1,448 matches
-
efectelor sale de lumină, violența scenelor exprimă o formă de evlavie exasperantă, care va șoca adesea pe contemporanii săi, dar va avea o profundă influență asupra întregii picturi europene din secolul al XVII-lea. Ca odinioară arta Renașterii sau manierismul, barocul se răspîndește destul de mult în Europa catolici din perioada Contrareformei. În afara Italiei, barocul cunoaște cel mai mare succes în Spania. Mai puțin exuberant, mai puțiti superficial decît barocul italian, barocul spaniol se caracterizează prin sobrietate (arhitectura Escurialului) și spiritualitate. După
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
va șoca adesea pe contemporanii săi, dar va avea o profundă influență asupra întregii picturi europene din secolul al XVII-lea. Ca odinioară arta Renașterii sau manierismul, barocul se răspîndește destul de mult în Europa catolici din perioada Contrareformei. În afara Italiei, barocul cunoaște cel mai mare succes în Spania. Mai puțin exuberant, mai puțiti superficial decît barocul italian, barocul spaniol se caracterizează prin sobrietate (arhitectura Escurialului) și spiritualitate. După sfirșitul secolului al XVI-lea, devine mai realist, mai pasianat, mai violent. I
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
europene din secolul al XVII-lea. Ca odinioară arta Renașterii sau manierismul, barocul se răspîndește destul de mult în Europa catolici din perioada Contrareformei. În afara Italiei, barocul cunoaște cel mai mare succes în Spania. Mai puțin exuberant, mai puțiti superficial decît barocul italian, barocul spaniol se caracterizează prin sobrietate (arhitectura Escurialului) și spiritualitate. După sfirșitul secolului al XVI-lea, devine mai realist, mai pasianat, mai violent. I se regăsesc influențele în expresia literară cu romanul lui Cervantes, Don Quijote (1605), care, în tradiția
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
secolul al XVII-lea. Ca odinioară arta Renașterii sau manierismul, barocul se răspîndește destul de mult în Europa catolici din perioada Contrareformei. În afara Italiei, barocul cunoaște cel mai mare succes în Spania. Mai puțin exuberant, mai puțiti superficial decît barocul italian, barocul spaniol se caracterizează prin sobrietate (arhitectura Escurialului) și spiritualitate. După sfirșitul secolului al XVI-lea, devine mai realist, mai pasianat, mai violent. I se regăsesc influențele în expresia literară cu romanul lui Cervantes, Don Quijote (1605), care, în tradiția romanului picaresc
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
filosofice, operele lui Calderon exprimă violența sentimentelor contradictorii. Dacă literatura și teatrul sînt modalitățile cele mai caracteristice de exprimare a sensibilității baroce, în Spania secolului al XVII-lea apare și o strălucită pleiadă de pictori: Ribera, Zurbaran sau Murillo. Acest baroc spaniol se răspîndește în Portugalia, apoi în America Latină, unde dă naștere barocului colonial care accentuează și mai mult tendințele originale. La începutul secolului al XVII-lea, la rîndul său, Europa Centrală este influențată și ea. Barocul se va dezvolta aici
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
sînt modalitățile cele mai caracteristice de exprimare a sensibilității baroce, în Spania secolului al XVII-lea apare și o strălucită pleiadă de pictori: Ribera, Zurbaran sau Murillo. Acest baroc spaniol se răspîndește în Portugalia, apoi în America Latină, unde dă naștere barocului colonial care accentuează și mai mult tendințele originale. La începutul secolului al XVII-lea, la rîndul său, Europa Centrală este influențată și ea. Barocul se va dezvolta aici după războiul de treizeci de ani. Venit din Italia de nord prin
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Zurbaran sau Murillo. Acest baroc spaniol se răspîndește în Portugalia, apoi în America Latină, unde dă naștere barocului colonial care accentuează și mai mult tendințele originale. La începutul secolului al XVII-lea, la rîndul său, Europa Centrală este influențată și ea. Barocul se va dezvolta aici după războiul de treizeci de ani. Venit din Italia de nord prin Germania de sud, acesta triumfă odată cu Contrareforma la Praga, Viena, München. Arta italiană este susținută aici de o aristocrație rurală care construiește castele și
