871 matches
-
dezvăluie gestul premonitoriu al lunii, pețite de fratele său. In colinde, multitudinea de daruri pentru bărbați include o basma pentru frate: „Ci-mi șede și-mi chind[is]ește/ Și la șerfe împletește,/ La basmale voinicești/ Și la gulere bărbătești;/ Basmaua-i a frate-său,/ Guleru-i a văru-său” (Cudalbi - Galați). Darurile nupțiale sunt create în sălașul mitic al leagănului și constituie proba că fecioara este pregătită să devină mireasă. La nivel pragmatic, ea are zestrea pregătită și va îngriji straiele familiei
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
linia holomorfică a întemeierii, fata de împărat se substituie eroului cosmocrator datorită puterilor sale de urzire. A doua preferință pentru cromatica leagănului, mai rară, nu implică atât de mult solaritatea, cât statutul nubil, cunoscută fiind semnificația culorii în „cântecele de basma galbenă”: „Dar în creanga mărului/ Este-un leagăn de fir galben” (SulinaTulcea). Dacă principiul masculin se înscrie dinamicului, vitejiei, femininul ține preponderent de magic; „fata mare prin convorbirea ce o are cu bourul lasă să înțeleagă că deține secretul vieții
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a manei: „Dete sânge locului/ Și mana pământului,/ Dete păr la trăistari,/ Pelea la tăbăcari,/ Carnea la măcelari,/ Oasăle la fluierari,/ Mațăle la strunari,/ Unghele la păhărari,/ Bălegar la grădinari./ El nimica nu-ș luară/ Luă limba ș-un rărunchi/ În basma lenvăluiară” (Costache-Negri - Galați). Diferența între cerb și ciută este cea dintre animalul ghid și animalul belșug. Sacrificarea cerbului denotă simbioza eroină - vânat, în timp ce împărțirea ciutei construiește o „societate”, nu doar o imagine în miniatură a cosmosului: „Cu cita m-alăturai
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sindicat, mi-o mai fost și rudă - ... auziți ? Ce-o făcut ăia ? S-o apucat..., s-o îmbătat și-o oprit trenul personal de la Piciorul Lupului, care vine spre Iași. O ieșit un scandal ! O-mbătat și femeile... o ieșit cu basmalele ș-oprit trenu’, o ieșit un scandal ! Monstru ! Vă dați seama, imediat ! S-oprești un tren din mers?! De-abia plecase din gară, ăia nu ajunseseră la tren, ei, cum erau beți, ei credeau că trenu’ i-așteaptă pe ei
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
militară gândită ca o expediție de promenadă a avut repede cu totul alte rezultate decât cele scontate de țar, gloriosul învingător de la Poltava: a fost trimis în tabăra turcească generalul-maior M. B. Șeremetev, fiul feldmareșalului B. P. Șeremetev, cu o basma în loc de funie în jurul gâtului, spre a cere pace. Petru I a hotărât să-i trimită marelui vizir Baltadgi Mehmed-pașa, în dar (!) (de fapt, mită) 200.000 de ducați, în afara sumelor pentru ofițerii superiorii. După negocieri, la 12 iulie 1711, s-
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
undeva nu departe de casa noastră de pe Cuza. Eram impresionat în fiecare duminică dimineața de spectacolul trecerii lor, în grupuri mari, către biserică, venind din Comorofca pe strada Caran tinei, femeile purtând rochii croite din stămburi foarte viu colorate, și basmale asemenea, iar bărbații însoțindu-le solemni, puși la costum pentru acea împrejurare, maiestuoși cu bărbile lor imense, cu grijă pieptănate. Cercetările cartofilice ale lui Valeriu Avramescu mă îndeamnă, după cum se vede, să-l completez, să mi amintesc eu însumi unele
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
totul este să iasă bani cu orice preț, cu orice risc. Marile concerne producătoare de alimente conservate și semipreparate, ca și concernele farmaceutice, au o forță economică uriașă, nu se tem de reclamații și de procese, reușesc întotdeauna să iasă basma curată folosind legile universale ale corupției. Dacă s-ar reuși vindecarea cancerului sau a Sidei, concernele farmaceutice ar pierde sume fabuloase, de aceea ele nu doresc asta, ele doresc să aibă câți mai mulți clienți bolnavi care să cumpere produsele
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
un loc ? II. Maia Alexandrina și pomul binecuvântat al Sfântului Ilie Pe Maia Sanda, mama mamei mele, mi-o aduc aminte de fiecare dată, cam în același registru vestimentar, mai toată viața a purtat culori terne în veșminte, baticul sau basmaua erau permanent rânduite să-i acopere părul încărunțit mult prea devreme, iar șorțul, ușor plisat, era așezat cu grijă deasupra unei fuste cu mult faldate, ceea ce oferea imaginea unei bogății de material vestimentar. Fusese o femeie foarte frumoasă, curtată mult
