1,091 matches
-
baze paronimice, respectiv pe omonimii, polisemii etc.; (c) la nivel morfologic: * folosirea cu predilecție a persoanei a treia în stilul științific și în cel juridico-administrativ vs. folosirea tuturor formelor subsumate categoriei gramaticale a persoanei în stilul publicistic și în cel beletristic scris (în cazul ultimului, se poate vorbi despre o specializare a persoanei în funcție de genul literar: genul liric persoana I, genul epic persoana a III-a, genul dramatic persoanele I și a II-a etc.); * predilecția, în stilul științific și în
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
predilecția, în stilul științific și în cel juridico-administrativ, pentru formele verbale de indicativ prezent și de conjunctiv, respectiv pentru formele verbale impersonale vs. verbe la diferite moduri și timpuri și cu valori deosebite în funcție de context, valențe deosebite având în stilul beletristic scris (vezi, de exemplu, prezentul istoric, prezentul etern, imperfectul, forme de viitor popular etc.); * opțiunea, în stilul științific și în cel juridico-administrativ, pentru substantive comune abstracte și substantive proprii (în număr mai mare decât în cazul celorlalte stiluri funcționale) etc.
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
etern, imperfectul, forme de viitor popular etc.); * opțiunea, în stilul științific și în cel juridico-administrativ, pentru substantive comune abstracte și substantive proprii (în număr mai mare decât în cazul celorlalte stiluri funcționale) etc.; * valorificarea, în stilul publicistic și în cel beletristic, a diferitelor tipuri de adverbe și adjective la anumite grade de comparație (în stilul publicistic, superlative create cu formanți lexicali de tipul ultra-, mega-, hiper-, superetc.), interjecții propriu-zise și onomatopee etc.; (d) la nivel sintactic: * predilecția, în stilul științific și
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
onomatopee etc.; (d) la nivel sintactic: * predilecția, în stilul științific și în cel juridico-administrativ, pentru construcții enunțiative neexclamative, structuri clare, concise, fără elipse, preponderența raportului de coordonare (alături de cel de subordonare în funcție de context), topică obiectivă etc. vs. valorificarea, în stilul beletristic și în cel publicistic, a construcțiilor interogative și enunțiative exclamative, a topicii subiective în alternanță cu cea obiectivă, a unor structuri cu raporturi de subordonare (uneori, fraze ample), cu raport mixt, explicativ, de incidență, a unor substitute de propoziții/ fraze
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
propoziții/ fraze sau resturi de propoziții, a construcțiilor eliptice etc.; * folosirea, în stilul științific și în cel juridico-administrativ, a unor structuri-tip: vezi, de exemplu, formulările din lucrările de matematică, fizică etc., din documente/ formulare-tip vs. valorificarea, în stilul beletristic și în cel publicistic, a unor construcții ri(t)mate. Aplicații Stiluri funcționale ale limbii române Argumentați apartenența textelor de mai jos la unul dintre stilurile funcționale ale limbii române (stiluri ale limbajului oral, respectiv stiluri ale limbajului scris): (a
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
vânzare ar însemna poliloghie 7. Tot o formulare corectă, dar nefirească, deoarece este redundantă, ar fi Ion se urcă în tramvai. Ion pare foarte grăbit în loc de Ion se urcă în tramvai. Pare foarte grăbit 8. În plus, scrisul, îndeosebi cel beletristic, redă adesea vorbirea (de exemplu în dramaturgie, în dialogurile incluse în proză sau chiar în versuri), ceea ce înseamnă că poate întrebuința scurtările și omisiunile specifice comunicării orale. Mai mult decât atât, pentru a obține efecte stilistice, adică "din dorința de
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
ȘI A GRUPULUI Inițial, În funcție de necesitățile spectacolului, de evenimentul aniversat, se va avea În vedere selecția poeziei pentru interpretarea euritmică spre a servi și onora sărbătoarea oficială. Selecția poeziei este foarte pretențioasă, deoarece se cere o bună bază de cultură beletristică. Pentru aceasta În afară de a fi cultivată, persoanei care alege poezia se cere: competență, sensibilitate și adresă artistică. Deci profesorul sau maestrul de balet trebuie să pătrundă, să „simtă artistic” poezia, pentru a o transpune ulterior În simboluri motrice. Profesorul trebuie
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
oamenilor i-au luat-o « . Timpul a dat dreptate autorului articolului, deoarece numele profesorului inginer Mircea Volanschi figurează, nu numai în lucrările de specialitate și în cele monografice (vezi monografia din 1999, UZINA DE LUMINĂ 18991999 ) ci și în lucrări beletristice de genul UMBRE a lui Aurel Leon ( vol. III ). Se spunea despre directorul uzinei electrice : « ...Cu studii și soție din Franța, cu o cultură de specialitate și generală impresionantă, omul acesta era temut pentru severitate, dar iubit pentru corectitudine, stăpânirea
ACULTATEA DE ELECTROTEHNICĂ IEŞEANĂ ÎN ANII CELUI DE AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Alexandru Poeată () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1056]
-