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
pînze, care, caracterizate de dragostea de viață și glorificarea creației divine, cunosc un succes enorm (Viața Mariei de Medici, Coborîrea de pe cruce). La școala sa se formează Jordaens și Van Dyck. În sfîrșit, Franța cunoaște și ea o epocă a barocului. Datorită influențelor italiene Curtea Mariei de Medici și spaniole sub domnia lui Ludovic al XIII-lea barocul pătrunde masiv în momentul în care țara trece prin tulburări civile și în care aristocrația încearcă să se opună puterii monarhice. Gustul pentru
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
de Medici, Coborîrea de pe cruce). La școala sa se formează Jordaens și Van Dyck. În sfîrșit, Franța cunoaște și ea o epocă a barocului. Datorită influențelor italiene Curtea Mariei de Medici și spaniole sub domnia lui Ludovic al XIII-lea barocul pătrunde masiv în momentul în care țara trece prin tulburări civile și în care aristocrația încearcă să se opună puterii monarhice. Gustul pentru libertate, fantezie și exuberanță răspunde dorințelor unei nobilimi care încearcă să zdruncine rînduiala regală. Sprijinit de magistrații
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
grosolănia limbajului și o prefăcută vulgaritate (Eneida travestită a lui Scarron). Corneille însuși, în primele sale opere (Iluzia comică, 1536) se bazează pe o estetică barocă ce transpare încă în Cidul, cu toate că această operă marchează trecerea la tragedia clasică. Prezența barocului în Franța este semnalată și în operele efemere: decorul serbărilor, arcuri de triumf, alaiuri funebre sau procesiuni. Dar mai ales pictura este aceea care se inspiră dii baroc (pictorul Simon Vouet) și mai ales din arta lui Caravaggio. În ciuda largii
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
încă în Cidul, cu toate că această operă marchează trecerea la tragedia clasică. Prezența barocului în Franța este semnalată și în operele efemere: decorul serbărilor, arcuri de triumf, alaiuri funebre sau procesiuni. Dar mai ales pictura este aceea care se inspiră dii baroc (pictorul Simon Vouet) și mai ales din arta lui Caravaggio. În ciuda largii sale răspîndiri în Europa catolică, Darocul nu triumfă în întregime. El provoacă peste tot, chiar îi Italia, opoziții care duc la forme de exprimare artistică și de sensibilitate
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
în Franța, curentul baroc important care a fost semnalat este contemporan cu o estetică clasică care susține exact ce-i eîte contrar și care influențează profund arhitectura: palatul Luxemburg construit de Salomon de Brosse pentru Maria de Medici nu evidențiază barocul, ci Florența renascentistă. Clasicismul se întîlnește și în pictură cu Nicolas Poussin, Claude Gelée zis "Le Lorrain" sau Georges de La Tour. În sfîrșit, influența lui Malherbe și evoluția lui Corneille, care încearcă să fixeze reguli precise pentru limba franceză, scenica
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
muzică este diferită de sensul ei arhitectural sau pictural, este adevărat că un concert de Vivaldi, o operă ca Messia lui Haendel și mai ales ansamblul operei lui Bach introduc, fără îndoială, un stil de muzică barocă. Paralel cu succesul barocului, prima jumătate a secolu-lui al XVII-lea este martora unei schimbări capitale în istoria gîndirii europene: nașterea gîndirii științifice moderne. Afirmarea spiritului științific În secolul al XVI-lea, umaniștii au încercat să se elibereze de sistemul aristotelic pentru a pregăti
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
-lea. Nu numai pentru că răsturnarea complexului de împrejurări pune capăt unei perioade de optimism, în care totul părea posibil. Nu numai pentru că sensibilitatea timpului exprimă în artă sau literatură această neliniște profundă, această violență a sentimentelor, această vitalitate ce caracterizează barocul. Dar și pentru că civilizația europeană se desprinde de admirația pentru antici, se vrea o civilizație științifică, care să afirme superioritatea experienței și a rațiunii. În mijlocul agitației unui secol baroc în care zgomotul și furia războaielor civile și a conflictelor europene
