1,524 matches
-
adevărul adevărat e mai mult decât îngrozitor! urmă colonelul. Parcă trebuie să te omoare, ca să te nefericească? Iacă eu, dacă nu m-aș fi gândit la bietele fete, care rămâneau singure în lume, m-aș fi luat de piept cu bestiile... Reluă povestea suferințelor sale, întrerupt des de Cosma Buruiană, care încerca să-și istorisească din nou pe ale sale. Grigore Iuga nu-i mai auzea. Pricepuse suficient chiar din ezitările lui Buruiană. Adaosurile colonelului, prin brutalitatea lor cazonă, mai mult
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Dă-te la o parte, banditule! sâsâi maiorul, înlăturîndu-1 cu cotul din ușă. Lângă altar, pe un catafalc improvizat, acoperit cu un giulgiu, zăcea cadavrul Nadinei. Maiorul ridică un colț, dezvăluind figura învinețită și scofâlcită. Baloleanu întoarse privirea, bîlbîind: ― O, bestiile, bestiile!... Sărmana femeie! Ieși repede afară. În nări îi stăruia un miros necăcios și atât de răscolitor, de parcă-i întorcea stomacul pe dos. Își umplu plămânii de câteva ori cu aer proaspăt, gâfâind cuvinte de revoltă, până ce dădu cu ochii
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
te la o parte, banditule! sâsâi maiorul, înlăturîndu-1 cu cotul din ușă. Lângă altar, pe un catafalc improvizat, acoperit cu un giulgiu, zăcea cadavrul Nadinei. Maiorul ridică un colț, dezvăluind figura învinețită și scofâlcită. Baloleanu întoarse privirea, bîlbîind: ― O, bestiile, bestiile!... Sărmana femeie! Ieși repede afară. În nări îi stăruia un miros necăcios și atât de răscolitor, de parcă-i întorcea stomacul pe dos. Își umplu plămânii de câteva ori cu aer proaspăt, gâfâind cuvinte de revoltă, până ce dădu cu ochii de
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ridicat din uliță încă de aseară de către fiică-sa Niculina. Maiorul Tănăsescu se făcu foc: cum a îndrăznit fata hoțului de popă să nesocotească ordinele lui? Primarul îngheță, așteptîndu-se să mănânce iar bătaie și încă în fața satului întreg. ― Unde e bestia de muiere care a cutezat? strigă maiorul cu ochii bulbucați. Niculina ieși la iveală, palidă, cu copilașul de mână. Fără nici o vorbă, maiorul Tănăsescu se repezi la ea cu cravașa. Femeia țipa, se ferea, iar copilul începu să urle îngrozit
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
prea rău, zise Parker fără să se compromită. ― Doamne, nu face pe tâmpitul! Spune clar! ― Hei! Calmează-te, Dallas. Domnule, noi muncim cât putem de repede. Într-un timp atât de scurt Brett a terminat doar circuitele. Vreți să-ncolțiți bestia asta și s-o atingeți cu un simplu tub de metal sau cu o descărcare electrică de două sute de volți? ― Scuze, spuse el sincer. Faceți cât mai bine. ― O facem pentru toți. Sala mașinilor ― terminat! Intercomul țăcăni. N-avea nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
importanță pe moment. Haide! Părăsiră pasarela în șir indian. Niciodată culoarele nivelului A nu păruseră atât de lungi și întunecate ca în aceste momente. Fiecare metru pătrat al navei era cunoscut ea-n palmă de Dallas. Dar știind că o bestie hidoasă putea să se ascundă pe undeva șt să-l ucidă în chip îngrozitor, înainta cu băgase de seamă, neîncrezător, în nici un ungher, pe când înainte se plimba de la un capăt la celălalt cu ochii închiși. Toate lanternele erau aprinse. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
de zădărnicia acestei căutări, tocmai se hotărâse să plece când un alt miorlăit familiar îi ajunse la urechi. Scrută întunericul dindărătul unui pilon masiv și zări două pupile galbene lucind în negură. Șovăi o clipă... Jones era cam de mărimea bestiei care țâșnise din pieptul sărmanului Kane. Dar când auzi un alt miorlăit, al treilea, se simți mult mai bine. Numai o mâță putea scoate un asemenea sunet. Se cocârjă pe sub o grindă și se uită la ceea ce era pitit acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
această nesăbuință. Nu încă. ― Nu încă? se miră Parker. Sentimentul de neputință îl făcu să-și uite o clipă mânia.) Câți dintre noi mai trebuie să moară ca să vă dați seama? Ca să pricepeți că numai așa îi venim de hac bestiei? ― Oricum, nu va merge, Parker. Inginerul se răsuci spre figura impasibilă a lui Ash și făcu o grimasă. ― Ce vrei să spui? ― Vreau să spun că ar trebui să-i atingem un organ vital din primul foc. Conform descrierii pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
