chemării unor intelectuali bănățeni, în frunte cu viitorul deputat Avram Imbroane, pleacă în Banatul proaspăt unit cu țara pentru a se înscrie, cu devotament și febrilitate, în acțiunea de culturalizare a provinciei. Este redactor-șef la „Banatul”, devenit „Banatul românesc” (1919-1921), înființează și conduce, pe rând, publicațiile „Limba română” (1920) și „Țara” (1920-1921), în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
teatrului. Răspunzând chemării unor intelectuali bănățeni, în frunte cu viitorul deputat Avram Imbroane, pleacă în Banatul proaspăt unit cu țara pentru a se înscrie, cu devotament și febrilitate, în acțiunea de culturalizare a provinciei. Este redactor-șef la „Banatul”, devenit „Banatul românesc” (1919-1921), înființează și conduce, pe rând, publicațiile „Limba română” (1920) și „Țara” (1920-1921), în care semnează atât cu numele său, cât și cu pseudonimele Grămătic, Millu&Cam, Cronicar, Radical ș.a. Având totdeauna în minte o arhitectură programatică - trezirea conștiinței
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
medicală și exploatarea aparaturii medicale 3 Exploatarea echipamentelor turistice 3 Facultatea de Inginerie din Hunedoara Electronică aplicată 3 Exploatarea mașinilor și utilajelor 3 Tehnică de calcul 3 * Durata studiilor, în ani 47. UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ A BANATULUI DIN TIMIȘOARA A) Învățămînt universitar de lungă durată la zi, la distanță Facultatea Specializarea * Facultatea de Agricultură Agricultură 5 6 Ingineria și protecția mediului în agricultură 5 6 Biologie Agricultură 4 Inginerie genetică în agricultură 5 Biotehnologii agricole 5 Facultatea
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
generoasă misiune cu miez național. Cartea Românii din Ucraina vine În completarea firească a altor lucrări semnate de Vlad Bejan precum: Românii din Bulgaria, Isttroromânii, Românii din suduk Basarabiei, Românii de la nord de Tisa, Romînii din Timocul sârbesc, Românii din banatul sârbesc, etc. Toate și Încă multe altele dedicate celor pe care vremurile și nimicnicia unora i-a lăsat orfani de propria țară. Convocând În demersul său date și evenimente istorice, mărturii ale istoricilor și ale unor filologi, date statistice relevante
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
s au dovedit Ilva Mică 34, Tiha Bârgăului 6, Joseni 17, Prundul Bârgăului 10. Rasa Bănățean În conformitate cu evaluările făcute de Moșneaga (1957Ă, rasa Bănățean se aseamănă cu rasa Românesc Comun. Răspândirea populațiilor aparținătoare acestei rase a fost constatată pe dealurile Banatului și ale Crișanei și în mică măsură în zona de șes. Populațiile rasei Bănățean s-au dovedit a fi surse valoroase de gene, dintre care remarcăm valoarea populațiilor locale de Roșia Montană, de Grabăț, Alb Românesc de Rușețu. Rasa Portocaliu
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
Ujgorod, unde a existat mănăstirea Peri în care s-au făcut primele traduceri religioase în românește, sudul Basarabiei și zona litoralului Mării Negre pînă la Odesa), în Ungaria (Bihorul de Vest), în Bulgaria (Cadrilater și linia sudică a Dunării), în Serbia (Banatul iugoslav, valea Timocului). În general, în decursul istoriei, teritoriul de limbă română a suferit importante restrîngeri, în unele zone ale lui, aflate sub ocupație străină, populația românească fiind deznaționalizată, deportată sau exterminată. Prin emigrare, comunități importante de români au ajuns
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Academiei Române, a Societății Regale de Geografie etc. cât mai ales prin renumitele excursii de studii realizate pe diverse trasee montane din țară, În special prin cele trei excursii științifice, organizate În 1921, din Munții Retezat, cei Apuseni și ai Banatului. La aceste excursii practice de cercetare, informare și formare profesională au participat: geografi, geologi, botaniști, cadre didactice (de la universitățile din țară), profesori de geografie din Învățământul gimnazial, studenți, precum și tineri și cadre de specialitate din Franța. c) contribuția deosebită pe
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
învățători și, în același an, cu Pitic Țințarul. În continuare, colaborează , timp de aproape șase decenii, la un mare număr de ziare și reviste: almanahuri și calendare, „Foaia diecezană”, „Drapelul”, „Luceafărul”, „Familia”, „Tribuna”, apoi, după Unire, la „Arhivele Olteniei”, „Semenicul”, „Banatul literar”, „Calendarul românului”, „Almanahul Banatului” ș.a. Debutează editorial cu Poveștile Bănatului (I, 1893). Urmează alte volume, care conțin cu precădere basme, dar și, sporadic, legende și snoave. Nu sunt neglijate nici baladele. Din păcate, entuziasmul de culegător al lui C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286138_a_287467]
