1,298 matches
-
i-au croit-o alții și singura lui reacție a fost aceea de a i se sustrage; nemaiînstare să-și asume un destin nici chiar în situația în care este liber să și-l construiască singur. Purtată prea mult, masca batjocurii ni s-a lipit de față, împiedicându-ne nu numai să ne descoperim adevăratele trăsături, ci chiar să ne mai amintim dacă am avut vreodată altele. Bășcălia (o șmecherie care are în plus tupeul de a-și bate joc de
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
opoziție, controlând discreționar totul, fie prin sistemul cumetriilor, fie prin forță, ei își îngăduie să sfideze cu nerușinare bunul simț. Perfect imuni, se știu la adăpost de orice pedeapsă, chiar dacă fură, schilodesc sau omoară. Acestei mentalități i se circumscrie inimaginabila batjocură a lui Sechelariu la adresa comunității aflate sub providențiala sa păstorire. Vreme de câteva ore, Bacăul s-a metamorfozat într-un oraș de milogi, fericiți să se înfrupte din cârnații și berile oferite de stăpânul orașului. Niciodată în ultimii doisprezece ani
Feudalizarea, primul stadiu al federalizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14965_a_16290]
-
bunul simț nu sunt valori demne de luat în seamă. Doar așa se explică faptul că a premiat - și i-a înecat, apoi, într-o baie encomiastică de-o rară slugărnicie - pe o seamă de indivizi pentru care deontologia înseamnă batjocură curată. Or, avem proba indubitabilă că tocmai profesionismul a fost sistematic încălcat de corifeii de la Antene: nenumăratele amenzi aplicate de CNA. Culmea nerușinării, una dintre „laureate", Vrânceanu-Firea, s-a aflat în epicentrul unui scandal de-o neverosimilă vulgaritate în chiar
Scursura catodică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6256_a_7581]
-
caută să curețe de limba română de tot ce nu se termină în -ciune...” Retez citatul aici, pentru a nu cădea într-o irecuperabilă nostalgie. Prefer să rămân cu enervarea că, în școala noastră, latina a ajuns un obiect de batjocură (de greacă nici nu mai vorbesc...), deși am fi în stare să punem cuțitele la beregata oricui ar pretinde că nu suntem urmașii direcți ai lui Vergiliu, Ovidiu, Seneca și Cato, nume pe care le întâlnești mai des la cursele
Nu râdeți, e de plâns... by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3240_a_4565]
-
cărturari ai faimoasei Pivniți literare... Chir Simplițian, Cocon Idiotiseanul, Musofilos, Erudițianul... Somn ușor, pedanți caraghioși, veșnică pomenire, naivi erudiți! fără voi vom intra curând pe brânci în peșteri!... Comicăria s-a dus. Aici, Ardeleanul nu mai glumește. Nici măcar umbra vreunei batjocuri... Poeții mari îmbrățișează păgubiți totdeauna, dar îmbrățișează cauza amărâților, oricare ar fi, cu ei este și Victor Hugo ce abia se născuse... în halul ăsta să fi ajuns țara?... E una din ciudățeniile literaturii noastre, abia în formare, sărmana: finalul
Caftane si cafteli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10119_a_11444]
-
tradițional, interdictele comune ale societății lovesc atît viața sexuală cît și moartea, conturînd un domeniu "sacru". Dar pe cînd interdictele privitoare la dispariția ființei au dobîndit un aspect grav, cele avînd ca obiect Erosul a ajuns a stîrni ironia, rîsul, batjocura. Acest rîs dezonorant - expresie a unui destin inevitabil al omenirii - nu e decît o formă de ipocrizie, de neînțelegere a tragicului ce constituie miezul erotismului. O reacție, de asemenea pe o largă scară socială, la acest rîs sarcastic o reprezintă
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