la urechile lui Parker, care se lipi de perete. Tambuchiul inferior al sasului luneca într-o parte. Creatura se ivi dintre dârele de umbră și se apropie. În sas clipeau mai multe semnalizatoare dintre care unul verde smarald, deosebit de luminos. Bestia părea hipnotizată de lumina aceea, se apropie până-n prag. Hai, spurcăciune! gândi inginerul, în culmea nervozității. Privește mai de aproape luminița aia verde! Da, așa... Vrei să fie numai a ta? Da, bine-nțeles! Așa că mai fă un pas și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
ori, după care articulă stins: ― N-o să mor. Nu luase în seamă întrebarea ofițerului științific. ― Ce s-a întâmplat cu creatura? insistă Ash. Parker tresări, apoi scutură din cap, profund îndurerat. ― Am ratat-o. A pornit semnalul de alertă și bestia a dat înapoi și a luat-o prin coridor. Unul din brațe, sau apendice, a fost smuls de tambuchiul interior, la închidere. S-a eliberat în mare viteză, cum își lasă șopârla coada. ― De ce nu? comentă Ash. Ea posedă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
va furniza răspunsurile pe care le căuta. Ecranele rămaseră goale, așteptând o cerere mai potrivită. Încercă o nouă combinație, puțin utitată, cu același rezultat. Blestemă. Dacă ar fi să încerce combinații la întâmplare, ar rămâne aici până la sfârșitul lumii. După cum bestia omora pe membrii echipajului, acesta nu prea părea departe pentru ea. Programă o grilă terțiară și fu uluită când se lumină cadranul principal, gata să primească și să disemineze. Dar nu apăru nimic. Ceea ce însemnă că nu era decât pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
oase încrucișate și cu un craniu. Cianură. Ripley se foia pe scaun. ― Ți-am spus că n-am ajuns încă acolo! Ai fost amăgită de vorbele lui Ash. A afirmat că este singurul care poate să-i vină de hac bestiei. Dar e singurul deconectat și neputincios! Noi ― nu! Noi avem altă alternativă, altă variantă. Să aruncăm nava în aer! ― Asta-i alternativa ta? întrebă Lambert. Eu rămân cu capsula, dacă n-aveți nimic împotrivă. ― Nu, nu! Îți amintești ce spuneai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
suplimentului, poate că vom avea norocul să atingem un cuadrant spațial mai frecventat și să fim salvați. Se poate și să nu ajungem vii, dar ăsta-i un risc pe care trebuie să ni-l asumăm. Și am terminat cu bestia! Tustrei tăcură. Într-un târziu Parker dădu din cap de acord. ― Îmi place mai mult decât capsulele. Să nu mai vorbesc de plăcerea de a vedea dezintegrându-se materialul Companiei. (Se îndreptă spre ieșire.) Ar trebui să începem imediat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
apendicele colțos îl înșfăcă. Entitatea își revărsă masa care ieșea din conducta de aerisire. Ripley auzi strigătul prin intercomul deschis pe pasarelă și se îngrozi. Aruncând o privire în interiorul sălii, Parker se făcu alb la față când văzu ce făcea bestia. Nu putea să folosească arma fără să o rănească pe Lambert. Ridicând aruncătorul de flăcări ca pe o măciucă, se năpusti asupră-i. Creatura o lăsă pe Lambert care se prăvăli pe podea inconștientă. Inginerul îi trase o lovitură zdravănă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
Nu putea să folosească arma fără să o rănească pe Lambert. Ridicând aruncătorul de flăcări ca pe o măciucă, se năpusti asupră-i. Creatura o lăsă pe Lambert care se prăvăli pe podea inconștientă. Inginerul îi trase o lovitură zdravănă bestiei, care o simți ca pe o înțepătură de țânțar. Parker ar fi putut sparge un zid... Încercă să eschiveze contraatacul, rată mișcarea. Apendicele tăie aerul, îi zdrobi ceafa omorându-l pe loc. Aceea reveni la Lambert care nu se clintise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
ia pe amândoi. O luă la fugă, orbește, fără să ia în seamă loviturile pricinuite de izbiturile în pereți. Zbura de-a dreptul prin cursive. Alergă până când plămânii începură să o doară. Își aduse aminte de sărmanul Kane și de bestia care creștea în el aproape de plămâni. O cuprinse greața. Gâfâind, se opri să se localizeze. Traversase nava dintr-o parte în cealaltă. Era exact în mijlocul sălii de propulsie. Auzi un zgomot ușor și-și opri respirația. Se repetă. Dădu drumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
O luă cu ea, cutiuța urmând să-i mai întârzie sosirea la navetă. Ajunse la ultimul cot al cursivei care conducea la ambarcațiune când, deodată, Jones se zbârli. Ripley se opri, cu ochii căscați spre tambuchiul deschis. Răzbăteau zgomote neobișnuite. Bestia pusese stăpânire pe navetă. Lăsându-l pe Jones în siguranță pe un culoar al punții B, refăcu în sens invers parcursul până la sala mașinilor. Cum pătrunse în habitaclul de control, o voce impersonală, de o infinită răbdare umiplu spațiul. ― Atenție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