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Aceasta l împinge, de asemenea, să favorizeze o estetică care va asigura triumful idealului clasic. Clasicismul, exprese a idealului monarhic al lui Ludovic al XIV-lea În timp ce în statele ciolice din Europa de sud sau de pe dommiile Habsburgilor se dezvoltă barocul, Franța de după 1660vede, dimpotrivă, triunfind clasicismul. Întemeiat în cursul secoiilui al XVI-lea pe imtarea anticilor, moștenitor al artei Renașterii ca și barocul, claicismul se deosebește de acesta din urmă prin preocuparea pentru claritate, exactitate, respect al regullor bazate pe
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
al XIV-lea În timp ce în statele ciolice din Europa de sud sau de pe dommiile Habsburgilor se dezvoltă barocul, Franța de după 1660vede, dimpotrivă, triunfind clasicismul. Întemeiat în cursul secoiilui al XVI-lea pe imtarea anticilor, moștenitor al artei Renașterii ca și barocul, claicismul se deosebește de acesta din urmă prin preocuparea pentru claritate, exactitate, respect al regullor bazate pe rațiuneși preferința pentru universal față de paticular sau anecdotic. În prima jumătate a secolului al XVII-lea, atunci cînd bancul cucerește Franța, el stă
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
artiștii sînt invitați să creeze pentru serbările regale și primesc pensii dacă știu să atragă atenția regelui. Hotărîrea luată în 1665 de către rege și de Colbert privind fațada Luvrului este simbolică: proiectul clasic al lui Claude Perrault este preferat celui baroc al lui Bernini. Preferințele regale se extind prin adeziune sinceră sau imitație servilă la întreaga aristocrație și burghezie. Paznici ai acestui "bun gust", asigurînd activității culturale o direcție foarte oficială, Academia franceză, Academia de arhitectură și Academia de sculptură și
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
și pictură devin inspiratoarele unei arte sau ale unei literaturi a rațiunii, a clarității și a respectului regulilor. Artă oficială, clasicismul francez, făcut din echilibru, rațiune, stăpînire de sine și contrastînd cu exacerbarea sentimentelor sau a simțului onoarei care caracterizează barocul corespunde, de asemenea, idealului de "om bine educat" îmbrățișat de o mare parte a elitei franceze. Triumful teatrului clasic prin Corneille, gloria lui Racine în ordinul tragediei și a lui Molière în cel al comediei, succesul fabulistului La Fontaine, culmile
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
sau Quentin de la Tour, a busturilor Iii Lemoyne, Pigalle sau Houdon. Această reacție împotriva "gustului ales" explică revenirea în forță a birocului în prima jumătate a secolului al XVIII-lea. Plecat din lalia, unde nu a încetat să se dezvolte, barocul se răspîndește în Tyrol, în Austria, Boemia, Silezia și pe malurile Balticii. Bisericile pictate cu clopotnițe limbate, statuile cu drapaje armie dovedesc influența acestuia. Rastrelli construiește, la Sankt-Petersburg, mănăstirea Smolnîi și Palatul de iarnă. Stilul rococo apare în Germania de
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
a lungul secolelor ca un puternic element de unitate, aceste trăsături naționale nu pot fi contestate. Ele nu împiedică totuși existența unei civilizații comune. Calamitățile din secolul al XIV-lea și al XV-lea, nașterea umanismului, reforma religioasă, arta Renașterii, barocul sau "gustul ales" al clasicismului, apariția spiritului științific, dorința de a imita cultura franceză a secolului al XVII-lea sînt fenomene europene, care ignoră frontierele pentru aceleași motive ca și economia și structurile sociale. Alături de Europa statelor naționale se dezvoltă
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
42, 140 Alexandru al VIII-lea 248 Alfieri 319 Alfonso III 66 Alfonso al X-lea cel Înțelept 66 Alvarez Cabral 94 Ana de Austria 238 Andronic II 55 Arnauld Pomponne 238 August II 261 August III 325 Bach 183 Baroc 177 Bayle 304,318 Benedict al XII-lea 37 Benedict al XIII-lea 40 Bernini 179 Boccacio 32, 124 Bodin 109 Bonaparte (Napoleon I) 7, 353 Bonifaciu al VIII-lea 36 Bonifaciu al IX-lea 40 Boris Godunov 231 Borromini
