1,019 matches
-
1876, Ruggero Leoncavallo a compus o operă în patru acte, Chatterton, folosind ca model piesa lui Vigny - premiera a avut loc însă abia în 1896, la Roma (trei acte). Ernest Lacy a scris o dramă în cinci acte, intitulată The Bard of Mary Redcliffe / Bardul din Mary Redcliffe (1910), iar Charles Reznikoff a compus o piesă de teatru într-un act cu 15 scene, Chatterton (1922). Singura producție filmică pînă în prezent este cea din 1970: Thomas Chatterton, dir. Gustav Burmester
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
compus o operă în patru acte, Chatterton, folosind ca model piesa lui Vigny - premiera a avut loc însă abia în 1896, la Roma (trei acte). Ernest Lacy a scris o dramă în cinci acte, intitulată The Bard of Mary Redcliffe / Bardul din Mary Redcliffe (1910), iar Charles Reznikoff a compus o piesă de teatru într-un act cu 15 scene, Chatterton (1922). Singura producție filmică pînă în prezent este cea din 1970: Thomas Chatterton, dir. Gustav Burmester și Lothar Trautmann; scenariu
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
literature, vol 10, pp 245-273. Ward AW, Waller AR, ed. New York: G. P. Putnam's Sons. Kersey J (1708) Dictionarium Anglo-Britannicum: or, A general English dictionary. London: printed by J. Wilde for J. Phillips et al. Lacy E (1910) The Bard of Mary Redcliffe. Philadelphia: Printed by Sherman and Company. Lee D (2005) Forgeries. Romanticism: an Oxford guide, pp 521-537. Roe N, ed. Oxford: Oxford University Press. Macpherson J (1760) Fragments of ancient poetry, collected in the Highlands of Scotland, and
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
Grosu), Impactul politicului asupra Societății pentru Cultura și Literatura Română din Bucovina în perioada interbelică (Maria Costea), Vasile Balș - un iosefinist bucovinean (Mihai-Ștefan Ceaușu) etc. Sporadic apar rubricile „Istorie literară”, unde se remarcă eseul lui Dumitru Covalciuc intitulat Dimitrie Petrino, bardul Bucovinei, și „Istorie culturală - profiluri”, cuprinzând contribuțiile Eusebiu Mandicevschi în lumina unor documente noi de Maria Nichirsa, Diplomatul și scriitorul Octav Vorobchievici de Manuela Nicolae Popescu. Nume importante din diverse domenii sunt recuperate în secțiunea „Personalități bucovinene”, la care colaborează
ŢARA FAGILOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290065_a_291394]
-
inima rece!151 Poeziile epice ale lui Alecsandri străbat țara și renasc sufletele. Neamul, îngenuncheat de atâtea veacuri, ridică capul și fiecare român începe să se cu noască și să dobândească încrederea pierdută de-a lungul restriștelor. Alecsandri este marele bard al românismului. Am citit un număr de critice făcute literaturii lui Alecsandri, am auzit pe mulți întrebând care dintre Alecsandri sau Eminescu este mai mare? Dar opera lui Alecsandri nu poate fi supusă examenului comparativ fiindcă nu poate fi judecată
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nu cea de astăzi ci istoria de mâine și de poimâine - va spune că Alecsandri a fost marele poet al ceasului, care a cântat gloria neamului său în cea mai încântătoare limbă literară. Istoria va spune că a fost singurul bard care a cântat epopeea din 1877-’78 și a cântat-o în versuri de o frumusețe unică necunoscută limbii române nici mai-nainte nici după aceea. Și, totuși, în dicționarul lui Lazăr Șeineanu nici măcar nu se pomenește despre opera lui
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
după lingușelile sale concurate numai de cele ale lui Adrian Păunescu, și-a dobândit dreptul de a-și pune numele și pe coperta unei cărți. Evident, primii care au recenzat-o au fost prietenii săi de la Luceafărul, reduta secundă a bardului sexagenar Eugen Barbu. Artur Silvestri, același care ne intoxică cu radiografia redacției de la München și Paris a Europei Libere, și-a acordat o clipă de răgaz spre a preciza dimensiunile talentului lui Corneliu Vadim Tudor, particularitățile care-l deosebesc de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
regrete profund, cum menționează și Într-o scrisoare, decizia de a părăsi New York-ul. Speranțele sale de revenire nu s-au Împlinit. L-am revăzut În primăvara 1997, la Cluj. Venisem În România să Însoțesc pe Leon Botstein, președintele Colegiului Bard, care avea să dirijeze două concerte ale Filarmonicii bucureștene. Popasul clujean se datora invitației lui Andrei Marga. Convorbirea noastră la New York, cu un an În urmă, fusese Încurajatoare. Interlocutorul Îmi apăruse drept un spirit deschis, cu o viziune lucidă asupra
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
