3,363 matches
-
secetă și inundații care rezultă din industrializarea agriculturii. Ecologiștii au intrat pentru prima dată într-un parlament după alegerile din Elveția, din 1979, cu un deputat din Grupul de Protecție al Mediului. Doi ani mai tîrziu au intrat în Parlamentul belgian ca apoi să se extindă în parlamentele din toată Europa, cu excepția Spaniei și Portugaliei. În 1995, o nouă etapă istorică a fost depășită o dată cu intrarea ecologiștilor în guvernele finlandeze. Principalele formațiuni ecologiste sînt: Partidul Ecologist Elvețian care participă la guvernarea
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Mitterand și Edouard Balladur s-au înțeles să propună candidatura creștin-democratului flamand Jean-Luc Dehaene în fruntea Comisiei europene. Această alianță a "Europei celor Șase" catolică, a fost centrată de John Major, conservator pur sînge, căci el găsea pe omologul său belgian nu numai prea federalist, dar adesea mult prea dirijist pentru gustul său. Creștin-democratul belgian, vechi cercetător în serviciul studiului sindicatelor creștine, a continuat politica Partidului Socialist Francez, în unele locuri vechea politică a JOC. Dincolo de asta, realinierile partizane ale vechilor
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
preț, satisfăcând și consumatorii, și prestatorii?" Dacă răspundem din prima în favoarea unui sistem sau a celuilat, le-am adoptat ideologia. Dacă descindem pe teren, analiza nu reușește întotdeauna să încline în favoarea aceleiași părți. ,,La Sabena", o companie de aviație publică belgiană, a cunoscut eșecul. Ea a suferit de pe urma împuținării angajărilor, a diluării responsabilităților. Dimpotrivă, privatizarea căilor ferate britanice a demonstrat că vânarea profitului se face în defavoarea siguranței, iar exploatarea aceleiași rețele de căi ferate de către companii concurente poate fi în dezavantajul
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
De ceva timp asistăm la un veritabil cult al dezbaterii de idei. Ne așteptăm ca de aici să răzbească lumina, soluțiile. Nu s-a reproșat referendumului Constituției europene că nu a fost pregătit printr-o dezbatere mai largă? Recent, parlamentul belgian a suspendat analiza unei legi propuse, deoarece deputații considerau că nu își clarificaseră destul anumite lucruri. Doreau să mai audă părerile unor experți care susțineau teze diferite. Face parte din moravurile politice belgiene ca o problemă să fie lăsată "la
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
printr-o dezbatere mai largă? Recent, parlamentul belgian a suspendat analiza unei legi propuse, deoarece deputații considerau că nu își clarificaseră destul anumite lucruri. Doreau să mai audă părerile unor experți care susțineau teze diferite. Face parte din moravurile politice belgiene ca o problemă să fie lăsată "la rece", așteptând ca timpul să acționeze, iar discuția să devină mai fructuoasă. Un fenomen social central Încă din Evul Mediu, când universitățile au ridicat disputationes la nivel de artă, dezbaterile de idei au
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
împiedică manifestarea adevărului. Ei manipulează opinia, umblă cu șiretlicuri, încearcă să își dezarmeze adversarul pentru a-și impune propriile vederi. Manevrele la care se face apel sunt nenumărate. Oferim aici rezultatele numeroșilor ani de observare a scenei politice franceze și belgiene (am scris deja o primă versiune a rezultatelor noastre de cercetare: Rezsohazy, 2003, p. 110-119). Am dat un nume fiecărei manevre. Cititorul poate completa lista. Etichetarea este unul din trucurile cele mai curente. Ea înlocuiește argumentarea rațională prin atribuirea de
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Parlamentul Federal al Belgiei este un parlament bicameral format din Camera reprezentanților și Senat. Camera reprezentantilor (camera inferioară) își ține ședințele în Palatul Națiunii de la Bruxelles; pentru a fi ales în Cameră e necesară împlinirea vârstei de 21 ani, cetățenia belgiană și rezidența în Belgia. Numărul locurilor în cameră e fixat la 150, aleși în 11 colegii electorale 5 pentru Flandra (79 locuri), 5 pentru Vallonia (49 locuri) și un district bilingv cu 22 locuri pentru Bruxelles-Halle-Vilvoorde. Fiecare district alege un
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Tans, în aderarea la sistemul Comunității, președinția rotativă a Consiliului și un rol important pentru Comisie 130. O actualizare a rolului Consiliului European a fost respinsă, deoarece acesta a fost privit ca și cum ar consolida poziția statelor membre mari. Parlamentul federal belgian își lasă reprezentanții lui în Parlamentul European să delibereze fără să îi constrângă anumite mandate și fără ca munca lor să fie însoțită de dezbateri. În fapt, unul din reprezentanții Parlamentului belgian a fost un membru al parlamentului subnațional, în timp ce celălalt
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
