1,128 matches
-
suferă în martir, acesta din urmă participă la patimile lui Hristos. El, Care suferea în ei, împlinea mari minuni. Astfel, martiriul este un gest de iubire: martirii erau ușurați de iubirea lui Hristos. În timp ce mulțimea cerea ca martirii să fie biciuiți și supuși la diferite suplicii - așa cum a fost biciuit și prigonit Iisus -, ei se bucură pentru că îndură astfel o parte din patimile Domnului. Hristos suferă cu mucenicul, iar mucenicul suferă cu Hristos. Suferința sa are un sens și devine mântuitoare
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
lui Hristos. El, Care suferea în ei, împlinea mari minuni. Astfel, martiriul este un gest de iubire: martirii erau ușurați de iubirea lui Hristos. În timp ce mulțimea cerea ca martirii să fie biciuiți și supuși la diferite suplicii - așa cum a fost biciuit și prigonit Iisus -, ei se bucură pentru că îndură astfel o parte din patimile Domnului. Hristos suferă cu mucenicul, iar mucenicul suferă cu Hristos. Suferința sa are un sens și devine mântuitoare. Marea bucurie a martirilor, departe de a se înrădăcina
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
aceeași claritate a desfășurat apoi metoadele de a omorî sufletele, de a dobândi prietenia lor, de ale aservi; au arătat cum toate mișcările în natură li păreau produse de spirite, cum vântul e reprezentat ca o mulțime de spirite ce biciuiesc frunzele pădurei și valurile apelor, cum zelirul e un spirit mângâios ce spune povești florilor, cari râd de toate aceste, Rămâind serioase numai pietrile bătrâne, care în viața lor lungă știu că acestea sunt deșărtăciuni ușoare. Mai ciudată este credința
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cum sugerează Comte-Sponville, care urmează în această privință tradiția kantiană (Kant, 1981, 441). În numele acestei tradiții, al acestei nobile concepții antropologice, s-a dezvoltat un curent de "apărare a școlii" de presupusele barbarii care o amenință, curent de gândire care biciuiește cu mult talent derivele laxiste care ar fi dus școala la pierzanie și ar fi subminat autoritatea dascălului. Acest curent de gândire e coerent și nu-i nici pe departe marginal. E organizat în rețea, are propria presă și relații
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
și nu numai, aceștia sunt puși în butuci, ținuți cu fața în fum de ardei, bătuți cu harapnicul etc. În secolul XIX chiar, un personaj al lui Radu Rosetti judecă fără apel o roabă țigancă și pune vătaful s-o biciuiască. Dificultatea executării sentinței apare nu pentru că individa e gravidă chiar cu boierul, ci pentru că nu poate fi culcată pe pământ cu fața în jos. Ingenios, boierul pune să fie săpată o groapă de dimensiunea pântecului astfel ca aplicarea loviturilor să
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
simțea nevoia exprimării unei sensibilități delicate... N‐am la îndemână caietul cu poezii al lui Călin, dar pot remarca unele versuri. Călin cântă florile târzii de toamnă și el simțea, în mod sincer, milă și iubire pentru ființa lor gingașă, biciuită de ploaie și vânt și, lucru însemnat, reușește să ne transmită și nouă simțirea lui înfiorată: Crizanteme, crizanteme, flori târzii, Biciuite de vânt aspru și de ploi, Cu noian de frunze moarte, ruginii, Cade bruma argintie peste voi! 363 Și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Călin cântă florile târzii de toamnă și el simțea, în mod sincer, milă și iubire pentru ființa lor gingașă, biciuită de ploaie și vânt și, lucru însemnat, reușește să ne transmită și nouă simțirea lui înfiorată: Crizanteme, crizanteme, flori târzii, Biciuite de vânt aspru și de ploi, Cu noian de frunze moarte, ruginii, Cade bruma argintie peste voi! 363 Și‐ n grădinile golite și pustii Oare câte doruri îngropat‐am noi, Crizanteme, crizanteme, flori târzii Biciuite de vânt aspru și de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
înfiorată: Crizanteme, crizanteme, flori târzii, Biciuite de vânt aspru și de ploi, Cu noian de frunze moarte, ruginii, Cade bruma argintie peste voi! 363 Și‐ n grădinile golite și pustii Oare câte doruri îngropat‐am noi, Crizanteme, crizanteme, flori târzii Biciuite de vânt aspru și de ploi!? Cât privește George Nedelea a publicat în Lumina, ca de obicei, poezii fel de fel. Iată de data aceasta o fabulă: „Două cărți” ale secretarului cenaclului Alexandru Vl ahuță, publicate în revistă în aprilie
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
