1,734 matches
-
vii. Săpate, de asemenea, la o adâncime de 15 metri, galeriile sunt de dimensiuni mult mai mari decât cele de la Cârjoaia. Pe lângă galeria principală care are o lungime de 60 d e metri, beciul are și o ramificație de dimensiunile beciului de la Cârjoaia. Având în vedere dimensiunile, în acest beci se pot depozita peste 200 mii de litri de vin. Izvoarele istorice consemnează că, în anul 1886, moșia Hodora a fost cumpărată de bancherul Moritz B. Moscovitz de la boieroaica Maria Nicolaevna
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
metri, galeriile sunt de dimensiuni mult mai mari decât cele de la Cârjoaia. Pe lângă galeria principală care are o lungime de 60 d e metri, beciul are și o ramificație de dimensiunile beciului de la Cârjoaia. Având în vedere dimensiunile, în acest beci se pot depozita peste 200 mii de litri de vin. Izvoarele istorice consemnează că, în anul 1886, moșia Hodora a fost cumpărată de bancherul Moritz B. Moscovitz de la boieroaica Maria Nicolaevna Solohub. Prin testament, acesta a lăsat câte o treime
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Neagră și Băbeasca. Soiuril e negre au fost afectate însă grav de atacurile filoxerei (boală a viței de vie) de la începutul secolului 20, dispărând treptat. Soiurile tradiționale albe au fost salvate prin altoire cu soiuri amer icane. Cel mai mare beci Și totuși, cel mai mare beci din zona Cotnari - Hârlău nu a fost construit de marii boieri, așa cum era de așteptat, ci de țărani, de micii viticultori. Pentru a putea rezista însă concurenței pe care le-o făceau boierii care
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
au fost afectate însă grav de atacurile filoxerei (boală a viței de vie) de la începutul secolului 20, dispărând treptat. Soiurile tradiționale albe au fost salvate prin altoire cu soiuri amer icane. Cel mai mare beci Și totuși, cel mai mare beci din zona Cotnari - Hârlău nu a fost construit de marii boieri, așa cum era de așteptat, ci de țărani, de micii viticultori. Pentru a putea rezista însă concurenței pe care le-o făceau boierii care cultivau suprafețe mari de vie, micii
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
viticultori. Pentru a putea rezista însă concurenței pe care le-o făceau boierii care cultivau suprafețe mari de vie, micii viticultori și-au înființat-o asociație de producători. Asociația viticultorilor din Cotnari a săpat pe dealul Paraclis cel mai mare beci din zonă. E rau câte va zeci de viticultori care aveau fiecare cel puțin un h ectar de vie. Beciul a fost săpat la o adâncime de 20 de metri și ar e mai mu lte galerii cu o înălțime
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
viticultori și-au înființat-o asociație de producători. Asociația viticultorilor din Cotnari a săpat pe dealul Paraclis cel mai mare beci din zonă. E rau câte va zeci de viticultori care aveau fiecare cel puțin un h ectar de vie. Beciul a fost săpat la o adâncime de 20 de metri și ar e mai mu lte galerii cu o înălțime de până la 7 metri și lungi de până la 60 de metri. Dacă nu ești atent, te poți rătăci în beciul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Beciul a fost săpat la o adâncime de 20 de metri și ar e mai mu lte galerii cu o înălțime de până la 7 metri și lungi de până la 60 de metri. Dacă nu ești atent, te poți rătăci în beciul aflat vis-à-vis de celebrul Castel (acum, clădirea administrativă a S.C. Cotnari SA). Fiecare încăpere din acest beci uriaș ar e o bolt ă din piatră bine construită. Dimensiunile bucăților de pi atră sun t calculate atent astfel încât, chiar dacă sunt îmbinate
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
galerii cu o înălțime de până la 7 metri și lungi de până la 60 de metri. Dacă nu ești atent, te poți rătăci în beciul aflat vis-à-vis de celebrul Castel (acum, clădirea administrativă a S.C. Cotnari SA). Fiecare încăpere din acest beci uriaș ar e o bolt ă din piatră bine construită. Dimensiunile bucăților de pi atră sun t calculate atent astfel încât, chiar dacă sunt îmbinate în zeci de linii arcuite, să nu se prăbușească nici la cel mai mare cutremur. Priveliștea este
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