ca și cum ar consolida poziția statelor membre mari. Parlamentul federal belgian își lasă reprezentanții lui în Parlamentul European să delibereze fără să îi constrângă anumite mandate și fără ca munca lor să fie însoțită de dezbateri. În fapt, unul din reprezentanții Parlamentului belgian a fost un membru al parlamentului subnațional, în timp ce celălalt nu a fost membru al niciunui parlament. Aceasta ne arată nu numai că parlamentele au priorități diferite în elaborarea proiectului de tratat ci și că ele sunt eterogene în rolul lor
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
regiunilor acționează, ca și componente ale sistemului parlamentar național ori ca și camere ale parlamentului național. Această declarație a Regatului Belgiei asupra parlamentelor naționale, anexată la Tratatul care stabilește o Constituție pentru Europa, arată clar problemele particulare ale implicării parlamentelor belgiene în procesul de adoptare a Tratatului și implementarea procedurilor specifice în tratatele europene. Declarația stabilește că toate adunările parlamentare acționează în calitate de componente ale sistemului parlamentar național ori ca și camere ale parlamentului național 132. În sfera politică, guvernul are nevoie
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
ȘI CONTENCIOSUL ADMINI STRATIV, comentarul acestor materii, după doctrina și ju risprudența franceză și română,1 volum mare d e 12 00 pagini. CODUL DE AUDIENȚ-, cu toate codurile și legile mai importante, adnotate cu diferența între textul român, francez, belgian, italian și german (în genul « Codes dʹAudience Dalloz») 1 mare volum, format de servietă. RECHIZITORII pronunțate ca prim procuror al Trib. Ilfov, 2 volume. PROPRIETATEA LITERAR- ȘI ARTISTIC-, comentar teoretic și practic al proprietății intelectu ale, 1 volum. LEGISLAȚIA PROPRIET
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
civil, la drepturile soțului supraviețuitor, la împărțeala moștenitorilor, la ipoteci și privilegii și la alte materii. De altă parte, nu va fi fără folos să se reli efez e și mai bine părțile luate din codul italian și din legea belgiană și să se folosească mai mult doctrina și jurisprudența res pectivă. Nu era — poate — de prisos să se stăruie asupra amfiteozei care va da încă naștere la discuți i în lumea juridică. Era necesar să se stăruie de asemenea asupra
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
contele Marc-Antoine d'Oultremont și ducele de Luynes, al cărui tată fusese președintele clubului Jockey. Candidatul își înmulțise semnele de bunăvoință în direcția înaltei societăți. Cumpărase acțiuni la grupul care edita L'Évantail, publicație lunară dedicată marilor familii ale nobilimii belgiene și activităților lor mondene. Convertirea sa la vin, venind din partea unui fost băutor de bere, este un semn de supunere. "Dragostea sa pentru vin nu este o legendă. Acționar, în urmă cu câțiva ani, la Haut Bages Libéral, Albert Frère
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
este cu adevărat internațional. Familia Bismarck este deci germană. Don Jaime de Moray Aragon este un mare proprietar funciar spaniol, cu titlul de Grande de Spania. Soția sa, sora prințului de Ligne, face parte dintr-o familie ilustră din nobilimea belgiană. După contesa Lumilla von Bismarck, "Marbella seduce printr-un du-te-vino permanent de oameni interesanți din întreaga lume. Viața nocturnă oferă un contrast amuzant între parties (< engl., petreceri, n.t.) elegante și grătare improvizate pe plajă" (L'Éventail, nr. 4, aprilie
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
căutăm dincolo de stereotipul gazetăresc, de altfel, cunoscut în lumea culturală autohtonă a celei de-a doua jumătăți a veacului al XIX-lea până către deceniul al patrulea al celui următor, străduindu-ne să nuanțam, să înțelegem cum funcționa sistemul universitar belgian, care era regimul titlurilor / diplomelor academice, cine erau beneficiarii lor din România, ce specializări li s-au părut la îndemână sau ce cariere au îmbrățișat, cât de mult se implică statul în sprijinirea tinerilor plecați la studii la Bruxelles, Gând
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
a avut o importanță aparte, căci a conturat cadrul general în care s-au desfășurat și articulat celelalte trei secțiuni ce au urmat. Am valorificat în cuprinsul acestei prime părți a studiului nostru date de istorie generală ale învățământului superior belgian, ale Universității Libere sau ale altor instituții de același fel (preluate dintr-o seama de lucrări pe care le datorăm lui Léon Vanderkindere, Eugène Goblet d'Alviella, Guillaume des Marez, Paul Harsin, Camille Liégeois, Fernand Kraentzel, Jean Bartier, Pierre Goffin
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
de la cea Nouă din Bruxelles din studiile lui Wim Van Rooy (L'Agitation étudiante et la fondation de l'Université Nouvelle en 1894, în "Revue Belge d'Histoire Contemporaine", VII, 1-2, 1976, pp. 197-241) și Pieter Dhondt (Foreign Students at Belgian Universities. A Statistical and Bibliographical Approach, în "Revue Belge d'Histoire Contemporaine", XXXVIII, 1-2, 2008, pp. 5-44). Al doilea capitol al volumului este un studiu referitor la românii titulari ai unui doctorat (în drept, științe politice și administrative, filosofie și
