7,814 matches
-
și martori? CHARLES: Eu nu înțeleg jocul ăsta. EMMA: Dragul meu, toată lumea știe că ai fost un tip ascuns. Nu mă scoteai decît la spectacole stupide cu regi și prinți care se omorau. Instincte sadice! Pot depune cu mărturie că bietul om intrase doar să se-ncălzească. CHARLES: Era un ocnaș evadat. EMMA: De unde să știu! Eu, miloasă, l-am primit. Tu, coleric l-ai văzut și: haț! Vei beneficia de circumstanțe atenuante! CHARLES: Adică mă vei trăda. EMMA: Fără milă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
prin el și iese prin spate, fixîndu-l de spătar, Charles rămîne atîrnat cu capul la piept) TOREADORUL: Ce-ai făcut! L-ai omorît! Madre Dios! EMMA: Vezi cum vorbești. Spada e a ta. TOREADORUL: Dar tu l-ai omorît pe bietul om... EMMA: Vezi să nu te creadă cineva! Tu 1-ai omorît! TOREADORUL: Femeia e nebună! (Dă să iasă.) EMMA: Nu te mișca, stimate ucigaș de tauri, că mîine o pățești! Ai venit aici, mi-ai trezit pasiunea și cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
nu se mai obișnuiește! BĂRBATUL: Cum să nu? E un prilej special... EMMA: Știți... mă gîndeam că n-am făcut o impresie prea bună... BĂRBATUL: Cum se poate? EMMA: Știți, anunțul meu... Adevărul e că, deși am ținut mult la bietul meu soț, mă simt foarte singură. BĂRBATUL: Înțeleg perfect. EMMA: V-am explicat la telefon... poate să pară ciudat că la scurtă vreme... dar sîntem oameni moderni... și... BĂRBATUL: Desigur, la viteza în care trăim totul se justifică. Aveți toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
închide). SONIA (îngrijorată): Ceva rău? BUNICUL: Un nebun. Zicea să vină încoace. (concesiv) I-am spus să vină. BUNICA: Ai spus unui nebun să vină în casa mea? Mă expui unui nebun periculos?! BUNICUL: A, dar poate nu-i periculos. Bietul frate-meu, cînd a înnebunit, era foarte liniștit. Se credea statuie. Uite așa stătea toată ziua. (pozează ca o statuie de personaj mitologic) BUNICA: Da. Dar soră-ta care se credea cîine? Nu era periculoasă? BUNICUL: Nu era, săraca. BUNICA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
uns cu toate alifiile, fiindcă asta Învățaseră ei din socialismul științific, că legile lui Darwin sunt Înscrise În comportamentul individului, care, dacă nu Îl Îngenunchează pe celălalt, va bate pas de defilare până la moarte, adică va fi un nimeni, un biet vecin de bloc care se Întoarce afumat de la cârciumă... și-a spus Vasile - și asta Îl va urmări până târ ziu, când de prea multe cuvinte răul va purta cu el conversații sofisticate. Maria, maică-sa, continua să Îl pieptene
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
Păi să ne ții matale de păcălici?!... Asta nu se face. Și a dat din cap mulțumit. — Batere de câmpi, domnu’ Ionescu, degeaba! a con cluzionat Însă Puiu Nistea indignat. — Ce te-a apucat, Vasile, să-ți bați joc de bietul om... i-a șoptit la ureche Ionela. — Eu nu-mi bat joc de nimeni, doamnă, Încerc să-i dau puțină speranță, i-a răspuns el, tot șoptindu i la ureche. Cristian a intervenit atunci privind intrigat la schimbul de cuvinte
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
se ducea cu pâine și pături ca să le f..., iar tuciuriii Îl așteptau ca pe mântuitor, rupți de foame și gata să vândă păturile armatei române la piață, fără nici un complex. Așa că nici vorbă de „fobia podurilor“, fiindcă, În afară de sifilis, bietul de el venea din adolescență cu o malarie nemiloasă, cadou de la mizeria satului În care trăise și Își desăvârșise cultura. Iar ce l-a apucat pe el În armată, pe când traversau un pod, a fost febra, mai bine zis delirul