de clasa a IX-a la tema Literatura și celelalte arte. Aceeași Alina Pamfil făcea și aici o observație de valoare: «Dincolo de evidențierea interferențelor cu celelalte arte, perspectiva transdisciplinară înseamnă și reliefarea și comentarea mesajelor spirituale transmise constant prin textul beletristic (n.n. întâlnirea literaturii cu psihologia și morala). în favoarea unor astfel de abordări pledează orientarea disciplinei înspre formarea atitudinilor și a valorilor, orientare ce structurează integral unele dintre proiectele curriculare actuale» <endnote id="4"/> (autoarea făcând referire la programul educativ semnat
Interdisciplinaritatea ca necesitate. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela-Paula Epurianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1337]
-
de alte discipline considerate de tip „hermeneutic”, precum filosofia, istoria, sau studiul religiei.(...) Corelațiile stabilite dinspre literatură înspre astfel de discipline erau orientate cu precădere către marcarea diferențelor (...) este cred cazul să acordăm acum o atenție sporită interferențelor dintre discursul beletristic, cel filosofic, cel istoric sau cel religios, în special în relație cu sectorul curricular privitor la valori și atitudini.» <endnote id="6"/> De la o vreme însă, tot mai accentuat în ultimii ani, din pricina evoluției tehnologiilor și a mijloacelor (multi)media
Interdisciplinaritatea ca necesitate. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela-Paula Epurianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1337]
-
atenția asupra cuvântului românesc „coi“ și a incompatibilității lui literare. Voi fi știut eu că este echivalentul popular a ceea ce mai târziu am aflat că se cheamă „testicul“, dar oricum, vocabula îmi era tot atât de străină, că abia observația colaboratorului meu beletristic mi-a deschis ochii și mi-a clarificat-o pentru restul vieții. În general, mă frământa gândul de a scrie un roman și am mâzgălit, ca încercare, zeci și zeci de pagini de caiet, fără nici un spor, rămânând mereu la
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
al limbajului jurnalistic eminescian: "în materia solidă a argumentării rațional-discursive, din care se clădește orice edificiu retoric, sunt încorporate, la Eminescu, materiale heteroclite, ținând fie de sfera narativă, fie de regimul poetic"231. În acest sens, lectura contrastivă a creației beletristice și a celei publicistice relevă o serie de mijloace comune și înclinația spre retorism, specifică întregului limbaj eminescian. Exegeza eminesciană consacră pagini numeroase recurenței unor teme, imagini, motive, expresii în poezia și publicistica eminesciană, apropierile dintre cele două domenii relevând
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
parametri și, implicit, cu un număr crescut de relații structurale. Unul dintre modelele de analiză situațională care se impune ca mijloc de resemnificare a situațiilor de comunicare, cu aplicație pentru domenii de cunoaștere dintre cele mai variate (politică, didactică, publicistică, beletristică, pictură, arhitectură ș.a.), este modelul hexadic, care constă în reprezentarea semiozei sub formă de hexagon cu șase parametri constitutivi. Contribuții la dezvoltarea acestui instrument în spațiul românesc întâlnim la Petru Ioan care, pornind de la modelul hexadic al situației pedagogice, propus
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
străină. Datele istorice se împletesc în scrisul jurnalistului cu dimensiunea idealizantă a trecutului, cu poetizarea calităților țărănimii și cu supralicitarea virtuților neamului românesc. În acest sens, o notă caracteristică a publicisticii eminesciene o constituie împletirea componentei pozitiviste cu o dimensiune beletristică, vizibilă în mitul vârstei de aur, în descrierea idilică a unor timpuri de mult apuse și în resuscitarea modelelor istorice, prin evocarea figurilor lui Ștefan cel Mare, Mircea cel Bătrân sau Matei Basarab. Inserând tabloul epocii contemporane în rama idilică
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
biografiei creatoare, activitatea jurnalistică este absolut necesară înțelegerii operei eminesciene. Scrisul jurnalistic complinește scrisul artistic, între cele două instaurându-se zone de convergență, de contaminare, menite să le îmbogățească și să le nuanțeze. Din această perspectivă, lectura contrastivă a creației beletristice și a publicisticii relevă o serie de teme și mijloace de expresie comune. În esență, atât creația poetică, cât și publicistica reprezintă moduri de manifestare a geniului eminescian, reflectând atitudini fundamentale față de lume și de semeni și contribuind la receptarea
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
scris vreo 200 de cărți la viața lui. Mult, foarte mult, dintre care eu ca cititor am citit cam 20 dintre cele mai importante titluri, adică cam 10%. Pentru mine a fost și rămîne cel mai mare scriitor în ceea ce privește literatura beletristică. Spun asta pentru că, după 1990 în urma căutărilor mele de a afla niște răspunsuri, am venit în contact cu niște scrieri care nu mai spun niște povești, ci se referă la chestiuni de profunzime din viața omului. ,,O mărturie a reîncarnării
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
