2,143 matches
-
ansamblul; dinspre templu se desfășurau alei rectilinii, încărcate cu monumente care duceau spre terenurile de gimnastică și atletism; în fine, de jur-împrejur se înălțau printre ramuri de copaci clădirile gimnaziilor, sălile cu exedre și încăperile pentru conversații și symposia (sumpósia = „banchete, beții în comun”)10. „Akademicienii”, discipolii lui Platon, își duceau viața în comun, ca și pitagoreicii, dar fără restricțiile și disciplina severă pe care cei din urmă erau siliți să le îndure. Activitatea fundamentală era asigurată de expunerile regulate ale
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
acesteia sacralitate. 9. Cf. Picard, op. cit. (apud Marrou, op. cit., p. 321). 10. Am preluat, fără prea multă convingere, această înțelegere brutală conferită de H.-I. Marrou lui symposia; Marrou nu îl agrea pe Platon și nici „obiceiurile grecești” care însoțeau banchetele. Socotesc util să lămuresc aici ce erau, de fapt, acestea. Încă din secolele V-VI î.Hr. se statornicise la atenieni obiceiul ca „societatea bună” să se adune seara pentru a lua masa în comun. Această cină - devipnon (déipnon) - era, în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
său era să prevină îmbătarea participanților (chiar dacă aceasta nu putea fi evitată întotdeauna). Fără îndoială că symposia akademice erau similare, iar Platon juca rolul de symposiarh care conduce seminarii filosofice. În acest sens, vezi P. Creția, studiu introductiv la Platon, Banchetul, Humanitas, București, 2006. 11. După toate probabilitățile, acestea se organizau în corelație cu temele symposionice - ceea ce arată că este vorba despre un curriculum akademic riguros. Conținutul infernal-thanatic, rezultat din cultul lui Poseidon, Adrastes și Dionysos, se datora importanței pe care
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cei care se mulțumesc doar cu „studii propedeutice”, precum cele literare, retorice, matematice, astronomice, medicale etc., nu parvin decât la o cunoaștere mediocră, speologică. Doar studiul adâncit al filosofiei permite „marea înțelepciune”, „cunoașterea solară”. 19. Mitul lui androguno" la Platon, Banchetul, 189d-192a (vezi mai ales ediția îngrijită de P. Creția, Humanitas, București, 2006). 20. apaideusia - cuvânt compus din a-privativum și paideia - desemnează atât starea de „nedesăvârșire”, cât și „ignoranța”, „prostia”, „lipsa de educație”, „neghiobia”. Pentru a depăși „starea de nedesăvârșire”, cu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
la reglementările legale la vamă. O relatare frecventă a fost cea despre îmbrăcarea mai multor tricouri înainte de graniță. O altă istorisire, unică, dar sugestivă, este cea a unei tinere care a fost cu mama ei să-și cumpere haine pentru banchetul de absolvire a liceului. Ea a spus că și-a cumpărat lucruri noi, iar pe cele vechi (special îmbrăcate înainte de plecare) le-a aruncat la gunoi cât timp erau în Ungaria. Aceste exemple sunt argumente suplimentare în favoarea tezei că, în
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
librăriei Hasefer. Asociindu-se cu un grup de tineri intelectuali clujeni (Eduard Mezincescu, Grigore Popa, Nicu Caranica, Wolf Aichelburg, Olga Caba, Radu Pușcariu), editează în 1933 revista avangardistă „Herald”, rămasă la un singur număr, unde semnează proza Deschidere la un banchet. Mai scrie la „Ardealul”, „Revista literară”, „Dacia” „Caleidoscop”, „Symposion”, „Gând românesc”, „Hyperion”, „Patria”, „Tribuna Ardealului”, „Societatea de mâine”, iar mai târziu la „Contemporanul”, „Gazeta literară”, „Tribuna” ș.a., uneori semnând Saul Pelaghia, Gh. Scridon și Lukian Vlasiu. În 1921 își oficializase
VLASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290610_a_291939]
-