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
adică au agonisit averi, au dobândit diplome sau ocupă funcții importante, acestea se datorează în exclusivitate unor talente deosebite sau aptitudini de excelență cu care s-au născut, pe care doar ei le au, în timp ce restul semenilor lor sunt niște biete ființe de care îi leagă o nefericită contemporaneitate. “Vai de ei!” spunea Sfântul Ioan Botezătorul cu referire la acești îngâmfați. Totul vine de la Dumnezeu și nimic nu se întâmplă fără voia Lui. Cel care a creat atomul și de la atom
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
les. Nici o umbră de răutate n a încăput în cuvintele Sophiei. Totul a fost spus simplu și neutru, fără vreo brumă de emoție. Sophia e conștientă de faptul că ea și Cavanosa nu discută soarta lumii. Ei analizează doar o biată insectă care s-a nimerit să cadă sub o lupă mult prea puternică. Insecta asta s-ar putea trans forma într-un personaj interesant doar în ochii unei ființe slabe de înger. Dar nu în ochii lor. Adolfo. Cine-o
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
sub o lupă mult prea puternică. Insecta asta s-ar putea trans forma într-un personaj interesant doar în ochii unei ființe slabe de înger. Dar nu în ochii lor. Adolfo. Cine-o mai fi și Adolfo ăsta? ar zice bietul muncitor pe șan tier. Poate vreun șef de șantier. Dar hai să fim realiști. Nici un muncitor de pe nici un șantier nu asistă la con versația din acest apartament de lux, situat într-un cartier de lux. Asta nu s-ar putea
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
deși e la vârsta la care un atare necaz sapă adânc. Mă căznesc să respir normal, iar el adaugă: — Sau poate ieri. Nu mai țin minte. Hotărât lucru, ceva e în neregulă aici. Habar n-are pe ce lume trăiește, bietul băiat. Dar cum naiba o fi trecut de vizita medicală de la comisariatul militar? însă chiar în secunda când mă decid să îngân o for mulă de condoleanțe, mă grațiază cu un surâs de carnasieră sătulă: — Așa începe Străinul lui Camus
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
că distinsul Nebune lea se făcu broască la pământ și așteptă să vadă ce poporet mi ți se-apropie. Veneau întins prin mijlocul drumului, dar bătând nițe luș într-o dungă, doi ciocoi, un țârcovnic, patru muscali și o bătrână, biete ntrupări și ticăloase chipuri ale lui Mozol. Fără să pregete, în strigăte de „feciori de lele“, voinicul se porni a zvârli cu plumbi, pe care țârcovnicul, ce pose da o tipografie clandestină, îi înhăța din zbor, vârân du-și-i
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
putu și Îngropă pâinea furată.Acoperi locul cu iarbă și frunze uscate, ca să Îl ascundă, când tocmai ajunse și șeful de post lângă el.Acesta Îl privi sever pe sub sprânceană și Îl Întrebă ce cauta prin acele locuri. -Sunt un biet om necăjit și merg În sat să caut ceva de lucru..., se lingușea hoțul. -Ba, caută de furat.Vrea să fure așa cum mi-a furat mie pâinea! -Ce pâine? Care pâine? se prefăcea că nu știe nimic.Eu nu am
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
și vrednică, veselă și iubitoare.Însă orice făcea nevasta, defel nu-l mulțumea pe bărbatul ei Crăciun, mereu sta cu gura pe ea și o ocara.Că aia nu se face așa, că cealalată n-a făcut-o bine.Încetîncet biata nevastl ajunse tot mai tăcută, nu mai cânta și nu mai era veselă. Dar ea Își iubea bărbatul și se gândi că dacă ar avea copii, poate l-ar Îmbuna și l-ar face un om mai domol.Cum auzi
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