Viața românească, în paginile căreia a fost prezent în tot cursul vieții. Axinte Frunză a fost, de asemenea, un scriitor cu totul remarcabil, care a scris nuvele, care a făcut traduceri reușite, recreând opere străine în limba noastră. Scrisul său beletristic este pătruns de seva problematicii sociale, care generează și îi animă mesajul profund uman. Scrierile sale sunt pline de observații fine, originale. Semnificative, în acest sens, sunt impresiile de călătorie de la Muntele Athos (1909), publicate între cele două războaie mondiale
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Calitățile neobișnuite pe care le dovedise C. Stere de-a lungul tumultoasei sale existențe în atâtea domenii (politică, învățământ, știință, gazetărie etc.ă, nu păreau să fie și acelea ale unui viguros prozator. Puținele și rarele lui pagini cu caracter beletristic nu se remarcaseră prin reale calități literare. Când a debutat ca romancier, C. Stere era la capătul vieții sale. Cele opt volume, care alcătuiesc ciclul neterminat În preajma revoluției, le-a dictat la Bucov, în patru ani (1932-1936), sub forma unui
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
comun și un vocabular neobișnuit pentru vârsta sa. La 3 ani asculta cu plăcere poveștile citite de mama sau bunica sa. La 5 ani , când a deprins tainele cititului și scrisului, s-a detașat de povești și a citit literatură beletristică, fiind atrasa de viața scriitorilor, mai ales de Mihai Eminescu. La 8 ani are prima apariție editorială, poezie si proza in reviste școlare. Prevăd că se va dezvolta continuu și rapid în acest domeniu și va publica și alte cărți
Caleidoscop by Carmen Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93238]
-
care nu l am redeschis de un deceniu. Un prieten citez tot o reacție tipică a epocii m-a acuzat amical că am marinizat pe Eliade. Până la un punct este adevărat. Dar dacă se admite existența criticii creatoare, în sens beletristic, de ce nu s-ar admite o critică creatoare și în sens hermeneutic? O recreare din interior? Și deci o continuare (într-un fel) a operei și ideilor lui M. E.? Este de remarcat că un recenzent american, total străin de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
atitudine colectivă a vorbitorilor față de referent etc. Sub aspectul relevanței discursive (de transmitere a informației), funcția denotativă este comună tuturor speciilor discursului comunicării publice și private, are relevanță pentru speciile discursului tehnico-științific și poate fi identificată în specii ale stilului beletristic (S. Dumistrăcel, 2006: 49). Comunicarea științifică își fundamentează substanța pe această funcție, în condițiile în care sfera de interes nu o reprezintă atitudinea, reacțiile destinatarului sau structura mesajului, ci sistemul gândirii. I.1.2. Funcția expresivă Funcția expresivă (numită și
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Dumistrăcel adapteză /realizează mutațiile necesare cu privire la funcțiile limbii în comunicarea mass-media. Funcția denotativă (de transmitere a informației) este comună tuturor speciilor discursului comunicării publice și private, are relevanță pentru speciile discursului tehnico-științific și poate fi identificată în specii ale stilului beletristic (S. Dumistrăcel, 2006: 49). Funcția apelativă (stabilește contactul dintre interlocutori) este studiată de profesorul ieșean, după criterii diferite (nuanțe, tipul de limbaj etc.): • apelativă fatică, utilizată în discursul privat și în limbajul publicității; • apelativă conativă + fatică, utilizată în textele aparținând
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Ahile, cutia Pandorei, pânza Penelopei, Patul lui Procust etc. În limbajele specializate, pe lângă cultureme de tipul celor amintite, metaforele "călătoare" însumează numeroase alte domenii-sursă. Expresiile idiomatice pot avea funcție expresivă în comunicarea interpersonală și/ sau în limbajul media, în discursul beletristic etc. Metaforele terminologice din "sfera dură" a științei depășesc aceste funcții purtătoare ale unei dimensiuni subiective, prin însăși statutul cognitiv și logic funcțional al constructelor: dau "nume" unor concepte, prin analogie. Considerăm că prin sistemele și subsistemele conceptuale ale științei
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
plan conceptual. Se organizeză și/ sau se reorganizează, în funcție de anumite trăsături ale subclasei, ale ordinului, speciei etc. Tipare de actualizare a trăsăturilor distinctive prin adjectivul categorial În terminologie, adjectivul categorial, spre deosebire de adjectivul calificativ (utilizat în limba comună, omniprezent în discursul beletristic) actualizează o trăsătură distinctivă a conceptului, fără a indica gradul de realizare a caracteristicii. Există două tipare: 1) adjectivul actualizează trăsăturile distinctive cu rol de restrângere a referinței generice a conceptului și/ sau a definiției. Adjectivul categorial reprezintă una dintre
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
în acest caz, sincretismul nu este acceptat de spiritul european, mai ales în epoca modernă. În consecință, pe terenul limbii literare, se pot întîlni atît elemente caracterizate prin sincretism, preluate de la nivelul culturii minore, ce sînt valorificate îndeosebi de stilul beletristic, cît și elemente lipsite de sincretism, specifice stilului științific. În limbile literare ale Europei civilizate există tendința de a evita sincretismul și acolo unde mai există, deși uneori se manifestă și tendințe contrare, dar, în principiu, în aceste limbi și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]