2,615 matches
-
eshatologică cu populațiile asiatice undeva În albia Tigrului, unde ar fi urmat simbolic să se topească „les ciments pétrifiés de la civilisation”1. În legătură cu imensa literatură referitoare la sincretismul indo-grec de pe teritoriul actualului Afganistan să mai amintim contribuțiile majore ale lui Benjamin Rowland În cele două periodice fondate de Eliade, Zalmoxis și History of Religions 2. Toate mișcările lui, pline de tonica reluctanță față de sedentarism, Îl ajută să observe formarea atâtor hărți orientale chiar din interior. Când trece pentru a doua oară
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
, Moses (8.XII.1857, Iași - 11.X.1943, București), folclorist și publicist. Se trage dintr-o familie (tatăl Benjamin, frații Elias și Wilhelm) cu înclinații literare și preocupări istorico-filologice. Cel mai cunoscut va deveni nepotul său, poetul și eseistul B. Fundoianu, pentru care, după propria-i mărturisire, bogata bibliotecă moștenită de la bunic a avut un rol decisiv în formarea
SCHWARZFELD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289561_a_290890]
-
șef al Catedrei de istoria artei. Sub semnătura Adrian Schileru, colaborează în 1936 la „Era nouă”, publicație condusă de N. D. Cocea, unde va da recenzii și însemnări despre cinematografie. În 1945-1946 colaborează la revista „Lumea” (unde și traduce din Benjamin Fondane) și la „Revista Fundațiilor Regale” cu cronici cinematografice, plastice și literare. Mai e prezent în „Cuvântul liber”, „Adevărul literar și artistic”, „Adevărul”, „Viața românească”, „Tinerețea”, „Democrația”, „România liberă”, iar după război scrie în „Gazeta literară”, „Contemporanul”, „Secolul 20” ș.a.
SCHILERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289554_a_290883]
-
Nemoianu, Simptomatologie literară, în mai multe numere din 1968) sau la aspecte particulare ale creației artistice, cu deosebire literare, estetice și filosofice, cum sunt paginile din Mircea Eliade (Morfologia și funcția miturilor, 2-3/1978), Anton Dumitriu, Cella Delavrancea, Petru Creția, Benjamin Fondane, Ion Marin Sadoveanu, Geo Bogza, Savin Bratu, Valentin Silvestru, Sorin Vieru, Cornel Regman, Alexandru Balaci, Romul Munteanu, Geo Șerban, Al. Duțu, Ion Ianoși, Tatiana Nicolescu, Alexandru Sever, Barbu Brezianu, Modest Morariu, Mariana Șora, Andrei Pleșu, Gabriel Liiceanu, Irina Mavrodin
SECOLUL 20 - SECOLUL 21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289596_a_290925]
-
a ales că specialitate secundară limba și literatura română oarecum din întâmplare, ghidată doar de informațiile oferite de un unchi și de fotografiile unor mănăstiri bucovinene. Își susține masteratul cu teza Une Poétique de l’exil, focalizata asupra operei lui Benjamin Fondane (B. Fundoianu). Obține apoi și „diplomă de cercetare și studii aplicate” în limba și cultura română, la INALCO-Paris VII. Ulterior lucrează la Editură Seuil din Paris. Traduce mai întîi, la propunerea lui Virgil Tănase, cartea despre Gogol a lui
SERRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289645_a_290974]
-
mai întîi, la propunerea lui Virgil Tănase, cartea despre Gogol a lui Lucian Raicu (1993), după care purcede la realizarea unui proiect ambițios, de durată, acela de a transpune în franceză opera românească a poetului care o fascinase în facultate, Benjamin Fondane. Astfel, apărea versiunea franceză a Priveliștilor (în volumul Le Mal des fantômes, 1996), apoi traducerea paginilor de critică literară (Images et livres de France, 2002), dramă Tăgăduința lui Petru urmând să fie inclusă în volumul Le Reniement de Pierre
SERRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289645_a_290974]
-
