3,051 matches
-
sentimente, pe acasă, urmând-o pe neliniștita poetă în căutări, acum ne găsim în satul liniștit. Este o fericită pauză de liniște, mult dorită, în poezia ,, ,,A dispărut neliniștea din sat”. A fost o pauză scurtă de liniște în satul basarabean. Nevoile i-au îndemnat pe oameni să caute locuri mai bune. Femeile au găsit locuri de muncă spre alte zări, dar dorul de casă le macină. Copii pe care i-au luat cu ele se găses acum pe drumurile de sub
,,AZI SPRE MÂINE” de MELANIA RUSU CARAGIOIU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370540_a_371869]
-
lui Badea Cârțan: călătorește prin românimea de peste tot ducând cu el portbagajul automobilului său plin de cărți și reviste românești de la Chișinău, inclusiv pe cele zămislite de dumnealui). Printr-o conjunctură care mă onorează, sunt colaborator sporadic al celebrei publicații basarabene și laureatul ei, pentru publicistică. Revista, percepută ca ziar, apare joia , în format clasic, pe patru file mari, respectiv 8 pagini. Pe lângă promovarea literaturii și artei, săptămânalul este o veritabilă tribună a redeșteptării naționale, a restabilirii adevărului istoric în Basarabia
AŞTEPT O JOIE VIITOARE (ACROSTIH ANIVERSAR) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369475_a_370804]
-
conversațiile cu consătenii. De vină este Biserica și Organele Supreme de Stat. Biserica e vinovată, că nu poate să treacă la un stil unic, mondial, stilul nou. Nicidecum Mitropolia Moldovei nu se poate rupe de la Patriarhia Moscovei. Numai noi, românii basarabeni din tot neamul romanic petrecem sărbătorile creștine în același timp cu un neam străin- slav. Vina guvernanților este, că nu pot influiența prin lege acest litigiu, care poate fi hotărât odată pentru totdeauna- să declare zile de sărbătoari creștine numai
REGINA ANOTIMPURILOR de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369517_a_370846]
-
sub rânduială străină. Crescut într-o familie de români bine înrădăcinați în matricea neamului, care au pus mai presus de cele omenești Cerul, lăcașul Celui care a creat omul și Neamul în sânul căruia i-a rânduit să viețuiască, românul basarabean Pavel Bălan s-a hrănit din această noimă de viață a părinților săi, implicit și a lui. Cu aparatele sale foto, probabil conținând inovări abile, conexe cinematografiei, maestrul Petru Bălan a colindat glia moșilor și strămoșilor săi spre a releva
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
acesta însă cu școală multă, spre deosebire de eroul sibian, dar cu același zel de bun român, călător prin românimea de oriunde se află ea și răspânditor de cărți zămislite în Basarabia), aveam în biblioteca mea albumul “Cetățile sufletului - Manăstiri și schituri basarabene”*, operă a maestrului Pavel Bălan, pe care l-am răsfoit și sorbit cu privirea și inima, ca un acont la ce avea să urmeze, fără însă a lega suficient această bucurie de numele autorului. Mi-am dat seama de această
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
de partea lui, să facă una cu țărâna ceea ce au închipuit, cu talent și dăruire, bunicii și străbunicii la baștinile lor ca fiind lumea lui Dumnezeu pe pământ”, își va fi zicând cel pornit să confirme asta. Colindând toate satele basarabene și călcând drumuri străine ca să ajungă la Moscova, Kiev, Lvov, Munchen, Viena, urcând potecile stâncoase ale Sf. Munte Athos ca să găsească mărturiile culturii și ortodoxiei românești trecute dincolo de hotarele gliei namului, Pavel Bălan a reușit, după ani mulți de dăruire
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
vag, până la lucrarea “Rugă pentru Neam”, ce salbă de mănăstiri și biserici au presărat domnitorii pământeni pe glia Basarabiei și, implicit, câtă dăruire și ales meșteșug au făcut posibilă nașterea acestei averi materiale și spirituale a românilor moldoveni, în special basarabeni. Și că, acolo unde domnii vremii nu au avut vreo contribuție, creștinii simpli și-au încropit bisericuțe din lemn, iar cei deciși iremediabil să-și închine viața doar Domnului și-au săpat cu dalta lăcașuri de închinăciune în stâncă, dovadă