de toate zilele. Probabil că, filă, la rîndu-i, din cartea aruncată pe ape, Albatrosul e cel mai la-ndemînă exemplu: " Poetul e asemeni cu prințul vastei zări/ Ce-și rîde de săgeată și prin furtuni aleargă./ Jos, pe pămînt, și printre batjocuri și ocări/ Aripile-i imense-l împiedică să meargă." (trad. de Al. Philippide). Nu altfel pățește Anibal Lector, o specie tot atît de improbabilă ca și Yeti, găzduit într-o groapă adîncă, dincolo de gratii, spre hazul poporului nătăfleț, pentru care
Cărți pe apă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8344_a_9669]
-
vor avea mai târziu parte de ghilotină, cum se știe, nu însă de omagii. Nici măcar de politețuri potrivite cu rangul, câtă vreme li se va mai recunoaște. Strada, care va veni după câțiva ani la putere, îi va boteza în batjocură Brutarul, Brutărița și, cu referire la fiul lor, Louis Joseph, Ucenicul de brutărie, probabil ca urmare a solicitării celor 6.000 de femei care, în octombrie 1789, fuseseră la Versailles să ceară pâine și primiseră răspunsul devenit celebru („N-avem
Note disparate by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4909_a_6234]
-
la mobilizarea generală: „Cetățeni, momentul este solemn și mare! Să uităm urile intestine, să uităm deosebirile de idei și sentimente, să ne aducem aminte de un singur lucru, că suntem români și asupra numelui și faimei noastre s-a aruncat batjocura! Cetățeni, fiți gata, căci nu se știe dacă mâine nu va suna ceasul când vom fi chemați să ne facem datoria!”. După cum se vede, „conflictul româno-bulgar”, luat în zeflemea fină de Caragiale, depășește primejdios stadiul încordării mușchilor diplomatici: în vara
I.L. Caragiale: de la literatură la istorie și retur by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/3760_a_5085]
-
fi ridicol". Hitlerismul. Dacă regimul colectivist mussolinian găsește în ochii săi o puternică și explicabilă justificare culturală, în schimb, regimul hitlerist, antisemit din start, a fost criticat de el continuu, fără nici o ezitare, făcînd obiectul a numeroase "cursive" de îndrăcită batjocură. Europa. Din bagajul de idei al lui Sebastian face parte și convingerea că Europa este o realitate desuetă, care s-a descompus fie sub loviturile "antieuropene" ale "mesianismului revoluționar" de extremă stîngă din Uniunea Sovietică și de extremă dreaptă din
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu-Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8633_a_9958]
-
noii democrații îndemnau poporul să se pișe pe Casa Poporului, transformând-o în pișoar național, iar președinții se angajau, toți odată și unul după altul, să stea la bloc. Niciunul însă ca Băsescu, n-a utilizat mai strivitor, mai în batjocură, mai cu opulență și nesimțire, casele de odihnă ceaușiste. Ăla nu le dorea pe numele lui. Ăsta le aurește să le lase Ebei și amantelor și nepoților”, scrie Avramescu. „Băsescu joacă perfect. Între două plimbări cu șalupa, postările paralele pe
Apel violent la Ponta și Antonescu, al lui Lucian Avramescu by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/35944_a_37269]
-
dezertare dintr-un câmp fierbinte de luptă, nu are dreptul la concediu de odihnă în timp ce speranțele publice fac metastază. Ponta, în numele a ceea ce am înghițit, ca om și ca scriitor, pentru voi, în numele nemeritatelor înjurături primite scuipăcios și puturos, în numele batjocurii de a mă lăsa la cheremul celui mai netrebnic fanariot pe care l-a avut, din toate vremurile, România, în numele celor ce am crezut, eu nu cu totul, dar alții da, că sunteți, că sunteți oameni, vă atenționez cu toată
Apel violent la Ponta și Antonescu, al lui Lucian Avramescu by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/35944_a_37269]
-