se crede și caracteristicile lumii ultraterene spre care se năzuiește. Dacă religia există și este universală, care este avantajul evolutiv ce decurge din ea? La ce folosește comportamentul religios? De ce bărbați și femei din toate speciile au Îngenuncheat, s-au biciuit și s-au lăsat uciși În numele lui Dumnezeu? Răspunsul la aceste Întrebări nu e simplu. Totuși, dacă folosim metoda narațiunii istorice, putem formula câteva ipoteze explicative. Cea dintâi Întrebare fundamentală pe care ne-o punem este următoarea: când și-a
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
suferă în martir, acesta din urmă participă la patimile lui Hristos. El, Care suferea în ei, împlinea mari minuni. Astfel, martiriul este un gest de iubire: martirii erau ușurați de iubirea lui Hristos. În timp ce mulțimea cerea ca martirii să fie biciuiți și supuși la diferite suplicii - așa cum a fost biciuit și prigonit Iisus -, ei se bucură pentru că îndură astfel o parte din patimile Domnului. Hristos suferă cu mucenicul, iar mucenicul suferă cu Hristos. Suferința sa are un sens și devine mântuitoare
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
lui Hristos. El, Care suferea în ei, împlinea mari minuni. Astfel, martiriul este un gest de iubire: martirii erau ușurați de iubirea lui Hristos. În timp ce mulțimea cerea ca martirii să fie biciuiți și supuși la diferite suplicii - așa cum a fost biciuit și prigonit Iisus -, ei se bucură pentru că îndură astfel o parte din patimile Domnului. Hristos suferă cu mucenicul, iar mucenicul suferă cu Hristos. Suferința sa are un sens și devine mântuitoare. Păgânii identifică nădejdea creștinilor în înviere cu inima mesajului
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
să-mi rostogolească ghemotocul Zidarului meu? [...]. Și astfel, truda mea de mai mulți ani, săvârșită, dar mai mult concepută, se zbuciuma prin stepă un cocoloș de hârtie neajutorat. Și am început să mă rog. [...]. Dimineața, după deșteptare, la ora cinci, biciuit de rafalele de vânt, m-am dus în locul acela. Vântul mătura până și pietricele mărunte și ți le arunca în față. N-avea nici un rost să caut, era zadarnic! Din locul acela vântul bătea înspre baraca direcției, apoi înspre rejimka
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Kogălniceanu, discutau febril în fiecare zi, pe marginea Schimbării, (ia te uită, ca și în zilele noastre), subiect care-l dezbăteau sub toate aspectele. Astfel în una din zile, se află, între altele, că un căpitan din escorta domnească a biciuit un subaltern. Vai, asta la vremuri noi, nu se poate, au strigat unii. Nenorocitul acela, după o noapte de beție cruntă, pusese greșit hamurile cailor ce trăgeau caleașca domnească, fapt ce în opinia comandantului său, putea genera riscuri extreme pentru
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
amîndouă părțile, ți-ai luat măgarul în spate să-l treci băltoaca. Puțină minte ai avut în coroană ta cea cheala cînd ai dat-o pe cea de aur în dar. Dacă acum vorbesc că cel ce sînt, să fie biciuit cine-o bagă de seamă întîi. (Cîntă) Nebunii-au trecere-n ast an puțină foarte, Fiindcă-nțelepții-au devenit zărghiți Și nu știu mintea cum să-și poarte Și-au maniere de momiți. LEAR: Cînd ai mai fost așa de
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
dascăl care să-l învețe pe nebunul tău să mintă; tare-aș vrea să-nvăț a minți. LEAR: Daca minți, pușlama, o iei cu biciul. BUFONUL: Mă minunez ce fel de rudă ești cu fetele tale: ele vor să mă biciuiască pentru că spun adevărul, tu vrei să mă biciuiești dacă mint; și alteori sînt biciuit pentru că-mi țin gură. Aș vrea să fiu orice altceva decît un bufon, cu toate astea, n-aș vrea să fiu în locul tău, unchiule: ți-ai
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
să mintă; tare-aș vrea să-nvăț a minți. LEAR: Daca minți, pușlama, o iei cu biciul. BUFONUL: Mă minunez ce fel de rudă ești cu fetele tale: ele vor să mă biciuiască pentru că spun adevărul, tu vrei să mă biciuiești dacă mint; și alteori sînt biciuit pentru că-mi țin gură. Aș vrea să fiu orice altceva decît un bufon, cu toate astea, n-aș vrea să fiu în locul tău, unchiule: ți-ai cojit mintea pe amîndouă părțile și n-ai
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