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
Icoanele din fotografiile Albumului “Ruga pentru Neam” au puterea de a ne sugestiona tridimensionalul, chiar și mișcarea. Pavel Bălan e un magician al imaginii, el e în stare să învie sfinții din icoane, iar pe Hristos cel răstignit în troițele basarabene parcă ni l-ar reda încă viu în trupul omenesc de pe cruce, făcându-ne să-L auzim, subliminal, rostind tălharului din dreapta Sa: “Adevărat grăiesc ție, astăzi vei fi cu mine în rai”. Albumul “Ruga pentru Neam” al domnului Petru Bălan
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
expresie absolută valorii “Rugii pentru Neam” a dlui Pavel Bălan: “ Lângă Biblie și Ceaslov - acolo e locul ei.[...] O carte de azi despre ziua de ieri și pentru ziua de mâine.” Gheorghe Pârlea, jud. Iași *Cetățile sufletului - Manăstiri și schituri basarabene, Pavel Bălan Ed. Arc, 2002 ** Rugă pentru Neam - Artă moldovenească din veacurile XIV-XX, Pavel Bălan, Ed. Lumina,2015 Referință Bibliografică: SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN / Gheorghe Pârlea
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
prezentul în care s-a produs răsturnarea scării valorilor, lucru grav ce a atras după sine o decădere morală generalizată în mai toate sectoarele de activitate, legătura de suflet inexpugnabilă cu locurile dragi botoșănene, bucovinene (autoarea fiind născută la Rădăuți), basarabene, dar, mai ales, extraordinara sensibilitate pentru geniul literaturii române care a înnobilat și sfințit prin nașterea sa aceste meleaguri. Este o carte scrisă cu nerv, cu umor molipsitor, un umor tragi-comic însă, cu o ironie fină, cu o frazare elegantă
SCRISORILE UNUI JURNALIST – LUCIA OLARU NENATI de CATINCA AGACHE în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368170_a_369499]
-
preotul să-i învețe în continuare ceea ce se scosese din programa analitică aprobată de Ministerul Învățământului, că a refuzat scoaterea din funcție a unor preoți consilieri care nu sunt atașați regimului de democrație populară și Uniunii Sovietice, că toți refugiații basarabeni, monahi și preoți, sunt găzduiți de bisericile și mânăstirile eparhiei, refugiații mireni primesc ajutoare și hrană de la Episcopie, iar mulți cântăreți care au fost la Opera din Chișinău sunt angajați în corul catedralei de la Huși. Apar multe documente, de la delațiuni
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (2) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362432_a_363761]
-
salvat de neajunsurile societății în care te aflai. Ai urmat studii universitare de chimie. Ce te-a determinat să alegi acest domeniu și cât de greu a fost să ajungi acolo unde ți-ai propus, dat fiind faptul că refugiații basarabeni aveau un statut mai...special? Boris David: Faptul că între anii 1918 și 1920, statisticile arătau că ,,Basarabia era singura provincie care avea un procent mare de analfabeți” rămâne de răscolit și interpretat puțin prin arhivele vremii. Întotdeauna, ca de
INTERVIU DE EMILIA ŢUŢUIANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353191_a_354520]
-
A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Comentarii > UN BALANS ÎNTRE FICȚIUNE ȘI REALITATE (SAU) "AL ȘAPTELEA SIMȚ", ROMANUL UNUI POVESTITOR AL TIMPULUI SĂU Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 1152 din 25 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Scriitorul basarabean Nicolae Rusu e unul dintre cei șapte maeștri ai cuvântului din stânga Prutului, pe care, ca un privilegiu, i-am privit față la fața (cel puțin o dată) și cărora implicit le-am gustat darul, de fapt harul de de a fi
UN BALANS ÎNTRE FICŢIUNE ŞI REALITATE (SAU) AL ŞAPTELEA SIMŢ , ROMANUL UNUI POVESTITOR AL TIMPULUI SĂU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353465_a_354794]
-