du Livre îi acordă o bursă. Se apropie și de creațiile altor poeți și, mai rar, de textele unor prozatori români, publicând studii, articole și tălmăciri în „Action poétique”, „La Quinzaine littéraire”, „Europe”, „Seine et Danube”, „MEET”, „Poésie”, „Missives”, „Cahiers Benjamin Fondane” (Israel), „Continuum” (Israel) ș.a. ori în reviste din România - „Apostrof”, „Poesis”, „Observator cultural”, „Vatra”. În decembrie 1997 s-a realizat la Théâtre-Poème din Bruxelles, în cadrul festivalului „Pour un symbolisme européen”, un spectacol pe versuri traduse de S. din Plumb
SERRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289645_a_290974]
-
narativa și de registru stilistic, trimiteri la contextul social-politic, referințe literare. Toate vor fi învinse prin învestire totală, prin munca epuizanta, încununată de realizări recunoscute și prin distincțiile care i s-au acordat. Traduceri: Lucian Raicu, Avec Gogol, Lausanne, 1993; Benjamin Fondane, Paysages, în Le Mal des fantômes, Paris, 1996, Paysages - Priveliști, ed. bilingva, Pitești, 1999, Images et livres de France, Paris, 2002; Une Anthologie de la poésie moldave, pref. Sorin Alexandrescu, Paris, 1996 (în colaborare cu Alain Păruit și Cornelia Golua
SERRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289645_a_290974]
-
colaborare); Gheorghe Crăciun, Composition aux parallèles inégales, pref. Serge Fauchereau, Paris, 2001; Comme dans un dessin de Escher. Huit poètes roumains, Luxembourg-Québec, 2002 (în colaborare). Repere bibliografice: Virgil Tănase, Fascinante Russie, „Vendredi”, 1993, 171; Edgar Reichmann, La Quête interrompue de Benjamin Fondane, „Le Monde”, 1996, 12 iulie; Vasile Gârneț, Poeți basarabeni editați la Paris, „Contrafort”, 1996, 10; Gheorghe Crăciun, Bacovia în franceză, „Paralelă 45”, 1996, 1; Mircea Anghelescu, Bacovia, între traductibil și intraductibil, RL, 1998, 25; Gheorghe Crăciun, Între poeticitate și
SERRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289645_a_290974]
-
îl va marca. Debutează editorial cu versurile din Commémorations (1937), urmate de Un Jour et une nuit (1938). În 1947, în ,,Revista literară”, condusă de Miron Radu Paraschivescu, îi apar o nuvelă tradusă de Șasa Până și însemnările omagiale Lui Benjamin Fondane, deportat. Cu un conținut și o atmosferă de acum constante, volumele vor ieși abundent: Mais une ile ou peut-être un rivage (1947), Enfin, ces neuf poèmes (1948), Poèmes dûs (1950), Jour après jour (1951), D’ Une suite sans fin
SERNET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289644_a_290973]
-
distins cu ,,Mandat de poètes” (1966). Ultimul volum antum, premonitoriu, poartă titlul Ici repose (1967). Postum îi apar À Jacques Hérold (1969), Ces Pas d’une autre étape (1970). A editat în 1965, împreună cu Gaston Puet, poemul inedit al lui Benjamin Fondane L’Exode, a tradus în franceză din Tudor Arghezi, Mihail Sadoveanu, Eusebiu Cămilar, Zaharia Stancu, Alexandru Vona ș.a. Mai colaborează, între 1921 și 1923, la ,,Adevărul literar și artistic”, ,,Flacăra”, ,,Gândul nostru” (Iași), ,,Năzuința” (Craiova), iar mai târziu și
SERNET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289644_a_290973]
-
de alarmă și de apărare, trezirea atenției, stimularea evaluării și judecății, activarea capacității de decizie, mobilizând în felul acesta forțele fizice și psihice de autoapărare. În ceea ce privește cauzele stresului, majoritatea autorilor sunt de acord în a le recunoaște pe următoarele (L.T. Benjamin, J.R. Hopkins, J.R. Nation): - evenimentele psihotraumatizante; - evenimentele și greutățile vieții cotidiene; - conflictele; - frustrările, carențele emoționale, situațiile castratoare. Un rol deosebit de important se acordă conflictelor în geneza stresului psihic. În sensul acesta, sunt recunoscute trei tipuri principale de