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
să simt durerea, mă împiedică să mă mai îngrijorez de eventualele vătămări trupești pe care le voi fi suferit în timpul căderii. Prietenii mei înțeleg că mă aflu la ananghie și caută să m-ajute. Cum să m-ajute? Ca să scap basma curată trebuie să repar cum-necum ghetele. Așa încât doi dintre băieți, Biță și Mircea, desfac binișor cu cheia patinele și de la talpa mea întreagă, și de la talpa mea paradită, apoi mă așază pe sanie și mă trag până la cizmarul orașului, domnu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
zis?! s-a răstit la el Fanache, nevenindu-i să creadă ce noroc dăduse peste ei: dacă e adevărat ce l-a informat ăla de la miliție, atunci chiar că rezolvă cazu cum le-a cerut tov Cameniță și ies iar basma curată, futu-i dumnezeii mă-sii... Elevul ăsta pipernicit, slăbănog și negricios, care se pișa pe el de frică, susținea că doi cunoscuți de-ai lui, tot elevi, doi bandiți, împreună cu o armă de foc, au fugit în pădurea Galimea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
și anume: Ne mai trebuie Dumnezeu? - Și de aceea: Ne mai trebuie preot? Nu vedeți d-voastră ce urât sună asemenea întrebare pusă așa?! Ne mai trebuie?!!... Astăzi așa vedem că se întreabă lumea. Pun oamenii în cap „chipiul roș”, basmaua roșă la gât, și se întreabă așa, ca mai sus. Și atunci răspunsul? Mai trebuie Dumnezeu? Nenorociților! Copii fără tată! Crescuți prin buruiene! Răspunsul pentru voi nu poate fi altul și altfel de cât acela cum îl dădu odată cineva
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
1952 Petia, Mă gândesc la tine mult, în fiecare zi; invers proporțional cu numărul scrisorilor nescrise, invers proporțional cu pătratul distanței dintre noi. Stau pe promontoriul extrem al digului plăjii constănțene: aici nu ajung nici coconeturile cu cărnuri moi și basmale multicolore, nici domnii cu burtă, nici bohema care infestează plaja și nici - supremă fericire - orchestra simfonică a cinema tografiei. Pe blo curile mari de piatră și ciment prăvălite în mare zburdă și pescuiesc ado lescenți arși de soare, grațioși, fericiți
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
manipulat și ajutat discret de marele frate american este pro-occidental, pro-reformist, pro-modern, pro-toleranță, cel mai pro dintre pro. Când este prezentat Leonid Kucima, preferat în regiunile locuite de populație rusofonă sau rurală se prezintă doar imagini cu bătrâne strâmbe, chinuite, basmale și icoane. Iar bomboana de pe colivă: preoți bărboși dând din cădelnițe. Poate că simplific, dar pentru ei Ortodoxia rușilor este egală cu sărăcie, alienare, anti-modernitate. În secolele XVII-XVIII, francezii din Metropolă le aplicau celor din Québec, La Nouvelle France, apelativul
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
care era tot blondă. Ea împreună cu fostul ei bărbat se mutaseră de puțină vreme în blocul nostru și, cum s-au mutat, omul a murit, așa că nu-l cunoscusem niciodată în viață. Mort îl văzusem, dar desfigurat, legat cu o basma albă ce era trecută pe sub bărbie și înnodată sus, în creștet, și, după cum mi s-a părut timp de o secundă, cît am aruncat o privire cînd ieșeau cu el pe ușă, cu limba scoasă. În ziua înmormîntării, în tot
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
contestatare pe mutra convalescentă a unei națiuni ; dar este o simplă metonimie : tragicomedia turbată a lui Daneliuc este de fapt despre o mamaie confuză, scăpată de sub control, care iubește nebunește televizorul și vede comploturi peste tot. O paranoie ambulantă, cu basma. N-am citit romanul inspirator, dar pot să afirm, cu un entuziasm abia temperat de acrelile meseriei de critic, că Sistemul nervos este cel mai bun film al lui Daneliuc de după 89 ! în trena și în vâna Patului conjugal primul
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
am deranjat prea mult, domnule Vlădeanu... Mă întorc spre soacra lui Ion, care a ieșit din sufragerie și a înaintat pe hol, pînă lîngă fiică-sa. Are o ținută dreaptă, impunătoare, de femeie spre șaizeci de ani, împodobită cu o basma înflorată, în care și-a strîns părul, și cu un capot de mătase, larg la mîneci, arcuindu-se peste pieptul plin, curgînd în falduri de la cordon pînă spre pămînt. Sărut mîinile, doamnă! îi spun, înclinîndu-mi fruntea. Ion se uită neștiutor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