complicitatea supraveghetorilor, că la cele din 1975 undeva au apărut pe buletine, scrise cu litere de tipar, „niște înjurături naționale” și excremente, că Grigore Vasiliu-Birlic s-a înscris în PCR sub efectul spaimei stârnite de afirmația lui Vâșinski, la un banchet, că intelectualii români aveau de ales între „titluri, onoruri și bani ori Siberia”. Lectura devine însă acaparantă prin smulgerea unor măști de politicieni și scriitori venerați, prin desecretizarea vieții lor intime, prin punerea sub reflector a unor practici medievale de
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
fapt, o îngrijorare perpetuă („Nici în dimineața asta nu mi-a sunat ceasul! E semn bun!”). În poezie nostalgia este provocată uneori de sentimentul rusticității fruste, vizibil în construirea unui peisaj care năzuiește către liniștea patriarhală, deși este bântuit de „banchetul strigoilor” ( Seara când vin prin sat...). Înțelepciunea comunitară pare să constituie un scut a cărui ocrotire este însă ascunsă îndărătul vorbei în doi peri, susținută de un text care oscilează între poemul în proză și snoava cu iz sapiențial, ca
MURESEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288312_a_289641]
-
al dicteului automat, totul însă sub hegemonia reveriei transparente. Domesticul își are locul său privilegiat, printr-o perspectivă naturistă și onirică stilizată: „Cerșetori de azur de alge minunate / Stați acasă. Hamacul reveriei vă e la-ndemână / Chemați funigeii amintirilor la banchet / Ca surâsul logodnicelor de optsprezece ani” (Peisaj clătinat). În schimb, prozopoemele lasă loc, în fluxul oniric, umorului negru și sarcasmului. Câteva colaje din 1942, intitulate Atentat la bunele tabieturi, amintesc de absurdul straniu al lui Max Ernst. P., care pledase
PANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288647_a_289976]
-
P., rămâne un reper original în literatura română contemporană. SCRIERI: Obiecte mișcate, București, 1991; Lucruri simple sau Echilibrul instabil, Sibiu, 1992; Limitele puterii sau Mituirea martorilor (în colaborare cu Mircea Ivănescu), Sibiu, 1994; Familia și echilibrul indiferent, Târgu Mureș, 1995; Banchetul. Echilibrul stabil, București, 1998; Manual de gânduri care liniștesc / Manual de gânduri care neliniștesc, București, 2000; Cealaltă obișnuință, îngr. Dumitru Chioaru, Cluj-Napoca, 2002; Obiecte mișcate, I-II, îngr. Nicolae Țone, cuvânt de însoțire Mircea Ivănescu, introd. Mircea Martin, București, 2003
PANŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288658_a_289987]
-
1995, 2-3; Ruxandra Cesereanu, Justiniada, VTRA, 1995, 4; Iulian Boldea, Echilibru indiferent, PSS, VTRA, 1995, 4; Laurențiu Ulici, Fenomenul literar „nouăzeciștii”, „Curierul românesc”, 1996, 2; Dan Silviu Boerescu, O nuntă grea - contractul matrimonial al genurilor, LCF, 1996, 23; Alex. Ștefănescu, „Banchetul. Echilibrul stabil”, RL, 1998, 48; Marin Mincu, „Mișcarea obiectelor” poeziei, CNT, 1999, 44; Bucur, Poeți optzeciști, 159-163; Cistelecan, Top ten, 9-11; Octavian Soviany, Textualism, postmodernism, apocaliptic, Constanța, 2000, 130-133; [Iustin Panța], „Euphorion”, 2001, 4 (număr special); Nicoleta Sălcudeanu, Delicata impostură
PANŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288658_a_289987]
-
București, 1939; Când doi se ceartă, București, 1940; Versuri, București, 1943; Cine-i autorul acestui roman senzațional?, București, 1943; Scrieri, I-II, îngr. și pref. Matei Călinescu, București, 1966; Bucureștii tinereții mele..., îngr. Mioara Minulescu, pref. Emil Manu, București, 1969; Banchetul meu, îngr. și pref. Emil Manu, București, 1971; Opere, I-IV, îngr. Emil Manu, pref. Mihai Gafița, București, 1974-1983; Versuri, postfață Gabriela Omăt, București, 1975; Romanțe pentru mai târziu, îngr. Marcela Radu, Craiova, 1984; Versuri, îngr. și postfață Simion Mioc
MINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