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Fărîmițarea și războaiele din Italia................................... 154 Spre o Europă a Habsburgilor.......................................... 156 Ambițiile lui Carol Quintul.............................................. 160 Eșecul lui Carol Quintul................................................... 164 Capitolul 8 Epoca frămîntărilor (1560-1660)....................................................................... 169 Răsturnarea complexului de împrejurări........................... 170 Sărăcie și revolte............................................................... 173 Criza umanismului............................................................ 175 Barocul.............................................................................. 177 Răspîndirea barocului....................................................... 179 Afirmarea spiritului științific............................................ 183 Europa savanților la mijlocul secolului al XVII-lea..................................................... 186 Capitolul 9 Tentativele hegemonice ale Habsburgilor.............................................................. 189 Puterea și ambițiile lui Filip al II-lea al Spaniei...................................................................... 191 Revolta din Țările de Jos................................................... 195
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
din Italia................................... 154 Spre o Europă a Habsburgilor.......................................... 156 Ambițiile lui Carol Quintul.............................................. 160 Eșecul lui Carol Quintul................................................... 164 Capitolul 8 Epoca frămîntărilor (1560-1660)....................................................................... 169 Răsturnarea complexului de împrejurări........................... 170 Sărăcie și revolte............................................................... 173 Criza umanismului............................................................ 175 Barocul.............................................................................. 177 Răspîndirea barocului....................................................... 179 Afirmarea spiritului științific............................................ 183 Europa savanților la mijlocul secolului al XVII-lea..................................................... 186 Capitolul 9 Tentativele hegemonice ale Habsburgilor.............................................................. 189 Puterea și ambițiile lui Filip al II-lea al Spaniei...................................................................... 191 Revolta din Țările de Jos................................................... 195 Creșterea puterii engleze
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
latină savantă sau latină cultă, deoarece a fost valorificat în terminologiile care privesc laturile abstracte ale culturii și ale civilizației, iar uneori și în structurile sintactice, elaborate și complicate, pe care le-au adoptat limbile europene în perioada umanismului și barocului. Foarte multe dintre cuvintele care denumesc abstracțiuni în latină sînt substantive postverbale de declinarea a III-a imparasilabică cu terminația -(t)io / -(t)ionis (conditio condi-tionis, regio regionis etc.) și ele au fost introduse în mai mare sau în mai
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
aceasta este extrem de timidă și se reduce la unele jocuri gratuite, teatrale 3. Literatura este religioasă într-o proporție copleșitore, care impune norma. În rest, "arta pentru artă" este o blasfemie, un nonsens. Sau, aș adăuga, o prejudecată recentă. Odată cu barocul însă, se definitivează un proces care începe odată cu Renașterea, anume laicizarea literaturii. "Barocul introduce o pietate mai puțin exaltată, făcută din gravitate, moralism și rigoare controlată", mutând astfel accentul dinspre "literatura sacră" către cea "profană"4. Aceasta din urmă "constituie
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]