sun t calculate atent astfel încât, chiar dacă sunt îmbinate în zeci de linii arcuite, să nu se prăbușească nici la cel mai mare cutremur. Priveliștea este impresionantă. E ca un cătun săpat în pământ. ʺEste, fără nici o îndoială, cel mai mare beci din Cotnari. N umai galeria principală are o lungime de 60 de metri. Suntem la 20 metri adâncime pe dealul Paraclis, zona zero de la Cotnari, unde se face cea mai bună Grasă. Noi vom reabilita acest beci și vom face
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
cel mai mare beci din Cotnari. N umai galeria principală are o lungime de 60 de metri. Suntem la 20 metri adâncime pe dealul Paraclis, zona zero de la Cotnari, unde se face cea mai bună Grasă. Noi vom reabilita acest beci și vom face aici o unitate de șampanizare din soiul Frâncușa car e are aciditate suficientăʺ, a adaugat Constantin Deleanu. În acest beci se pot păstra în butoaie mari de stejar peste 30 0 mii litri de vin. Beci de pe
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
dealul Paraclis, zona zero de la Cotnari, unde se face cea mai bună Grasă. Noi vom reabilita acest beci și vom face aici o unitate de șampanizare din soiul Frâncușa car e are aciditate suficientăʺ, a adaugat Constantin Deleanu. În acest beci se pot păstra în butoaie mari de stejar peste 30 0 mii litri de vin. Beci de pe vremea lui Ștefan cel Mare îndrumați de istoricul Paul Iancu, călătoria către edificiile arhitecturii viticole nu poate sări peste cel mai vechi beci
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
acest beci și vom face aici o unitate de șampanizare din soiul Frâncușa car e are aciditate suficientăʺ, a adaugat Constantin Deleanu. În acest beci se pot păstra în butoaie mari de stejar peste 30 0 mii litri de vin. Beci de pe vremea lui Ștefan cel Mare îndrumați de istoricul Paul Iancu, călătoria către edificiile arhitecturii viticole nu poate sări peste cel mai vechi beci bine conservat din județul Iași. Este beciul de lângă pod, de la Zlodica, astăzi în comuna Ceplenița. Podul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
beci se pot păstra în butoaie mari de stejar peste 30 0 mii litri de vin. Beci de pe vremea lui Ștefan cel Mare îndrumați de istoricul Paul Iancu, călătoria către edificiile arhitecturii viticole nu poate sări peste cel mai vechi beci bine conservat din județul Iași. Este beciul de lângă pod, de la Zlodica, astăzi în comuna Ceplenița. Podul pe care se poate circula și astăzi se află pe vechiul drum al vinului și a fost construit din piatră tot pe vremea lui
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de stejar peste 30 0 mii litri de vin. Beci de pe vremea lui Ștefan cel Mare îndrumați de istoricul Paul Iancu, călătoria către edificiile arhitecturii viticole nu poate sări peste cel mai vechi beci bine conservat din județul Iași. Este beciul de lângă pod, de la Zlodica, astăzi în comuna Ceplenița. Podul pe care se poate circula și astăzi se află pe vechiul drum al vinului și a fost construit din piatră tot pe vremea lui Ștefan cel Mare. Beciul are o lungime
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
județul Iași. Este beciul de lângă pod, de la Zlodica, astăzi în comuna Ceplenița. Podul pe care se poate circula și astăzi se află pe vechiul drum al vinului și a fost construit din piatră tot pe vremea lui Ștefan cel Mare. Beciul are o lungime de 20 de metri și o înălțime de circa 3 metri și, din secolul 15, când a fost construit, și până as tazi, din boltă nu i s-a desprins nici o piatră. ʺEste pivnița vechiului han de la
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de Scaun de la Suceava la Curtea Domnească de la Cotnari, făcea dese popasuri la Hanul de la Zlodicaʺ, a adăugat istoricul Paul Iancu, care este de asemenea și directorul Muzeului Viei și al Vinului din Cotnari. Având în vedere valoarea istorică a beciului, dar și a unei biserici din lemn datând din aceeași perioadă, primarul comunei Ceplenița, Dumitru Laiu, face efortur i uriașe pentru a obține fonduri europene în vederea reabilitării, conservării acestora. ʺîmpreună cu celelalte comune vecin e, am în tocmit un proiect
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
unei biserici din lemn datând din aceeași perioadă, primarul comunei Ceplenița, Dumitru Laiu, face efortur i uriașe pentru a obține fonduri europene în vederea reabilitării, conservării acestora. ʺîmpreună cu celelalte comune vecin e, am în tocmit un proiect. Vrem să reconstituim beciul așa cum era în secolul 15, dar și să reconstruim hanul. După aceea, le vom include într-un circuit turistic. După ce reconstruim hanul, putem face aici o sală de degustări pentru vinul de Cotnariʺ, a spus Dumitru Laiu, primarul comunei Ceplenița