teren! Lui ce muiere i-am mai suflat? Lui i-ai suflat vreo sută de mii de lei... Era în Direcția Comercială pe vremea scandalului cu cele trei sute de mii de ouă, retrase din comerț. Ai grijă, tipul a ieșit basma curată atunci... Seara asta însă a mai aflat și cine nu și-a ținut gura... Dacă fata aceea de la pîine a însemnat ceva pentru tine, găsește-i un loc la noi în combinat, altfel e vai de ea. Cumnată-miu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
16-17)"/>. În paranteză fie spus, În 1788, „protoantropologul” american John Ladyard, călătorind prin Rusia, obseva că obiceiul evreicelor măritate de a-și tăia părul ar fi similar cu obiceiul femeilor măritate din estul Europei de a și-l ascunde sub basma. „Este Încă unul dintre acele obiceiuri estice, odrasla geloziei orientale. În clipa În care o femeie se mărită la ei, devine Însemnată, așa cum facem noi cu un cal pe care l-am cumpărat. Să-și ascundă părul Înseamnă [la evreice
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu o glumă. „După ce obțin informația, cer celui care vine la tratament suma care s-a dat să-l nenorocească, apoi începe o călătorie întreagă pe firul poveștii respective, în care pacientul are și el de făcut destule ca să iasă basma curată. Deseori, pacientul a făcut ceva mai întâi persoanei care îi face vrăjile, de exemplu un soț care și-a înșelat nevasta și el trebuie să-și schimbe ceva din comportamentul lui față de acea persoană pentru ca lucrurile să se poată
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
de-o parte, Păcală-fiul are șansa de a se evidenția într-unul dintre cele mai grotești numere muzicale din istoria audiovizualului romînesc : e într-o poiană, e gol, cu excepția unei pînze legate peste șale în stil hristic și a unei basmale legate la gît în stil western, ține în mînă un fluier și invocă un anumit Dumnezeu al veseliei. Pe de altă parte, Păcală tatăl face una dintre cele mai proaste scene de beție din istoria filmului universal și, fiind mai
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
nu pot fi clocite să se scoată pui din ele . Privea cu încântare la tot norodul de păsăret, găini, curci, rațe și gâște, care adunau cu hărnicie boabele de pe bătătura măturată aseară, și deslușind hodorogitul mînios al curcanilor, își scoase basmaua roșie de pe cap și o puse pe prispă; doar îi spusese maică-sa că atunci cînd văd roșu, curcanii se înfurie, își desfoaie aripile târându-le prin praf și cloncănesc amenințător. Rațele și gâștele își ciuguleau boabele din uluce făcute
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
am umilit desculț și m-am rugat pentru odihna sufletelor lor. Am jurat că voi înălța o biserică întru veșnica lor pomenire. Și-apoi, se va așterne uitarea... "Dumnezeu să-i ierte!" Vădanelor când le spui, își înăbușă gura cu basmaua, nu te cred, nu vor, nu pot să creadă... Pruncii se tot uită în susul drumului și taica nu mai vine... Dar răniții, ciungii rămășiță de om ce gem prin bolnițele mânăstirilor? Dar vitejii care au luptat bine, care nu și-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
atare binefacere de viață și moarte? îl trage de limbă Alexa. Da' ce-s eu, vânzător?! protestează Isaia profund jignit. Hai las-o, spune Alexa neîncrezător. Și... și cum de nu te-a făcut Vodă arșice? Cum de-ai ieșit basma curată? M-am dat afund. Marele Crasnaș Dumnezeu să-l hodinească, a luat toată vina asupra sa; el tot era pierdut. Și... și a înverzit... a înverzit salcia în mațele lui? întreabă Cupcici îngrozit, obsedat de salcie. Înverzit... Cu frunze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
S-a uscat, acolo, în par. Dumnezeu să-l hodinească... Atunci au plătit cu capul și boier Lazea Pitic și Șandru de Dorohoi și alți boieri, mai mari, mai mici, judecați pentru "hiclenie de țară". Și domnia ta minune! ai scăpat basma curată. O fi pus o vorbă bună soru-sa de apărătură? Ce apărătură?! Cine?! Aista?! Aista-i turc! N-are mamă, n-are tată! N-a avut "dovada"! De-o avea... "salcia!" "Salcia", se tânguie Cupcici îngrozit. Dar nu mă slăbește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pe roabă. Aceasta e smulsă brutal din sălașul în care-și are iubitul. Amândoi se împotrivesc cu disperare. Intervine biciul. Fata e înșfăcată de arnăuții zarafului, târâtă de picioare, cu sânii goi în praf, cu părul negru răvășit afară din basmaua desfăcută, țiganul tânăr e sfâșiat cu gârbaciul (Roaba vândută, în Cântare cetății lui Bucur, 1959). Toată epica aceasta, cam melodramatică și oarecum tendențioasă în spiritul anilor ’50, dar, cum spuneam, foarte plauzibilă în datele ei istoricește obiective, nu e lipsită
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]