ea. Jones îl văzu. Se zbârli și zgârie cu frenezie capacul cutiei. Ripley tresări. Creatura era acolo, în fața ei. Nu ieșise din mica ambarcațiune. Se gândi mai întâi la aruncătorul de flăcări. Se afla pe punte, de cealaltă parte a bestiei. Terorizată, Ripley căută un loc unde să se adăpostească. Un sas! Al cărui tambuchi se deschisese în timpul exploziei lui Nostromo. Bătu în retragere și se vârî într-un ungher. Cum se mișcă, creatura ieși din umbră și înaintă. Când Ripley
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
capacul. Ripley bătu de mai multe ori în tambuchi pentru a-i atrage atenția. Degeaba. Căută atunci o unealtă sau o armă oarecare, dar nu descoperi decât un combinezon presurizat. Deși îi tremurau mâinile, îl îmbrăcă în viteză. În exterior, bestia scutura cutia lui Jones care vedea că-i sunase ceasul. Cutia se prăbuși. Șocul răsună lugubru, dar cușca nu se sparse. Apendicele o ridică și o lovi de perete. Jones era în culmea disperării. Ripley își puse în sfârșit casca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
iar despre moarte din știrile prime time. Am pierdut contactul cu animalele reale, fie ele sălbatice sau domestice - constată Francis Wolff. În locul lor, societățile noastre post domestice au făcut din animale fie o victimă, fie un fetiș. O victimă a bestiei umane, care le măcelărește, sau un fetiș al oamenilor cu suflet bun, care le îngrijesc. Peste 71 de milioane de familii americane trăiesc cu un animal de companie, pe care au cheltuit în 2008 peste 43 de miliarde de dolari
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
și inconștientă, i-ar fi fost foarte ușor s-o facă, răspunsei eu, privind-o sălbatec. Tot îți plac ție posesiunile acestea neverosimile, și luirile acestea barbare și grotești, în fond, extraordinar de ieftine, cu care ți-a umplut capul bestia aceea bătrână, care ți-a fost, chipurile, maestru spiritual... Mă ridicai de lângă ea și începui să mă plimb agitat prin odaie, spunîndu-i cruzimi și jicnind-o cu fiecare cuvânt al meu. O uram cumplit în acele clipe, și nu pentru că
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
și nu pare foarte feri cit, ne promite niște nopți plăcute după ce se face Împărțirea pe baterii și se face iar distribuția În dormitoare. SÎntem repartizați pe baterii, locotenentul nostru e o namilă prietenoasă, nu vorbește mult, nu pare o bestie isterică obsedată de disciplină. Ni-l prezintă pe caporalul bateriei noastre. Un tip ațos, cu un aer grav, care cred că i se trage de la chipul osos. Ne explică lucruri care țin de regulamentul și ordinea militare. Cum se face
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
A rămas de două ori însărcinată, de fiecare dată a fost părăsită și a trebuit să facă singură rost de bani pentru costisitoarele avorturi. Undeva, pe parcurs, s-a căsătorit pentru scurt timp cu acel Sedley. Bărbații au fost niște bestii. S-a apucat de prostituție ca de o meserie vremelnică, așa se gândise ea, un expedient într-un moment de mizerie, și nu atât pentru bani, ci ca un fel de sinucidere morală, pentru că nu-i mai păsa de nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
acest animal, ce umili ar trebui să ne simțim... De ce, mă rog? întrebă Brian. Câtă izbucnire de spirit în animalul ăsta micuț, câtă voioșie, ce inepuizabilă bună dispoziție, câtă generoasă afecțiune arde în ochișorii ăștia... Vax! făcu Brian. E o bestie egoistă, egocentrică. Domnul este vizibil peste tot, în creația lui. Și în ceașca asta de ceai? Da. Atunci nu văd de ce trebuie să fim atât de sentimentali în privința câinilor. Nu-i așa că-i splendidă ninsoarea? E oribilă! Ce părere aveți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
cadă pe unul din scaunele din hol. — Îmi pare rău că am picat pe neașteptate. — De ce-ai mai venit? De ce acum, sfinte Dumnezeule, de ce acum? Mă rog, o dată tot trebuia să fie. Regret că n-a fost mai curând. — Bestie rece... rece! — Nu pot să-mi schimb felul de a vorbi. Știi bine cum vorbesc eu. Nu pot decât să spun cum stă cazul. Mă simt răscolită, emoționată, deloc rece. — Alți oameni au emoții. La tine e „un caz“ că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]