deschis, cu o viziune lucidă asupra României și intelectualității românești, atras de concretețea anglo-saxonă, inclusiv de pragmatismul american, și rezervat, În sfârșit!, mai rezervat decât atâția dintre colegii săi, asupra „subtilităților” pariziene de ultimă oră. Obținusem, Între timp, acordul Colegiului Bard pentru un proiect de a Înființa la Cluj, cu sprijin financiar și didactic american, un colegiu de „liberal arts and sciences” pe care urma să-l discut cu universitarii locali. Din păcate, programul extrem de Încărcat pe care mi-l făcuse
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și Matei Călinescu; mi-a făcut Însă bucuria de a-mi trimite un exemplar din volumul epistolar scris În tandem cu Ion Vianu. Este un document spiritual de un dramatism cu adevărat zguduitor. În ceea ce privește oferta pentru o bursă studențească la Bard College, am primit zilele trecute un fax de la d-na Janet E. Kettler, care mă Înștiințează, cu regret, că pentru anul În curs candidatura Clujului este totuși tardivă. Rămâne Însă În picioare- iată și vestea bună! - Întregul aranjament pentru anul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
să le Îngroape creștinește la Cimitirul Bellu și să Înalțe un monument funerar pe măsura meritelor și a prestigiului marelui cărturar”. Dacă am fi rămas În contact, aș fi avut, eventual, posibilitatea să-l plimb pe profesorul clujean prin colegiul Bard și să-i arăt micul cimitir „interconfesional” În care se odihnește Hannah Arendt. Mormântul: pământ plat, cu o piatră simplă (fără vreun semn religios) pe care scrie doar numele decedatei, data și locul nașterii și al morții, ca și pe
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
prea mare energie a iluziilor; lehamitea și chiar autismul care mă copleșiseră păreau protectoare. Șederea la București fusese, de altfel, supraîncărcată de obligațiile pe care mi le impunea rolul de „gazdă”, ca Însoțitor al dirijorului american Leon Botstein, președintele Colegiului Bard, unde predam de aproape un deceniu. Pe Zigu l-am sunat totuși cu puțin Înainte de plecare. Nu fuseserăm prieteni, ci, mai curând, prieteni ai unor prieteni. Astfel de implicită asociere asigura simpatie și solidaritate, fără să tensioneze efectiv comunicarea. Un
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
-și da, În sfârșit, seama că a venit momentul să-și ia traista În spinare. În 1982, nu știam că până la urmă „va veni o seară” și voi pleca și eu, cum scria Fundoianu, nici că voi ajunge cândva la Bard College, coleg cu cea care scrisese peste ocean memorabila frază despre o lume pe care o cunoscuse doar indirect, prin martori și lecturi... adică Marry McCarthy și groaza ei față de „tăcerea de gheață” a societății totalitare, unde și „căderea unui
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
modestul hotel Belvedere, de pe strada 48, unde locuiam și unde Închiriase și vizitatoarea o cameră, a fost fracturată de „Întârzierile” Gabrielei și de o anume intensitate aventuroasă de care se lăsase posedată până la zăpăceală. În larga bucătărie a casei de la Bard, Însă, la cafea, Într-o dimineață solară, am regăsit comunicarea. Tensiunea unor evocări surprinzătoare, livrate cu o invidiabilă detașare și o intensă participativitate, totuși, o readusese pe Gabriela cea dintotdeauna, la ora de maximă acuitate. Ne-am despărțit melancolic, prieteni
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
În care urma să ne vedem, hotelul În care era găzduită Gabriela devenise inaccesibil, datorită unei alarme care imobilizase Întreg cartierul, blocat de mașinile poliției și de patrule care legitimau pe cine le venea În cale. Ne-am revăzut la Bard, Însă, loc care s-a confirmat, și de data asta, norocos. O seară prelungită și o dimineață care relua conecția serii au readus, firesc, de parcă nu s-ar fi Întâmplat atâtea Între timp și chiar În zilele dinainte, bucuria regăsirii
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
fapt, decât prin mine, cel disputat timpuriu Între premise atât de străine, ireconciliabile. Interogația la care le supun este o aventură Încă neîncheiată. În primăvara 1995, la cursul intitulat „Exil și Înstrăinare În proza modernă”, pe care Îl țin la Bard College, lângă New York și atât de departe de Bucovina, ca și de Veneția, am avut privilegiul de a tutela o pasionată dezbatere În jurul nuvelei lui Th. Mann, Moartea la Veneția. Interesul pe care studenții Îl arătau față de un trecut și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
model”, În favoarea opțiunii libere, personale, În care reveriile și rănile individualității Își caută răspunsuri și refugii specifice, singulare, nu o dată secrete și exotice. Un mod, adică, de a sfida tiparele de orice fel, de azi, de ieri sau de alaltăieri. Bard College, iulie 1995 (Euphorion nr. 4/1995) Post-scriptum venețiantc "Post‑scriptum venețian" Acea strâmtă, vineție zi de toamnă 1979, fragmentată În două jumătăți paupere, când am văzut prima dată, printre perdele de ploaie, Veneția, a rămas În memorie ca un