-i pofta, obosit, de-a se-nnoi. În loc de epilog, explicînd de ce fuga îndoită, cu inima zdrențe, e mai de folos decît orice rezistență, care tot acolo duce, povestea celor trei vipere care au poftit împărăția lumii. Primele două, una ținînd batjocura și ura, cealaltă crima, pierd înfruntarea cu ultima: "ŤDestulť - a zis a treia. ŤCer domnia!/ Voi sclavelor, suiți-mă pe tron/ Și ca'n trecut, în clipa când ordon,/ Să-mi împliniți porunca. - Sunt prostia!ť". Dintre tălmăciri, din Rilke
Carne și vînt by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7073_a_8398]
-
stelă funerară la Cenad“, „Pagini de istorie cenăzeană“, „Cenadul în vremea stăpânirii otomane“; „1848 la Cenad“, „Apărarea caracterului confesional al școlii române din comitatul Timiș la sfârșitul secolului al XIX-lea“, „Circulația monetară pe teritoriul Cenadului“, „Porecla, între nume de batjocură și necesitate de comunicare“, „Noutăți în bioetică“, „Cenadul pe Internet“. În după-amiaza aceleiași zile, va avea loc și o șezătoare literară. În ceea ce privește acțiunile culturale aflate pe agenda „Concordiei Cenad pe 2005, amintim continuarea editării publicației „Cenăzeanul“, aflată într-al unsprezecelea
Agenda2004-49-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283118_a_284447]
-
altceva, se minunează bătrânul om al baricadelor. Nu cumva mai apropiați îți sunt pătimașii, care se leapădă de întregul trecut al neamului românesc, stăruie că românii să asuprească pe altii cum au fost ei asupriți, și fac neamul românesc de batjocură lumii. Și bătrânul luptător încheie capitolul de la Văcărești elogiind timpul recluziunii: s-a luminat petrecând zile plăcute. Din nenorocire e bătrân: "E dureros afară din cale să te știi om bătrân când simți în tine pornirea de-a intra în
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
idée originală. Valabilă. Un contrapunct formidabil. Bufonul lui Lear cîntă la o pianină ciudată. Dă mici recitaluri. Comentariile lui sînt susținute aici, la Dodin, în primul rînd prin muzică, prin diferite teme muzicale. Ca și revoltele, mai tîrziu, ca și batjocura, ca și durerea. Pînă cînd, Bufonul intră în poveste, în partea a doua, și își abandonează instrumental-partener. Pianina cîntă singură, într-un colț al scenei. Magic. Un mecanism care urlă neînțelegerea și moartea. Care duce sunetul ei și dincolo de spectacol
Shakespeare mai presus de orice by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8474_a_9799]
-
de a inventa tertipuri și trucuri fel de fel a oamenilor care formează puterea. Cît de mică, dar putere să fie! Nu cred că lucrurile s-au schimbat decisiv, experiența fiecăruia dintre noi ne face să zîmbim amar la atîta batjocură cît înghițim zi de zi. Am văzut spectacolul lui Horațiu Mălăele cu „Revizorul”, de la Teatrul de Comedie de două ori, prînzind toate variantele de distribuție. Mă simt legată într-un mod special de creatorii acestui spectacol care creeaza simplu o
Un funcționar din Petersburg by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6550_a_7875]
-
Bendeac. -Vă uitați la show-ul ”În puii mei”? Vă place Bendeac? -El încearcă niște ironii, niște glume. Ia peste picior ideea filmelor mele. Ei, în filmele polițiste sigur că sunt niște momente pe care, dacă vrei, le iei în batjocură. Dar, în mod logic, aș putea să-l dau în judecată pe Bendeac fiindcă folosește fraze din filmele mele. Aș fi putut face demult gestul ăsta, dar nu o voi face... -Măcar vă imită bine? -Dumneavoastră ce credeți? -Nu contează
Sergiu Nicolaescu despre Bendeac: Aș putea să-l dau în judecată! () [Corola-journal/Journalistic/24089_a_25414]
-
odată... nu mai era loc de altceva. O.G.: Pentru că ardelenii... I.P.:...sînt mai cinstiți ca regățenii, spun în față ce și cum, ce vorbesc aia fac... vorba-i măsurată, nu aruncată ca pe Dîmbovița... aici era multă glumă și batjocură... ardeleanul își zicea zilnic la masă rugăciunea, sîmbăta... duminica mergea la biserică din respect față de Dumnezeu... ardeleanul vrea să-și facă odrasla Domn... nu precupeț... Așa că n-aveam ce să mai schimb în mine după 23 august... O.G.: Și