-
circulație locală (Mârza, Rusalin al lui Damian, Patima lui Ioan Stoia etc.). Este însă și autorul unei senzaționale contrafaceri a Mioriței. Pasiunea pentru poveștile populare, cea mai importantă latură a activității sale, i-a adus supranumele, excesiv, de „Creangă al Banatului”. În proza memorialistică, risipită prin reviste, evocă anii copilăriei și experiența pedagogică (Suferințele unui învățător de la naștere până în timpul prezent, 1888, Amintiri din copilărie,1902, Chipuri din satul nostru, 1909 etc.). A scris și poezii (unele în grai bănățean), nesemnificative
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286138_a_287467]
-
frumoase povești din Banat, București, 1947; Povești, balade, povestiri, Timișoara, 1969; Rozuna, doamna florilor, îngr. și pref. V. Șerban, Timișoara, 1974; Basme, povești și balade, îngr. Doina Comloșan și V. Șerban, Timișoara, 1984. Repere bibliografice: Liviu Jurchescu, Un Creangă al Banatului: Gh. Cătană, „Semenicul”, 1928, 10-11; Cosma, Bănățeni, 95-97; Cornel Corneanu, Doi ani de la moartea lui Gheorghe Cătană, „Revista Institutului Social Banat-Crișana”, 1946, ianuarie-iulie; Ion Apostol Popescu, Un neobosit pedagog și folclorist bănățean: George Cătană, O, 1958, 9; Ion Apostol Popescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286138_a_287467]
-
la originile revoluției și mai ales la sensul ei profund anticomunist. Denigrată de puternicii zilei (Frontul Salvării Naționale și echipa condusă de Ion Iliescu) și răstălmăcită în fel și chip (printre alte acuze absurde era aceea că documentul solicita... autonomia Banatului), Proclamația deranja prin toate cele 13 puncte ale sale, dar mai ales prin punctul 8, care propunea soluția lustrației, pentru concretizarea unei purificări etice (cu miză politică) la nivelul întregii Românii. Textul Proclamației completa, la nivel oficial, pamfletul la adresa celor
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
că Germania, direcționându-și atenția și acțiunile până în iunie 1941 spre Balcani (intervențiile în Grecia și Iugoslavia), Budapesta a fost obligată să-și concentreze și ea eforturile în această direcție, pentru a nu irosi ocazia de a-și urmări interesele în Banatul sârbesc și în Voivodina. Cu toate că era în aceeași tabără cu România, după ce ambele semnaseră aderarea la Axă, Ungaria a continuat să acționeze informativ și cu aplomb asupra spațiului românesc, ca un veritabil adversar și nu ca un aliat, fără menajamente
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
când a fost vorba să se încerce și în literatură. Debutând în 1925, în „Tribuna nouă”, cu o schiță din viața învățătorilor de la țară, A. va continua să publice, constant, până după 1945, în „Țara”, „Vestul”, „Progres și cultură”, „Granița”, „Banatul literar”, „Știrea”, „Luceafărul”, „Colț de țară”, „Biruința”, „România de Vest”, „Fruncea”, „Provincia”, „Banatul” ș.a. În genere, optica schițelor și povestirilor este a intelectualului sătesc îndatorat unui sămănătorism întârziat. Greu desprinse de lecția de morală sunt și romanele lui A. Adelina
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285483_a_286812]
-
se regăsesc de aceeași parte a baricadei, alături de Națiunile Unite. Mareșalul Ion Antonescu, deși aliat al Germaniei, nu atacă direct Iugoslavia și nu ocupă partea sârbească a Banatului. Mai mult, el cere Germaniei să nu permită ca Ungaria să anexeze Banatul sârbesc. Conducătorii partidelor istorice, Dinu Brătianu și Iuliu Maniu, îl sfătuiesc pe Ion Antonescu să nu comită greșeala de a întreprinde o acțiune militară contra Iugoslaviei, țară cu care România nu fusese niciodată în război. Totuși, aviația germană folosește aeroporturile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
o limbă româna pură și au obiceiurile etnofolclorice identice cu ale românilor de la Nord de Dunăre. Caravana noastră a fost prima de acest fel acceptată de Belgrad, dar monitorizată strict de autoritățile locale și centrale. În schimb, românii din Voivodina (Banatul Sârbesc), pe care i-am vizitat de asemenea, sunt recunoscuți ca minoritate etnică, au școli, ziare, edituri și pot oficia slujbe în limba română. A doua caravană am organizat-o în Ungaria, la comunitățile românești din Budapesta, Szeged, Gyula și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