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
diplome de doctorat (inclusiv absolvenți ai Școlii Politehnice), unii dintre ei dobândind chiar două astfel de distincții, în drept, respectiv în științe politice și administrative. Sursă lui Constantin C. Angelescu era statistică deținătorilor de diplome de doctorat pe care istoricul belgian Léon Vanderkindere o atașa volumului omagial dedicat primilor 50 de ani de existență ai universității respective 5. Articolul la care am făcut referire reprezintă unul dintre puținele demersuri ce au avut ca obiect prezenta românească în spațiul universitar belgian. Mai
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
istoricul belgian Léon Vanderkindere o atașa volumului omagial dedicat primilor 50 de ani de existență ai universității respective 5. Articolul la care am făcut referire reprezintă unul dintre puținele demersuri ce au avut ca obiect prezenta românească în spațiul universitar belgian. Mai reținem din istoriografia problemei, pe care o punem acum în discuție, studiul lui Nicolae Barbuta și Nicolae Bocșan (în cele două versiuni, română și franceză), cu privire la românii ce au absolvit Institutul Superior de Comerț din Anvers (1868-1914)6, precum și
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
precum și articolele noastre semnalate mai devreme. Tot aici am putea include studiul cu privire la evoluția populației studențești, cu deosebire a celei provenită din afara Belgiei, la universitățile din Gând și Liège (1918-1926)7. De asemenea, amintim și notațiile fugare relative la spațiul belgian dintr-o seama de cercetări mai generale dedicate fie prezenței românești în spațiul universitar european (Lucian Nastasă, Cornel Sigmirean), fie evoluției elitei politice autohtone (Mihai Sorin Rădulescu)8 etc. În ceea ce ne privește, demersul de față nu se dorește a
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
reflecție pentru demersurile de istorie instituțională și chiar de sociologie istorică a unor spații profesionale, precum cel medical, juridic, ingineresc. Nu în ultimul rând, prin fragmentele de viața cotidiană, dincolo de amfiteatru, a studenților ce au zăbovit la studii în capitala belgiană, demersul nostru se situează, așa cum am spus deja, în aria istoriei culturale, a istoriei mentalităților și a microistoriei. O arie de studii dificilă pentru vremile trecute, din cauza absenței surselor sau a necesității căutării unor surse mai puțin convenționale, a recompunerii
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
parte atât noi, cât și o seama din personajele cărții de față tuturor profesorilor, studenților Universității din București, care au fost, sunt și vor fi. Capitolul I Universitatea Liberă din Bruxelles în primă sută de ani de existență Învățământul superior belgian și-a început istoria în 1425, când la Louvain se fondă prima universitate care va fi dăinuit până în 17971. Prin 1816-1817, în vremea uniunii dintre Belgia și Olanda, se înființau la Gând, la Liège și din nou la Louvain primele
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Superioară de Textile din Verviers (1894), Institutul Superior de Comerț din Mons (1899), Institutul de Medicină Tropicală din Anvers (1906), Universitatea Coloniala a Belgiei din Anvers (1920)3. Monopolul statului asupra învățământului universitar a luat sfârșit relativ rapid. Actul fundamental belgian din 1831, pe lângă faptul că a consacrat un nou regim politic, a proclamat formal libertatea învățământului la articolul 17, în baza căruia s-au constituit în 1834 Universitatea Catolică din Louvain (Université Catholique de Louvain de fapt o refondare a
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
învățământ superior libere înființate în secolul al XIX-lea și în primii ani ai veacului al XX-lea mai cuprindea Colegiul "Notre-Dame-de-la-Paix" din Namur (1832), Institutul Superior de Comerț "Saint-Ignace" din Anvers (1852, 1901), Institutul "Saint-Louis" din Bruxelles (1858), Institutul Belgian de Înalte Studii din Bruxelles (1894), Școala de Înalte Studii Comerciale și Consulare din Liège (1898), Școala de Înalte Studii din Gând (1923)5. Legea organică a învățământului superior (Loi organique sur l'enseignement supérieur) din 27 septembrie 1835 prevedea
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
în număr de sapte, erau numiți, după cum urmează: Cameră Reprezentanților și Senatul desemnau câte doi, iar guvernul încă trei7. Din păcate, nominalizarea anuală a membrilor juriului a fost influențată de majoritățile politice constituite în instituțiile mai sus menționate ale statului belgian. Cum partidul catolic a fost mai bine reprezentat în primul deceniu după adoptarea legii, am regăsit între membrii juriului central nu mai puțin de 65 de reprezentanți ai Universității Catolice din Louvain, 73 din afara corpului profesoral, 38 din partea universităților de
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]