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
vor impresiona guvernul, deja bătucit în luptele cotidiene cu greviști mai hotărâți (și mai violenți) decât famelicii universitari. Însă e de notat că avem de-a face cu prima mișcare de amploare a profesorilor de facultate, după doisprezece ani de batjocură și insultă din partea foștilor colegi ajunși mari politicieni - de la Petre Roman la Radu Vasile și de la Mugur Isărescu la Adrian Năstase. În contextul eternei lipse de bani, ne punem problema: există prea multe sau prea puține universități în România? După
Nesimțirea tunde electric by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15824_a_17149]
-
să închidem televizoarele fraților, deschiderea este din alt film, cred că pe ăștia de la TVR degeaba i-am trimis pe banii noștri la Jocurile Olimpice. Tocmai o aud pe Inna cu falsează, în viața mea nu am asistat la o asemenea batjocură adusă olimpismului. Mă dor urechile, pe bune... Vă spun că nicio țară din Europa nu poate viziona aceste Jocuri deoarece Comitetul Organizator nu a putut plăti 30.000 de euro pentru transmitere pe Eurosport, dar i-a dat lui Inna
Inna, criticată dur de o campioană europeană by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/72671_a_73996]
-
Deputaților a dezbătut luni moțiunea simplă depusă de grupurile parlamentare PSD și PNL intitulată "Panglicile doamnei ministru Boagiu", în prezența ministrului Boagiu. Deputații puterii au criticat moțiunea simplă a USL pe Transporturi, afirmând că demersul este "o demagogie" și "o batjocură" la adresa poporului, iar reprezentanții opoziției au susținut că, în timp ce ministrul Boagiu taie panglici, pe șosele au loc adevărate "carnagii" din cauza gropilor.
Camera Deputaţilor a respins moţiunea simplă a USL: "Panglicile doamnei ministru Boagiu" () [Corola-journal/Journalistic/46852_a_48177]
-
1774 și 1777, face ample referiri la fărădelegile oștirii secuiului. Astfel, pe lângă incendierile și jafurile asupra avuturilor nobilimii, femeile și fetele erau dezonorate sub privirile soților sau taților. Pe episcopul de Cenad, „Doja puse mai întâi să fie îmbrăcat spre batjocură cu mitră și odăjdii, apoi îl maltrată cu lovituri și îl chinui fioros în cele mai diferite chipuri; îi străpunse cu o țepușă partea de jos a trupului, până își dădu sufletul în chinuri. Ștefan Telegdi căzu la rândul său
Agenda2005-03-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283287_a_284616]
-
supus unui supliciu unic. Descrierea lui Griselini este extrem de plastică: „Deoarece căutase în chip manifest să se impună ca un tiran, fu legat de eșafod cu lanțuri grele. Apoi fu pus pe scaunul de tortură. Supliciul începu prin așezarea - spre batjocură - a unei coroane de fier pe cap. Fu silit să țină în mână un sceptru de fier. Atât coroana, cât și sceptrul erau înroșite în foc. Apoi îi fu lăsat sânge din arterele principale, iar fratele său trebui să-l
Agenda2005-03-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283287_a_284616]
-
ceea ce multiplică ușurarea obținută prin plâns." (Klein, 2004: 109) Sistemul infernal de simboluri la care trimite adeseori psihanaliza e parte a unei concepții despre ființa umană în care sacralitatea a devenit o vină, iar aspirațiile nobile sunt subiect de eternă batjocură. Rezonabile sunt, în schimb, considerațiile privind aspectul tămăduitor al doliului: "În doliul normal, subiectul reîncepe să interiorizeze și să instaleze, împreună cu persoana reală pe care a pierdut-o, părinții iubiți care sunt, în gândul său, Ťbuneleť obiecte interioare. Lumea lui
Mic tratat despre doliu (4) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6922_a_8247]