rămîn cu blocurile, Bogdan-Vodă 19 casa cu verde, Lida mea ce face, săraca? Soroca 53 km, intersecție "Petrom"/"Lukoil"/"Tirex Petrol", Berezovca 3, puieți pe dealuri pe spinarea moldovenilor ruralitate, sclavia latinității ridică edificiul social, roata de sate de la Nistru banatul, marcgrafiatul, craina, Rotari, Vertiujeni, Cobîlnea, fiecare după un articol militar, Briceni-Sat țoluri la uscat pe camionul-cisternă, tu cu grija gardului, îndreaptă stinghia de jos, tufa tapet de flori, porumburile libertatea dealurilor sub ocupație, vom fi iarăși ce-am fost și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
reacția ascultătorilor. Alături de balade fantastice, dintre cele mai vechi, numeroase sunt baladele vitejești, din care cel mai bogat reprezentat este ciclul Novăceștilor: Gruia lui Novac, Turcul și Novăceștii, Novac vinde pe Gruia. Prin tematică și circulație, unele balade sunt caracteristice Banatului: Roman Voinicul, Stoican, Rozan etc. Chiar balade cunoscute au variante specifice acestei zone: Corbea devine Mârza, iar Doicin bolnavul se numește aici Iovan. Ciclului familial îi aparțin doar câteva balade: Turcul și soru-sa (motivul „nevasta vândută”), Iancu Sibiiancu și Stoican
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286414_a_287743]
-
titular definitiv al Liceului „Traian Doda”. A fost membru al Societății Scriitorilor Români, al Societății Regale de Geografie și, în urma publicării unor studii de geografie și de geologie, membru al Academiei Germane din München. A întemeiat și a condus revista „Banatul literar” (1934-1938). Debutează cu poezii mărunte și articole despre folclor în 1906, continuând să colaboreze susținut la un număr relativ mare de periodice, între care „Drapelul” (Lugoj), „Izvorașul”, „Șezătoarea”, „Foaia diecezană” (Caransebeș), „Tudor Pamfile”, „Neamul românesc”, „Conștiința națională” (Craiova). Publică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286443_a_287772]
-
Craiova, 1935; De prin secoli..., Craiova, 1936; Peisagii și simfonii, Craiova, 1936; Din viața scriitorilor, I-II, București, [1937]; Monografia satului Lisaura (în colaborare cu Gh. Mihuță), Suceava, 1939; Activitatea poetică a scriitorului Ioan Alex. Bran-Lemeny, Craiova, 1944. Culegeri: Mărgăritarele Banatului Mare, Timișoara, 1925; Basme, istorioare, legende și anecdote, București, 1926; Balade, Timișoara, 1927; Basme și istorioare, Timișoara, 1927; Doine și romanțe, Balade, legende, strigături la joc, Timișoara, 1927; Legende, Timișoara, 1927; Snoave, Timișoara, 1927; Anecdote din popor pentru popor, Timișoara
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286443_a_287772]
-
este la fel, doar că drumurile sunt asfaltate. Aceste drumuri erau accesibile doar drumeților sau căruțașilor. Și pentru că aceștia nu puteau face față transportului cărbunelui, era necesar un nou mijloc de transport modern, calea ferată. Prima cale ferată construită în Banatul Montan lega portul fluvial de atunci Baziaș, printr-un traseu frumos și pitoresc, de localitatea Oravița, care era centrul cel mai important al zonei. Prin construirea drumului de fier Oravița - Baziaș, port la Dunăre, de unde cu ajutorul companiei de transport
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
fier Oravița - Baziaș, port la Dunăre, de unde cu ajutorul companiei de transport fluvial, trecând prin Belgrad, Budapesta, Bratislava, se ajungea cu vaporul la Wiena, capitala Imperiului Austro- Ungar. De unde, tot pe acest traseu, dar în sens invers, veneau coloniștii în Banatul Montan și în plus ajungeau mai repede mărfurile așteptate, care ajutau la dezvoltarea comerțului, în industrie și Odată rezolvată problema transportului de la Oravița spre inima Europei, rămânea de rezolvat transportul aurului negru și a aurului verde din zona Steierdorf-Anina la
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
1950-2000. - vol 5. - Iași: Editura Pan Europe, 2003, p. 204209 - Sârbu, Nicolae - De o sută de ori Banat . - Deva: Călăuza, 2003, p. 146-151; 207- 210 - Doina&Gustav Hlinka- Pictură naivă - Naive Malerei. - Reșița: ColorPrint, 2004. - Țigla, Erwin Josef - Germanii din Banatul Montan.Reșița: InterGraf, 2003 . - p. LI-LII; 135-138; 199-200. - Vintilă Mihai - Colivia cu naivi . - Reșița: InterGraf, 2002, p. 23-25 - Vintilă, Mihai - Dicționarul Artei Naive din România.Reșița, Timpul, 2001, p. 60-61. - Vintilă, Mihai - 101 pete de culoare. - Reșița, Editura Pro
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]