Codreanu), sub masca personajelor sale (pozitive, cum altfel?) se numără și autorul, chiar dacă transpus doar parțial. Și dacă nu ai apucat a te informa din surse strict documentaristice despre mersul politic, socio-economic, despre evoluția conștiinței naționale și a mentaliății populației basarabene, legat de începuturile tinerei republici moldovenești și de perioada premergătoare Independenței, despre frământările legate de re-Unire risc (nu prea mult) să afirm că punerea la curent prin intermediul romanului înseamnă, în fond, chiar însușirea istoriei propriu-zise. O istorie însă prezentată în
UN BALANS ÎNTRE FICŢIUNE ŞI REALITATE (SAU) AL ŞAPTELEA SIMŢ , ROMANUL UNUI POVESTITOR AL TIMPULUI SĂU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353465_a_354794]
-
Pe prozatorii ruși îi prefera în detrimentul lui Sadoveanu și Rebreanu. Despre starea literaturii acelei perioade susțineau că, în condițiile unor mișcări politico- sociale, cu declanșări de erupții ale vieții spirituale, procesul literar nu poate fi unul normal. În rândul studenților basarabeni de la Moscova începuse să se dezvolte spiritul național și să se manifeste militantismul în acest sens. Dar colaborationismul printre colegi devenise un sindrom. Asociația studenților moldoveni era condusă, conspirativ, de Rică Ilieș. Acestuia, la un interogatoriu i s-a imputat
UN BALANS ÎNTRE FICŢIUNE ŞI REALITATE (SAU) AL ŞAPTELEA SIMŢ , ROMANUL UNUI POVESTITOR AL TIMPULUI SĂU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353465_a_354794]
-
este aceea că tot la Iași s-au pus bazele unei reviste semnificativ intitulate „Convergențe Spirituale Iași-Chișinău”, care apare sub redacția și coordonarea acad. Constantin Gh. Marinescu, și-n care sunt publicate cele mai valoroase studii și articole ale colegilor basarabeni. Colaborarea interuniversitară și interacademică dintre Iași și Chișinău sub egida Universității „Apollonia” și „Ligii Culturale Române” cunoaște numeroase alte forme viabile în domeniul doctoranturii, ale procesului didactic instructiv-formativ a studenților, mai ales la nivelul pregătirii practice a viitorilor absolvenți din cadrul
NOI FORME DE COLABORARE INTERACADEMICĂ IAŞI-CHIŞINĂU DE DRD.IONEL PINTILII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352888_a_354217]
-
fi așa, delatorii, duplicitarii, toți acei care murdăresc istoria și identitatea națională, care calomniază limba și cultura română sub masca ,,revitalizării critice” s-ar ascunde undeva în tărâmuri sobolice. Lecții de demnitate ne-au dat și ne dau încă scriitorii basarabeni: ,,Românii din Est s-au salvat prin Eminescu”- afirmă acad. Mihai Cimpoi, referindu-se la tragicul destin basarabean, parte de țară pentru care Eminescu a fost totul, stâlp de rezistență în jurul căruia s-au strâns ,,grămăjoară”, far în noapte, standard
MITUL MIHAI EMINESCU ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ ȘI MALAXORUL REVIZUIRILOR DE PROF.UNIV.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352923_a_354252]
-
sub masca ,,revitalizării critice” s-ar ascunde undeva în tărâmuri sobolice. Lecții de demnitate ne-au dat și ne dau încă scriitorii basarabeni: ,,Românii din Est s-au salvat prin Eminescu”- afirmă acad. Mihai Cimpoi, referindu-se la tragicul destin basarabean, parte de țară pentru care Eminescu a fost totul, stâlp de rezistență în jurul căruia s-au strâns ,,grămăjoară”, far în noapte, standard în lupta pentru limbă și identitate națională. El, cu nemurirea lui, a ținut unit acest popor, dinăuntru, dar
MITUL MIHAI EMINESCU ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ ȘI MALAXORUL REVIZUIRILOR DE PROF.UNIV.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352923_a_354252]
-
săi, unde bătrânul Gheorghe ne-a ospătat, ne-a coborât în pivnița sa cu vinuri alese și ne-a desfătat cu poezii patriotice învățate înainte de război. Românii din Chișinău ne-au primit și ei cu deosebită căldura și ospitalitate. Regiunea Basarabeană adiacentă Dunării care acum face parte din Ucraina m-a dezamăgit însă. Natura a rămas în continuare lacustră și frumoasă, dar aspectul ei socio-economic lasă mult de dorit. Industria și activitățile portuare la Dunăre sunt în ruină și par abandonate
RĂZBOI ŞI PACE 2015: EUROPA DE SUD-EST ŞI ROMÂNIA de NICHOLAS DIMA în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352998_a_354327]
-
