1,594 matches
-
un spațiu oniric („Da, pe drumul acesta / Mai fusesem poate cîndva / Într-o după-amiază sau Într-o toamnă /... Și totuși gesturi dintr-o adormire apropiată sau dintr-o aducere aminte cu totul vagă, / Țeseau În jurul meu o ceață făcută din berze foarte obosite, / Nu știam cînd mai văzusem toate acestea / Sau poate acum eram o amintire dintr-un viitor presimțit”) prin care „călătorul” e condus de o incertă „călăuză”: „Insula-Nălucă”, Patmos, poate „pămînt al apocalismului”, - dar rareori În Înțelesul său terifiant-exhatologic
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
nopțile-n beteală, În argintul porților răsfoind zilele apelor / În cuibu-n care aduce mei și ovăz În cîmp, / În ecoul ploii pe lespezi de-anotimpuri” (Ibid., XIX). Sau de conjuncție („legarea diverșilor membri prin aceeași conjuncție repetată”): „Să se-odihnească berze În fînul din cuvinte, / Cărarea să-și dea suflu-n palma catifelată, / În pește să se zbată lumina dinainte...” - versuri ce-și amplifică aria asociativă, În continuare, prin adjoncțiune și repetiție: CÎnd o suferință te leagă de ziua mai Înaltă
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
un larg front geografic. În ceea ce privește migrația, aceasta nu este dictată de un simplu determinism. Păsările septentrionale (Scandinavia) migrează mai mult decât speciile vecine care trăiesc la latitudini mai joase (așadar, mai puțin friguroase). De altfel, „stilul” migrațiilor este foarte diferit: berzele par să urmeze formele de relief sau de coastă, survolând doar întinderile cele mai mici de apă, în timp ce, la extrema cealaltă, marile zburătoare (cum ar fi furtunarul australian sau chira arctică) se lasă purtate mii de kilometri de curenții de
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
piezișe, gâște legănându-și șoldurile, pelicani cu gușile zvâcnind, botgroși cu nasul turtit, acvile cu nasul coroiat și pinguini înșirându-se. Coltuc privea în sus la mulțimile astea, ca la niște stoluri profilate pe cer. Ba chiar vestind anotimpurile : când berzele și sturzii se înmulțeau, venea primăvara, când mulțimea era o aruncătură de corbi, stătea să ningă, iar atunci când se făcea toamnă târzie și totuși sturzii nu plecau, urma o iarnă ușoară. Altă dată era defilarea oamenilor-animale. Cele mai multe erau din cele
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
comun, sturzul (Sturus vulgaris), ciocârlia (Arlando arvensis), potârnichea (Perdix perdix), prepelița (Coturnix cortunix), graurul (Sutrnus vulgaris), ciocârlanul (Gallerida cristada), turturica (Streptopelia turtur), porumbelul sălbatic, gaița (Garrulus glanderius), stanca (Coloeus monedula spermologus) ș.a. Păsările migratoare prezente în zonă sunt: cucul, pupăza, barza, codobatura, ciocârlia, graurul, grangurul, prepelița, privighetoarea, mierla, rândunica, lăstunul. Păsări sedentare sunt: ciocârlanul, cinteza, vrabia, pițigoiul, bufnița, cioara, potârnichea, fazanul. În anii 1965-1990, prezența lacului din zona Valea Iepei a determinat biotopuri cu faună specifică: pește, păsări, batracieni, etc. Tot
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
vrabia, pițigoiul, bufnița, cioara, potârnichea, fazanul. În anii 1965-1990, prezența lacului din zona Valea Iepei a determinat biotopuri cu faună specifică: pește, păsări, batracieni, etc. Tot aici se găsesc: rața sălbatică (Anas platyhyncos), gâsca sălbatică (Anser anser), lișița (Tilica atro), barza (Ciocania ciocania), bâtlanul (Ardia cinerea), pescărușul (Larus) etc. Cândva, bogăția faunistică prilejuia o plăcută deconectare prin practicarea vânatului și pescuitului sportiv. Aplicarea Legii 18/1991 a făcut ca lacul să fie desființat. Amfibienii sunt reprezentați de broaște (Rana esculina, Bufoviridis