pe de altă parte, că despre păcatele mirenilor se vorbește tot timpul: la spovedanie, din amvon, pretutindeni. Însă nu defectele lor sunt pricinile de sminteală pentru cei care ar fi dorit poate, de atâtea ori, să participe în Biserică la banchetul credinței. „Rațiunile de poticneală” în elanul sincer al credinței nu sunt culorile pestrițe ale hainelor norodului, haosul imprevizibil al atâtor slujbe de cartier și poate nici kitsch-ul debordant al „artei populare” din biserică 1. Acestea sunt slăbiciuni sau mostre
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
jurnale sau epistole pedagogice. Era un mod de a sublinia importanța ideii de comunitate, rămasă intactă la neoplatonici, la autorii patristici și chiar până la scolastici. Totuși, în creștinismul primului mileniu - pe vremea când lectura era încă un eveniment eclezial, precedând banchetul euharistic -, doar uzul liturgic al Scripturii legitima pasiunea bibliofilă. Inspirat de teologii alexandrini, Henri de Lubac prefera să descrie creștinismul nu ca pe o religie a Cărții, ci ca pe o religie a Cuvântului. Scolasticii au început să vorbească despre
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
dogmaticilor; aici se găsește una din cheile ezoterismului imputat deopotrivă lui Strauss și discipolilor săi; b) traducerea comentată a lui Émile, de Rousseau; în esență, o altă utopie pedagogică, asemenea scrierii lui Platon - în același spirit, Bloom a comentat și Banchetul; c) o masivă antologie de eseuri, Giants and Dwarfs: Essays 1960-1990; d) un comentariu erudit și original, scris împreună cu Harry V. Jaffa, Shakespeare’s Politics; e) o la fel de masivă carte postumă, Love and Friendship, încheiată cu puțin înainte de moarte, în
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
antropologic revelat de Tocqueville în portretul pe care-l face omului democratic); ca și The Closing, dar pe un ton mai sfâșietor - autorul își aștepta sfârșitul -, ultima carte a lui Bloom este o condamnare a vulgarității epocii noastre; capitolul despre Banchetul lui Platon reia comentariul menționat anterior, fiind cel mai explicit text în care Bloom se referă la iubirea homosexuală, dând un fel de filozofie a prieteniei, iubirii și erotismului, dar fără a face altminteri elogiul vreunei pasiuni anume dintre multele
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Elena Popescu, din partea asociației din Moldova, Aurelia Ciobanu, din partea Banatului, Bărnescu, din partea Crișanei, Iliescu din partea Bucovinei, Maria Pop, deputat Isăcescu din partea Frontului Românesc, av. Paul din partea Partidului Georgist, d-l Vulpe din partea Partidului Iunianist etc. Congresistele au participat la un banchet, iar în cursul după-amiezii au făcut diferite excursiuni în împrejurimi. Mâine dimineață congresul va lua în discuție o serie întreagă de probleme importante. Ziua a II-a ședința a fost prezidată de d-nele Maria B. Baiulescu și Elena C. Meissner
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
este un merit personal, ci ea se datorește unei voințe mai înalte, care totdeauna i-a poruncit ce să lucreze și cum să lucreze; era porunca neamului”. Atât serbarea de la teatru, programul festiv și cel artistic, cât și balul și banchetul au produs o profundă impresie asupra publicului participant. Reuniunea sărbătorește pe artistul Toni Bulandra de la București, cu ocazia împlinirii a 50 de ani. Organizează sărbătorirea artistului George Enescu, căruia îi aranjează un banchet splendid în saloanele „Casei Naționale”. Reuniunea ia
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
și cel artistic, cât și balul și banchetul au produs o profundă impresie asupra publicului participant. Reuniunea sărbătorește pe artistul Toni Bulandra de la București, cu ocazia împlinirii a 50 de ani. Organizează sărbătorirea artistului George Enescu, căruia îi aranjează un banchet splendid în saloanele „Casei Naționale”. Reuniunea ia parte activă la ridicarea monumentului Iosif Vulcan în Oradea, precum și la dezvelirea lui. Tot așa contribuie la ridicarea festivității dezvelirii monumentului Barbu Delavrancea la Oradea. Contribuie efectiv cu sume importante la ridicarea monumentului