lasă mult de dorit. Industria și activitățile portuare la Dunăre sunt în ruină și par abandonate, așezările umane sunt precare, iar drumurile sunt practic... nepracticabile. Oamenii sunt și ei amestecați și la prima vedere par rusificați. Alex, mare patriot român basarabean și fost ofițer în armata sovietică, cel care ne-a însoțit de la Chișinău pe tot traseul, s-a încăpățânat să vorbească peste tot numai românește. Deși i s-a răspuns rusește, am constat că persoanele în cauză au înțeles limba
RĂZBOI ŞI PACE 2015: EUROPA DE SUD-EST ŞI ROMÂNIA de NICHOLAS DIMA în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352998_a_354327]
-
Ionescu pe care îl cunoșteam de când eram la Vocea Americii. Am avut o discuție amicală și am stabilit să rămânem în contact. Cu acel prilej i-am transmis președintelui Klaus Iohannis o sticlă de șampanie de Cricova oferită de românii basarabeni din Chișinău care în noiembrie trecut au votat pentru el. Prof. Dr. Nicholas DIMA București 5 mai 2015 -------------------------------------- Nicolae (Nicholas, Nick) DIMA s-a născut la 22 iulie 1936, în comună Curcani, Județul Ilfov. Absolvă liceul „Mihai Viteazul” din București
RĂZBOI ŞI PACE 2015: EUROPA DE SUD-EST ŞI ROMÂNIA de NICHOLAS DIMA în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352998_a_354327]
-
credea că a scăpat definitiv de boala crudă ce-l chinuia (T.B.C.). Conta n-a folosit aceste vacanțe numai în scopul întremării sale fizice, ci cules poezii populare din împrejurimi, pe care le-a strâns într-o colecție intitulată "Cântece basarabene". După absolvire, funcționează ca profesor suplinitor la Catedra de filosofie. În același an, 1968, se înscrie la Facultatea de Drept din Iași. În octombrie 1869 obține o bursă din partea „Societății pentru încurajarea junimii române la învățătură („Pogor-Fătu”) și este trimis
VASILE CONTA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354245_a_355574]
-
Mihai Eminescu era la studii în Belgia (1870-1872), Vasile Conta îi trimite Cântecele basarabane . Eminescu îi răspunde : Mi-ai trimis, domnule Conta, un prieten sincer ca să mă iau în ceasuri lungi și plictisitoare. A fost o revelație pentru mine "Cântecele basarabene". Multe din ele samănă cu cele din Moldova de sus. Ah!, cum aș dori să văd această parte înstrăinată ... . Dragostea lui Conta pentru Basarabia va fi afirmată public imediat după 1877, când rușii și-au manifestat intenția de a răpi
VASILE CONTA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354245_a_355574]
-
de a trezi din somnul uitării românismul cel încă adormit. Și de fiecare dată când trece prin preajma locurilor de unde se trage, prin strămoșii săi de demult, aduce și cărți (scrise la Chișinău) pentru Biblioteca din Miroslovești, îmbogățind colecția de carte basarabeană (al cărei fondator este) a acestei instituții culturale sătești de pe malul Moldovei. Pe 26 martie a acestui an, însoțit de inginerul (și maestrul fotograf) Marcel Porumbescu, un basarabean frumos clădit la trup și, fără îndoială, în bună proporție și cu
O CARTE CÂT (ŞI CA) O BIBLIE: “TEROAREA COMUNISTĂ ÎN RASSM (1924-1940) ŞI ÎN RSSM (1940-1947)” DE ALEXEI MEMEI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 484 din 28 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354383_a_355712]
-
Șoimaru mergea la Tg. Mureș, ca să sărbătorească, împreună cu ardelenii de la Biblioteca Județeană, bucuria aceea a Neamului care a ținut doar douăzeci și doi de ani. Și, evident, să împărtășească speranța unei noi împliniri de aceeași natură. De data aceasta, cărturarul basarabean (membru al Uniunii Scriitorilor) se grăbea tare și am convenit să ne întâlnim într-o locație de pe traseul globe-trotterului (eticheta e absolut justificată de miile de kilometri parcurși pe melegurile românilor împraștiați prin Lume). Împreună cu primarul nostru, ec. Ionuț Gospodaru
O CARTE CÂT (ŞI CA) O BIBLIE: “TEROAREA COMUNISTĂ ÎN RASSM (1924-1940) ŞI ÎN RSSM (1940-1947)” DE ALEXEI MEMEI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 484 din 28 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354383_a_355712]