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Dacă pomului îi mergea bine, și copilului îi mergea la fel. În satele de răzeși, fetele își pun mărțișoarele pe trandafiri, pentru a fi frumoase ca trandafirul. La Tarnița, mărțișorul se poartă până se auzea cucul cântând sau până soseau berzele și îl aruncau spre ele. Tot la 1 martie se sărbătorește Sfânta Evdochia (Dochia), despre care legenda spune că a fost o fată de împărat care a plecat în munți cu oile și a fost transformată în stană de piatră
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
4-6 ori pe zi, după periaj ușor. Tamponări cu vată Înmuiată În propolis dizolvat În alcool. Masarea gingiilor inflamate cu suc de lămâie. Comprese cu frunze de brusture zdrobite, puse pe zona afectată. Ceaiuri concentrate de măselariță, pliscul cocorului (ciocul berzei, priboi), ținute În gură cât mai mult timp, fără a se Înghiți sau mestecarea frunzelor și florilor acestor plante, fără a le Înghiți. DURERI DE DINȚI ȘI MĂSELE Se mestecă frunze și rădăcini de pătrunjel sau se aplică direct, zdrobite
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de porumb sau piatră vânătă. Spălători și comprese cu ceai de busuioc, nalbă sălbatică, rădăcină de 5 degete fiartă În oțet, peliniță, pelin, mesteacăn, crin de grădină, spin albastru și ovăz. Alte remedii: Se pisează mărunt coaja unui ou de barză și se suflă În ochiul bolnavului. Se freacă ochiul cu degetul mare Înmuiat În zahăr praf sau se Înlătură albeața cu un ban de argint. Se stoarce În ochi lapte de femeie, amestecat cu zahăr. Se freacă corneea cu o
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de emiper, rădăcină de pătrunjel și rădăcină de urzică, care se bea În loc de apă. Hrean ras și macerat timp de 3 zile În bere. Ceai de urzici sau de hrean și găinaț de gâscă ori de găină. Ceai de ciocul berzei, de vâsc, hrean și flori de soc. Scorțișoară și cuișoare plămădite În rachiu, la care se adaugă untdelemn și fiertură de sânge de nouă frați. Gândaci de frasin arși și pisați, vin vechi alb, piatră vânătă, boabe de porumb, untdelemn
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de va fi bărbat, iar pentru femeie, de vacă și să le bage În fiere să șadă 24 de ceasuri și să Înghită dimineața 2, iar seara 1, până se vor sfârși. Fierea să nu fie de taur; pipotă de barză neagră să o frigă pe cărbuni și să o mânânce dimineața pe nemâncate, iar de-i va fi scârbă, să o facă scrum și să o bea cu rachiu de drojdie. Să caute În măciuca scaiului voinicesc, scai de care
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Bârlad. Primul număr apare în martie 1938; nr. 7 - în septembrie 1938. În afara conducerii, în revistă au mai semnat: pr. Ioan Corneliu, M. Grumăzescu („Doctrina și operele sociale ale Bisericii”; pr. Profesor dr. Marin C. Ionescu de la biserica „Cuibul cu barză” - București („Preotul și adevărurile biblice”); prof. Gh. Vrabie („Vechea școală bâr lădeană) ș.a. Deosebit, revista susținea rubrici: „Știri și fapte”,” („Decesul decanului Baroului de Tutova - Ștefan Galin”, de exemplu). „Cărți apărute” („Creștinism și comunism” de Ioan 394 Gh. Savin, profesor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și prin faptul că toponimia străzilor este legată de criterii precis delimitate. Astfel, cercetarea ne arată străzile legate de meseria sau ocupația locuitorilor (Harabagiilor, Cojocarilor, Bărbierilor) străzi care poartă numele animalelor, insectelor și păsărilor proprii zonei luate în studiu (Aleea Berzei, strada Mioriței, strada Albinei), desemnări de arbori, pomi fructiferi și diferite plante specifice locului (Aleea Castanilor, Aleea Teilor, străzile Florilor, Prunului, Salcâmului, Sulfinei etc.), denumir i ca re provin de la accidente sau caracteristici ale terenului (strada Perla, Punții, Aleea Scurtă