-nvăț a minți. LEAR: Daca minți, pușlama, o iei cu biciul. BUFONUL: Mă minunez ce fel de rudă ești cu fetele tale: ele vor să mă biciuiască pentru că spun adevărul, tu vrei să mă biciuiești dacă mint; și alteori sînt biciuit pentru că-mi țin gură. Aș vrea să fiu orice altceva decît un bufon, cu toate astea, n-aș vrea să fiu în locul tău, unchiule: ți-ai cojit mintea pe amîndouă părțile și n-ai lăsat nimic în mijloc. Uite că
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
zestre-o lada; unul ce-ar vrea a fi codoș tot slugărind cu zel, și nu-i nimic decît un amestec de pungaș, de cerșetor, las mijlocitor, fiu și moștenitor al unei cațele corcite; unul pe care-am să-l biciui pînă-o chelălăi, daca negi și cea mai mica silaba din titlurile ce ți le-am dat! OSWALD: Dar ce dihanie de om mai ești, să sari cu-njurături la unul pe care nu-l cunoști și nici nu te cunoaște
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
unui fermier la un cerșetor? GLOUCESTER: Da, șir. LEAR: Și biată făptura fugind de javra? Acolo-ai putut vedea marele simbol al autorității: un cîine în funcție e ascultat. Aprod mișel, oprește-ți mîna cruntă. Ce bați cu biciul tîrfa? Biciuie-te tu: Tu arzi s-o folosești în felul pentru care O biciui. Cămătarul spînzura pe-escroc. Prin haina-n zdrențe-apare orice viciu; Mantii și blănuri ascund tot. Puneți păcatu-n aur, Si lancea tare a dreptății, blînd, se frînge; În
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
de javra? Acolo-ai putut vedea marele simbol al autorității: un cîine în funcție e ascultat. Aprod mișel, oprește-ți mîna cruntă. Ce bați cu biciul tîrfa? Biciuie-te tu: Tu arzi s-o folosești în felul pentru care O biciui. Cămătarul spînzura pe-escroc. Prin haina-n zdrențe-apare orice viciu; Mantii și blănuri ascund tot. Puneți păcatu-n aur, Si lancea tare a dreptății, blînd, se frînge; În zdrențe, paiu-unui pigmeu îl și străpunge. Nimeni nu face rău, nimeni, spun, nimeni
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
pentru o ființă ireală". Astfel că, deși femeia "pornise mai de mult să-i umble prin imaginație", la început "nu sub forma dragostei", ci a "nevoii de dragoste", "trupul bărbatului păros peste spuma albă a femeii îl tulburase și-i biciuise simțirea cu furnicări de senzualitate necunoscute încă". Ceea ce merită reținut de aici e că, anihilând propensiunea "thanatofilă", obsesia erotică a adolescentului se manifestă disociat, atât ca "trebuință sufletească de a iubi platonic", cât și, deopotrivă, ca înjositoare dar imperativă dorință
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
departe mărul: „Ai grijă să nu se răstoarne lampa ceea că ardeți cu toții aicea de vii. Eu mă duc să o aduc înapoi , nu este nevoie să moară și ea. Se repezi pe urmele femeii. Primele picături de apă o biciuiră nemilos peste față, noaptea o înghiți hulpavă, cu fiecare pas i se părea că se cufundă undeva tot mai jos pe un povârniș repede. Din fugă era să dea peste colacul de beton al fântânii, îl ocoli și după ce simți
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
spre cer dreaptă și maiestuoasă, închipuind măreția vechilor altare druidice. Cum stătea așa răsturnat în zăpadă între cele două fire ale liniei de cale ferată i se părea că e bine, e cald și doar răceala fulgilor care-i mai biciuiau fața părea să-i stârnească un oarecare disconfort, cu care de altfel începu să se obișnuiască în curând. De undeva, ca o profanare a liniștii aceleia, se auzi un zgomot ca un scârțâit de pași. Se gândi un moment că
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
calea în cer. A stat ca un mut și ca un surd în fața ocărâtorilor Săi, El prin care mutul a vorbit și surdul a auzit. A fost legat, El care i-a dezlegat pe oameni de lanțurile neputinței. A fost biciuit, El care a alungat din trupurile oamenilor biciuirile tuturor durerilor. A fost crucificat, El care a pus capăt răstignirii noastre. A murit, El care i-a înviat pe morți - dar a și reînviat, ca să nu mai moară niciodată - pentru ca nimeni
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
lombarzi, Educare alla partecipazione socio-politica (1989) și cele ale episcopilor din Veneția, Per un'Educazione cristiana alla politica în 1993. În fața uraganului Mîini curate care a zdruncinat partidul, Biserica a urcat în prima linie. Pe de o parte pentru a biciui Liga Nordului, acuzată de a fi dorit să distrugă unitatea țării, de a fi dăunat principiului de solidaritate și de a fi promovat neoliberalismul economic. Ziarul episcopatului, Avvenire, revista iezuiților, La Civiltà Cattolica, au publicat articole foarte dure, iar Săptămîna
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]