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Ardeleanu, Ionel Teodoreanu, I. Peltz, dar apreciind (uneori cu entuzism) scrierile lui Em. Bucuța, Henriette Yvonne Stahl, Mircea Eliade, Victor Papilian. După 1955, continuă să elaboreze studii ample despre unii dintre cei mai importanți scriitori, editate parțial în volumul postum Banchetul lui Lucullus (1978), împreună cu o selecție din cronicile literare antebelice. Incitat de afirmațiile simpliste ale criticii sociologice, el propune în M. Eminescu. De la poezia socială la „Luceafărul” o viziune de ansamblu a operei poetului, a cărei unitate include o complexitate
BUCUR-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285902_a_287231]
-
Ion, Răscoala, Pădurea spânzuraților), el insistă îndeosebi asupra semnificației personajelor și a artei construcției epice. Expresie a unei atitudini pozitiviste față de opera literară, studiile lui B., însuflețite de febră polemică, beneficiază de o anume densitate și rigoare a demonstrației. SCRIERI: Banchetul lui Lucullus, îngr. și pref. Serafim Duicu, Cluj-Napoca, 1978. Repere bibliografice: Șerban Cioculescu, „Banchetul lui Lucullus”, FLC, 1978, 30; Silvia Urdea, Septimiu Bucur - restituit, VTRA, 1979, 2; Dicț. scriit. rom., I, 388-389. C.T.
BUCUR-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285902_a_287231]
-
epice. Expresie a unei atitudini pozitiviste față de opera literară, studiile lui B., însuflețite de febră polemică, beneficiază de o anume densitate și rigoare a demonstrației. SCRIERI: Banchetul lui Lucullus, îngr. și pref. Serafim Duicu, Cluj-Napoca, 1978. Repere bibliografice: Șerban Cioculescu, „Banchetul lui Lucullus”, FLC, 1978, 30; Silvia Urdea, Septimiu Bucur - restituit, VTRA, 1979, 2; Dicț. scriit. rom., I, 388-389. C.T.
BUCUR-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285902_a_287231]
-
1972; Elegii, București, 1973; Petrecere pe iarbă, București, 1973; Ave, noiemvrie, București, 1975; Întoarceri, București, 1977; Roata lumii, București, 1977; 65 poeme, București, 1978; Umbră arsă, București, 1980; Epitaf, București, 1981; Poem în Utopia, București, 1983; A fi-fire, București, 1984; Banchet autumnal. Impresii de călătorie, București, 1984; Terase, București, 1985; Efectul de seră, București, 1987; Kilometrul unu în cer, București, 1988; Anno Domini (inedite 1970-1989), București, 1991; Copilărinda, București, 1991; Efectul de seră, București, 1991; Zidul martor. Pagini de jurnal. 1970-1990
ALBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285228_a_286557]
-
îmi spuneam, vor avea și ele dreptul la o vitrină încălzită și chiar la un pomișor de Crăciun cu ghirlanda lui de lampioane...“ La câteva clădiri distanță de hotel, am fost prinși în valul cu miros de vin al unui banchet ce se revărsa pe trotuar. Vreo douăzeci de bărbați și femei râdeau în hohote, felicitându-se pentru ideea ce le trecuse prin minte: să se ducă să se fotografieze, între două feluri de mâncare, pe fundalul turnurilor Kremlinului aflat în
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
departe, că nu îmi mai dădeam seama dacă zâmbeai sau mă priveai cu tristețe. Am mers spre tine, cu sentimentul că te regăsesc după o foarte lungă despărțire, la capătul unui nesfârșit drum parcurs. Printr-o coincidență absurdă, chefliii de la banchetul moscovit ne-au ajuns din urmă într-un restaurant parizian. Nu erau, bineînțeles, aceiași, dar bogăția lor avea aceeași origine, chipurile lor aveau aceeași mimică... Eram în căutarea unui loc liniștit, iar sala aceea pe jumătate goală era întocmai cum
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]