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
las privirea să alerge peste câmpurile înverzite de prospețimea grâului, care se pare că anul acesta este mai frumos ca niciodată, la pomii înfloriți, la sălciile pletoase care zâmbesc parcă soarelui, fiind printre primele cărora le-au dat frunzele, la berzele care deja și-au reluat locurile în cuiburile părăsite anul trecut. La Ivănești este zi de târg, lume multă, căruțe, țărani cu găini, rațe, curci, miei de vânzare, gălăgie, vânzoleală, de abia poți să te strecori cu mașina. În zona
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
copleșit de prezența realului se zbate între limite și nemărginit, sacralizând firea dar invocând tulburat moartea. Locul natal îl aprovizionează cu simbolisme, cu însemne ținând de pământ, de ape și văzduh, de unde dealul, casele, turmele, taurul, șerpii, mistrețul, cerbul, vulturii, berzele, fluturii; în ordine sonoră obsedează clopotele. Însă metaforele, alegoriile și celelalte sunt expresia "neputinței rostite pe de rost". Singură Muzica sugerează infinitul: "Îmi trebuie un milion de voci / ca să scufund această mare moartă / ce se trezește-n suferința mea..." Neliniștile
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
spre ea ține de caracterul răsăritean al ființei noastre comunitare. Poeta Cu fața spre munți, modelată structural de mitologia spațiului, veghează lângă arbori și ape atentă la "graiul plantelor", de unde un sistem de metafore deschis înconjurimii, "pomi verzi", "vântul galben", "berzele neduse", plopi și paltini, păsări și fluturi, ploi, ninsori și herghelii. Vegetalul pune în contact cu miracole, cu bucurii de plein air. În "bărbile-ncâlcite" ale bătrânilor sihaștri "albinele-și fac stup" (Psalm I). Pretutindeni, însemne ale paradisiacului palpabil: "ochii
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
succesive, prin adoptarea rapidă și mimetică a unor elemente dintr-o nouă limbă și prin renunțarea, la fel de rapidă, la elementele considerate inutile la un moment dat. Diversitatea straturilor etimologice conferă vocabularului limbii române un caracter pitoresc: groapă, copac, măgar, balaur, barză (cuvinte din substratul traco-dac); a ara, boală, boier, ciocan, a citi, a clădi, comoară, drag, hrană, a iubi, muncă, nevastă, plug, a țese (cuvinte din superstratul slav); a ademeni, a bănui, a cheltui, fel, gând, hotar, meșter, neam, oraș, vamă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
2); cer (2); cioară (2); hulub (2); înălțare (2); de înger (2); mașină (2); mînă (2); de pasăre (2); rîndunică (2); sprijin (2); văzduh (2); visător (2); de vultur (2); -; aerodinamic; albină; anexă; arbitru; aripă; aripioară; aviator; de avion; ban; barză; boacă; bolnavă; brațul păsării; bufniță; caldă; carne; cădere; căldură; cîntă; cîrd; claviculă; clătită; cocoș; copil; corp; curcan; de curcan; defect; dorință; emoție; facultate; far; fermecată; de fier; fluturaș; fraged; fragilă; frică; friptă; friptură; frînt; frumoase; frunză; fulg; fulgi; gene; grătar
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
6); rață (6); rîu (6); sînge (6); udă (6); verde (6); pescuit (5); peste (5); băltoacă (4); rațe (4); apa (3); cocostîrc (3); copilărie (3); glod (3); mică (3); mîl (3); oglindă (3); Silviana (3); știoalnă (3); apă murdară (2); barză (2); Bălți (2); indiferență (2); lasă (2); loc cu apă (2); mocirlă (2); neagră (2); nufăr (2); ochi de apă (2); oglindire (2); păsări (2); de pește (2); țară (2); umezeală (2); ac; acasă; adînc; adîncime; adunătură; ani; apă cu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