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
putem face aici o sală de degustări pentru vinul de Cotnariʺ, a spus Dumitru Laiu, primarul comunei Ceplenița. Moștenire istorică Se mai păstrează și astăzi intrările cu bolte arcuite din piatră la Curtea Domnească din Cotnari, dar și intrările în beciurile și pivnițele de la Curtea Domnească din Hârlău. Cele două intrări bine conservate, trădează sursa de inspirație a celor care mai târziu au construit pentru boieri beciurile cu boltă de la Cârjoaia sau Hodora. Legenda spune că beci urile di n Hârlău
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
cu bolte arcuite din piatră la Curtea Domnească din Cotnari, dar și intrările în beciurile și pivnițele de la Curtea Domnească din Hârlău. Cele două intrări bine conservate, trădează sursa de inspirație a celor care mai târziu au construit pentru boieri beciurile cu boltă de la Cârjoaia sau Hodora. Legenda spune că beci urile di n Hârlău se continuau, în secolul 14, cu un tunel lung de câți va kilometri care ducea până la Schitu Zagavia, ctitorit de episcopul Amfilofie, până la dealul Cătălina. Se
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
dar și intrările în beciurile și pivnițele de la Curtea Domnească din Hârlău. Cele două intrări bine conservate, trădează sursa de inspirație a celor care mai târziu au construit pentru boieri beciurile cu boltă de la Cârjoaia sau Hodora. Legenda spune că beci urile di n Hârlău se continuau, în secolul 14, cu un tunel lung de câți va kilometri care ducea până la Schitu Zagavia, ctitorit de episcopul Amfilofie, până la dealul Cătălina. Se spune că acest tunel făcea parte din strategia de apărare
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
până la dealul Cătălina. Se spune că acest tunel făcea parte din strategia de apărare a Curții. Astfel, în momentul în care năvăleau tătarii sau turcii, aceștia erau luați prin surprindere de soldații valahi care ieșeau din galeriile subterane. Intrările în beciurile Curții Domnești de la Hârlău se aflau în spatele Bisericii Sfântu Gheorghe, ctitorie a lui Ștefan cel Mare. Este primul monument de artă religioasă din Moldova pictat în exterior. O parte din picturile vechi se pastrează și astăzi. Muzeul Viei și al
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
bun de inimă cu toți. De câte ori l-al meu păharnic Umplut-am cupa numai zloți! Că ce sunt recile mademuri, Ce aur, pietre și sidef Pe lângă vinul copt de vremuri, Pe lâng-un haz, pe lâng-un chef. împresurat-am eu și Beciul Cu oaste bună și strânsuri; Soroca, Vrancea și Tigheciul Trimis-au mii viteze guri Să certe craii cu mânie... Ce-mi pasă? Mie deie-mi pace Să-mi duc Moldova-n bătălie Cu mii de mii de poloboace. Atunci când turcii
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de gospodari, dar și jupânițele de la Iași - călcau strugurii în zăcători mari cât heleșteile. Ehei! Ce vremuri! Ia întrebați pe bătrânii târgului!. - Și are vinuri, domnule, nu glumă, ofta amărât primarul. Poți să umbli în rădvan cu patru cai prin beciurile viei. Uite mata într acolo! Cât vezi cu ochii, de la poalele și până-n muchea dealului, în dreapta, în stânga, de-a curmezișul, se întind pe sub pământ numai beciurile boierești. Și ce poloboace, domnule! Cât o casă cu două caturi. Și ce vechime
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
nu glumă, ofta amărât primarul. Poți să umbli în rădvan cu patru cai prin beciurile viei. Uite mata într acolo! Cât vezi cu ochii, de la poalele și până-n muchea dealului, în dreapta, în stânga, de-a curmezișul, se întind pe sub pământ numai beciurile boierești. Și ce poloboace, domnule! Cât o casă cu două caturi. Și ce vechime, frățioare! De pe vremea lui Vodă Cuza, dacă n-or fi și mai de mult. Să nu spun vorbă cu păcat. Am gustat și noi dintr însele
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
se tot frăm ânta cum să facă, cum să dreagă, să ridice și mai mult localitatea atât de dragă inimii sale. Pentru început, Domnul a găsit cu cale să dureze pe dealurile sărutate de soare și acoperite de podgorii niște beciuri cu dichis, pentru o cât mai bun ă păstra re a vinului. Pe vremea domniei lui Ștefan, rege al Ungariei era Matei Corvin. În timp ce voievodul se gândea cum să ridice Cotnariul, s-a întâmplat ca Matei să-l invite pe
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]