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
a doua zi, participarea mea, ca vorbitor, la o conferință publică despre România. Am redus pe cât posibil și reîntâlnirile. Pe Cioran doream, Însă, să-l văd. Aveam motive speciale, În afara celor previzibile. În 1989, primul meu an de profesorat la Bard College, cunoscusem un amic al său, Edouard Roditi, fabulos pelegrin al literelor. Biografia și bibliografia sa erau pe măsură: născut În America, dar trăind mai mult În Europa, mai ales la Paris, poet, eseist, traducător din și În multe limbi
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
a vieții unui suflet agitat, a unei minți tulburate și tulburătoare: gânditorul ca blasfemator, provocator de controverse, vinovat copil al unui secol tragic. Traducere de Delia Radu (Conjunctions, nr. 31/1998; Familia, nr. 3/1999) Bérenger la Bardtc "Bérenger la Bard" Cursul pe care Îl inauguram, În toamna 1988, la Bard College se intitula Eastern European Writers. Selectasem cu precădere autori exilați ei Înșiși: Milosz, Koestler, Kundera, Danilo Ki½, Ionesco. Încercam să mă depărtez, și În acest fel, de mahmureala degenerării
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
tulburătoare: gânditorul ca blasfemator, provocator de controverse, vinovat copil al unui secol tragic. Traducere de Delia Radu (Conjunctions, nr. 31/1998; Familia, nr. 3/1999) Bérenger la Bardtc "Bérenger la Bard" Cursul pe care Îl inauguram, În toamna 1988, la Bard College se intitula Eastern European Writers. Selectasem cu precădere autori exilați ei Înșiși: Milosz, Koestler, Kundera, Danilo Ki½, Ionesco. Încercam să mă depărtez, și În acest fel, de mahmureala degenerării oriental-comuniste (căreia nu-i prevedeam, de altfel, o iminentă implozie
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
propria rutină. Aproape de Încheierea semestrului, prin noiembrie, când În Europa de Est se spulbera, incredibil, de la o zi la alta, Zidul Berlinului și atâtea alte sinuoase ziduri, până atunci inexpugnabile, s-a Întâmplat, totuși, ceva mai puțin obișnuit și În clasa de la Bard College. Printre lucrările scrise, de „mid-term”, primisem și una despre Rinocerii lui Eugène Ionesco. Ezitând s-o evaluez, am decis s-o citesc În fața clasei, fără să divulg numele autoarei, apoi să cer studenților s-o comenteze și să propună
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
rinoceritei putea fi recunoscut, astăzi, nu doar În carnetul sau insigna de partid, În crucea, steaua și semiluna „fundamentaliștilor”, ci și În ideologizarea extremă a oricăror diferențe. Trecuseră 7 ani, ca În aventurile fatidice. Rătăcitul se află, iată, tot la Bard. Rinocerii verzi și cei roșii se tot depărtaseră, cum se depărtase și Patria tot mai Îndepărtată. Exilatul se afla În același loc, dar mai puțin exilat ca Înainte. Depărtarea de fosta sa biografie se confirma, nu o dată, benefică, exilatul Eugen
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cum se depărtase și Patria tot mai Îndepărtată. Exilatul se afla În același loc, dar mai puțin exilat ca Înainte. Depărtarea de fosta sa biografie se confirma, nu o dată, benefică, exilatul Eugen Ionescu avusese dreptate. Nici clasa de studenți de la Bard nu mai avea, În 1996, structura celei din urmă cu 7 ani. Colegiul inițiase, curând după prăbușirea comunismului În Europa de Est, un program de contacte universitare, În cadrul căruia un număr de studenți est-europeni veneau, În fiecare an, să studieze două semestre
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
mai avea, În 1996, structura celei din urmă cu 7 ani. Colegiul inițiase, curând după prăbușirea comunismului În Europa de Est, un program de contacte universitare, În cadrul căruia un număr de studenți est-europeni veneau, În fiecare an, să studieze două semestre la Bard. Predam, În anul universitar ’96-’97, un curs intitulat Danube - a literary journey. Ionesco se alătura, de data asta, confraților săi, Musil și Kafka, Koestler și Krle²a, Ki½ și Canetti. Călătoria literară dunăreană se oprea la autori „central-europeni”; spiritul „Mittel-Europa
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
un soi de client onorific, apărea elegant și excentric, cămăși roz sau roșii, papion În desene aiurite. O comportare firească, deschisă, fără gomă sau fandoseli. Părea un fermier sau un bătrân aristocrat sau artist În vacanță. Mă Întreba despre colegiul Bard unde predase În tinerețe și unde locuise Împreună cu prietenul său negru, Ralph Ellison, autorul capodoperei Omul invizibil, un soi de „aristocrat” literar și el, de origine socială modestă și deloc agreat de comunitatea etnică din care făcea parte. Știa că
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]