next (2); păși (2); peste (2); piatră (2); rar (2); scurt (2); speranță (2); stă (2); step (2); stop (2); șansă (2); trecătoare (2); treci peste (2); urma (2); 1; abținere; alergat; alergător; armată; asfalt; atenție; avansa; avansez; avantaj; avînt; barză; băștinaș; bebe; bebeluș; bocanci; botine; bunătate; cal; cale; capul; carte; călăuză; căzătură; continuare; copilaș; corect; curaj; degrabă; deodată; deplasare; des; destinație; deștept; discurs; domnișoară; dovadă; dreptate; drumeție; dublu; durere; dureri; efort; ești mai aproape acum; firav; fotbal; a fugi; gimnastică
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
aripă (4); corb (4); ființă (4); înălțime (4); pană (4); văzduh (4); viețuitoare (4); carne (3); ciocîrlie (3); copac (3); hrană (3); mare (3); mîncare (3); ou (3); păun (3); speranță (3); uliu (3); zbura (3); zburător (3); albă (2); barză (2); cip-cirip (2); colivie (2); moartă (2); neagră (2); de noapte (2); păsărică (2); privighetoare (2); stol (2); șoim (2); ușurință (2); vietate (2); visare(2); vrăbiuță (2); a zbura(2); amiral; aer; albastră; animal zburător; anotimp; apă; aripi/zbor
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
speranță(3); zburătoare(3); călătorie(2); cip-cirip(2); copilărie(2); creangă(2); dimineața (2); firavă(2); furculiță (2); gingașă(2); liber(2); păsărele(2); puritate(2); toamnă(2); țările calde(2); V (2); zbura(2); Andreea; aprig; aripă; atmosferă; balcon; barză; blîndețe; bogat; bufnița; bufniță; bun; bunătate; cald; casă; cărți; cioară; cioc; cîrîit; codru; copii; corb; cu nuci de cocos; cunoaștere; curată; delicat; delicate; delicatețe; dezgust; drăgălaș; drăgălășenie; drăguță; durabil; eleganță; Eminescu; familie; fasole; finețe; finuță; firav; firimituri; floare; fluture; fragilă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
3); trecător (3); vale (3); valuri (3); baie (2); cascadă (2); cristalin (2); înec (2); pădure (2); piatră (2); pod (2); relaxare (2); vară (2); abis; abrupt; agitație; albie; amar; amețeală; amintiri; apă dulce; apă mică; apă rece; ape; baltă; barză; Bega; Bîc; cabană; Casimcea; castel; clar; claritate; codru; corabie; curătură; curățenie; curgătoare; a curge; curge apa; curgînd; drum; drumeție; Dunăre; Dunărea; durere; dușman; Egipt; emoție; faună; flori; frică; greșit; grîu; Ialomița; infinit; iuțeală; încovoiat; înfrigurare; învăluire; învolburat; Jiu; de lapte
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
deplasare (2); emoție (2); evadare (2); iute (2); liniște (2); liniștit (2); nor (2); putere (2); viață (2); visare (2); vise (2); vultur (2); adiere; aer liber; aer, în aer; aerian; amin; apropiere; ardoare; aspirație; aventură; aviator; avioane; cu avionul; barză; calm; în cer; cioară; cișmea; cîștig; coboară; cocor; codru; concediu; cosmos; creion; curat; curiozitate; decolez; deget; deltaplan; departe; descătușare; descoperire; drum; elicopter; Emirate; emoții; euforie; extaz; fidelitate; fly; frică; fulg; gaz; gînd; gînditor; cu gîndul; gînduri; grație; greu; hulub; iarbă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
puii. În ciuda valențelor negative, cucul este considerat, în mentalitatea tradițională, un simbol al primăverii și al dragostei pătimașe, căruia i se dezleagă limba de la Blagoviștenie până la Sâmpetru. Pasăre-oracol, despre care se spune că duce și aduce cucul în spate, este barza, prevestitoare și ea a primăverii, dar și simbol al timpului, al norocului și al ursitei. Alături de păsările care simbolizează timpul cosmic, există, în mentalitatea arhaică, o simbolistică a timpului terestru, reprezentată de prezența păsărilor domestice, statornice. Astfel, timpul satului tradițional
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]