conflicte: a) conflictele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și P. Rambaud aduc interesante explicații cu privire la tulburările afective, caracteriale și de comportament ale copiilor. Ei constată prezența indisciplinei școlare la copiii unici, a instabilității afectiv-temperamentale la primii născuți, a tulburărilor de vorbire la copiii intermediari și a nevrotismului la benjamini. b) Psihiatria familială relațională Aceasta se ocupă de analiza relațiilor dintre soți și a efectelor lor patologice, precum și de relațiile negative morbigenetice dintre părinți și copii. Destinul fiecărui individ este marcat de primii săi ani de viață, de mediul socio-cultural
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Paris, 1933. Beers, C.W., A mind that foud itself, Garden City, New York, 1930. Bellak, L., Handbook of community psychiatry and community mental health, Grune and Stratton, New York, 1964. Benesch, H., Wörterbuch zur Klinischen Psychologie, I-II, DTV, München, 1981. Benjamin, L.T.; Hopkins, J.R.; Nation, J.R., Psychology, MacMillan Publ. Comp., New York, 1987. Bergeret, J., Psychologie pathologique, Masson, Paris, 1982. Berhheim, J., „Etique en médecine pénitentiaire”, în Méd. Hyg., 49, 1991. Berner, P., Psychiatrische Systematik, Huber, Bern, 1982. Bidman, A.J., Spiegel
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
which is not foreseen by the Treaty, and probably will not be entertained by the Congress (adică, viitorul Congres de la Berlin - n.n.) summoned to consider it” (s.n.) . Cum Rusia Încerca, totuși, să-și impună punctul de vedere În problema orientala, Benjamin Disraeli, prim-ministrul Mării Britanii, a obținut acordul Austro-Ungariei, pentru convocarea unui congres european care să revizuiască Tratatul de la Sân Stefano . Ideea a fost acceptată imediat de Bismarck care a propus Berlinul ca loc de desfășurare, iar pe el, ca
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
texte precum Simbolizarea omului modern, Estetizare și experimentalism, Explicațiile timpului nostru (despre mișcările tineretului francez) sau Franța de azi (dări de seamă asupra congreselor internaționale de filosofie de la Praga și Paris), ori interviuri (cu Léon-Pierre Quint, Rolf de Maré, René Benjamin), comunicări privind activitatea Seminarului de Sociologie, recenzii, cronici plastice, multe alte note și glose culturale. Prezent încă din 1929, Constantin Noica își înmulțește „notațiile” și comentariile îndeosebi în perioada formării grupării Criterion. Cu asiduitate colaborează și Vasile Lovinescu, încercând să
VREMEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]
-
apoi ca redactor-șef. A mai semnat în „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie «A. D. Xenopol»”, „Ateneu”, „Buletinul Universității «Al. I. Cuza»”, „Cronica”, „Curierul de Iași”, „Revista română” ș.a. Câteva contribuții i s-au tipărit în publicații din străinătate: „Cahiers Benjamin Fondane” (Paris-Ierusalim), „Wissenschaftsstrukturen in Rumänien vor und nach 1989. Funktionsmodelle und Entwürfe” (Tübingen). O documentare impresionantă și, nu mai puțin, o judecată aptă să pună ordine în hățișul de date vădește „schița istorică” Teatrul românesc la Timișoara, realizată pentru Institut
ZASTROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290716_a_292045]
-
în cadrul culturii românești contemporane, ALIL, t. XXVII, 1979-1980; C. Trandafir, O sinteză de amploare, ATN, 1980, 1; Hangiu, Dicț. presei rom., 36, 67, 154, passim; Z. Ornea, Iudaismul în estetica lui Fundoianu, RL, 1999, 48; Paul Cornea, Fundoianu inedit, „Cahiers Benjamin Fondane”, 2000-2001, 4; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 442-443; Florin Faifer, O privire ageră, CL, 2003, 1. F. F.
ZASTROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290716_a_292045]
-
Limba și literatura română pentru elevi”, „Logos”, „Luceafărul”, „Studia bibliologica”, „Studii de literatură universală”, „Studii de teologie” (Târgoviște), „Viața românească” ș.a. Dintre cărțile publicate de S. - Crochiuri de istorie literară (1974), G. C. Nicolescu (1911-1967). Studiu biobibliografic (1978), B: Fundoianu / Benjamin Fondane (2000), Remember (2001), Ipostaze de istorie literară (2002) și Orizonturi de istorie literară (2003) - cea de-a treia îl reprezintă mai bine, prin tratarea sistematică a operei poetului, prozatorului și eseistului B. Fundoianu. Critica a remarcat calitățile lucrării, subliniind
STOLERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289961_a_291290]
-
față de suprarealism ar fi adus discutarea unor articole apărute în „Integral” (1927). Celelalte cărți ale lui S. au ca trăsătură comună expunerea didactică. SCRIERI: Crochiuri de istorie literară, București, 1974; G. C. Nicolescu (1911-1967). Studiu biobliografic, București, 1978; B. Fundoianu/Benjamin Fondane, București, 2000; Remember, pref. Emil Manu, postfață Ion C. Ștefan, București, 2001; Ipostaze de istorie literară, București, 2002; Orizonturi de istorie literară, Târgoviște, 2003. Repere bibliografice: Al. Dima, Amintirea lui G.C. Nicolescu, CRC, 1978,17; I. D. Lăudat, „G. C.
STOLERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289961_a_291290]
-
Change and Development, Sage Publications, Newbury Park. Bădescu, Ilie (coord.); Dungaciu, Dan; Baltasiu, Radu, 1999, Istoria sociologiei. Teorii contemporane, Editura Eminescu, București. Bellah, Robert N., 1957, Tokugawa Religion, Free Press, Glencoe. Brown, M.B., 1970, After Imperialism, Humanities Press, New York. Cohen, Benjamin J., 1973, The Question of Imperialism: The Political Economy of dominance and Dependence, Basic Books, New York. Coleman, James, 1968, „Modernization: Political Aspects”, în D.I. Sills (coord.), International Encyclopedia of the Social Sciences, vol. 10, Macmillan, New York. Collins, Randall, 1988, Theoretical
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în medicină, apoi în psihiatrie. În concepția lui Selye, stresul nu este decât o reacție biologică și generală, adică “o stare care se traduce printr-un sindrom specific, corespunzător tuturor modificărilor nespecifice, induse astfel într-un sistem biologic”<footnote Jean Benjamin Stora, Stresul, Editura Meridiane, București footnote>.El definește stresul la început că fiind o agresiune, apoi că o reacție a subiectului la o agresiune, ultima reprezentând un stresor. Conform concepției lui Selye, tensiunile care produc stresul fac parte din viața
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
solicitate în instruire de către Robert M. Gagné, construirea designului instrucțional și a tehnologiei educaționale. Acestea din urmă au permis conceperea curriculumului și a instruirii ca engineering de realizare a unor obiective predefinite și clasificate în taxonomii, precum cea a lui Benjamin Bloom. Raționalismul cuprins în acest mod de a gândi și acționa în educație a părut că atinge cele mai înalte cote de științificitate odată cu apariția modelelor mastery learning care promiteau (și dovedeau!) posibilitatea practică de a determina eficacitatea generală a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ale anilor ’50 au amuțit curând; odată cu implementarea de noi rezultate ale cercetării psihologice și pedagogice, teoria modernă a curriculumului s-a optimizat continuu. Cea mai consistentă contribuție științifică a venit din partea unui notoriu eficientist și emul al lui Tyler, Benjamin Bloom, care, în 1956, a publicat Domeniul cognitiv al vestitei sale Taxonomii de obiective pedagogice 21. Taxonomia lui Bloom permitea designul unor curricula centrate pe obiective comportamentale consistente, promițând chiar o știință riguroasă a curriculumului și o știință obiectivă a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Ultimii titani ai pedagogiei modernetc "14.3. Ultimii titani ai pedagogiei moderne" Două mari personalități ale „științei obiective” au pus în umbră cariera și opera de excepție ale lui Schwab, purtând cu mândrie stindardul modernismului și al gândirii pedagogiei moderne: Benjamin Bloom și Robert Gagné. Într-adevăr, în anii ’70, cercetările curriculare moderne au continuat, ignorând cu superbie criticile din ce în ce mai virulente. Curentul „științific”, bazat pe principiile empirismului behaviorist și ale raționalismului tylerian, a avansat imperturbabil în direcția fundamentării unei științe a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]