săpat În grădină, de udat răsaduri, de curățat cotețele, de păscut oile, de adus apă, de asezat lemne, de măturat prin ogradă și câtei și mai câte treburi.Crăciun țipa mereu la ei, Îi Înjura și Îi lovea cu biciul.Bieții copii erau plini de vânătăi, slăbiseră, munceau din zi până În noapte, peste puterile lor. În vremea aceea Maica Domnului Îl născuse pe pruncul Iisus Într-un grajdi.Nevasta lui Crăciun merse și ea să se Închine micului Împărat și Îi
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
vrednici și harnici, mângâia bătrânii neputincioși.Și câte și mai câte nu făcea moș Nicoară. Ba, el certa Soarele și-l păzea când acesta vroia să se ascundă după nori, lipsind pământul de căldură și lumină.Îl amenința chiar pe bietul Soare, care obosea și el, că-l spune lui Dumnezeu că nu vrea să și facă datoria.Doar vitele aveau nevoie de fânaț, iar oamenii de grâne coapte.Soarele știa că moș Nicoară pe cât este de bun pe atât este
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
amintească că ei trăiseră atâția ani În sat, cu respect și bunănțelegere pentru tot omul. Maicăsa săraca plângea și-i vorbea blând, doar doar l-o Îndupleca să se liniștească, să nu le mai facă bătrânețile de ocară.Se săturasera bieții bătrâni de prostiile ce le făcea Ilie, când ieșea În sat: ori se bătea cu feciorii, ori spărgea un geam la o casă ori răsturna o căpiță. Însă să se Îndrepte Ilie, ți-ai găsit.Din zi În zi mai
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
ca ea să se linisteașcă! Într-o zi, când a venit obosit de la muncă, pisica (adică nevasta lui) dormea beată: focul nu-l aprinsese, mâncare nu făcuse, casa n-o măturase, pe copii nu-i spălase. Azi așa, mâine așa, bietul om nu știa ce să se mai facă. Femeia lui era acum leneșă, bețivă, prefăcută și mincinoasă. Ca să n-o mai sfădească atâta bărbatul că bea și doarme lângă soba, Îl lingușea și se prefăcea că e bolnavă. Într-o
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
și pe primar cp dacp Îi semnează nu știu ce hârtie, o să-l ia de bărbat. Și pe fiecare Îl Înduioșa cu minciuni și cu văicăreli că ce femeie vrednică e ea, dar n-a avut noroc, era dat să fie o biată văduvă fără ajutor. Și vărsa și căteva lacrimi. Nu știu cum s-a Întâmplat, că Întro seară toți trei s-au Întâlnit acasă la ea. Pădurarul aduse lemne, morarul aduse făina, iar primarul venise cu hârtia semnată. Și fiecare vroia s-o
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
ei să pară aproape albaștri. Chipul, pe care se descifra o ușoară iritare, era atât de frumos, încât îmi venea să mă reped la mama s-o îmbrățișez. Atunci mi-am dat seama că fața ei aducea puțin cu a bietei reptile pe care tocmai o văzuserăm și am avut senzația că șarpele oribil ca o viperă ce-mi sălășluia în piept îl va devora, într-o bună zi, pe acest frumos șarpe-mamă, copleșit de durere. Am pus mâna pe umărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
-mi displace. — Chiar și Povestirile unui vânător? — Cartea aceea... e singura lui carte adevărată. Nu e proastă. — Surprinde foarte bine viața de țară. — Era un aristocrat de țară, să ne înțelegem. — Și eu sunt fată de țară. Cultiv pământul. O biată fată de la țară. — Mă mai iubești? Vrei un copil de la mine? Vocea îi era aspră. N-am răspuns. S-a apropiat de mine cu viteza unei avalanșe și m-a sărutat nebunește. Săruturile lui țipau de dorință. Plângeam și le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
țară.// Vor pentru norod/ Chiote de piatră./ Puiul tău schilod/ }ine-l lângă vatră.// Cântă-ți-l tăcând/ Neclintind o buză,/ Din cobuz de gînd,/ Nimeni nu-l auză." (Din cobuz de gând). Era o vreme de fapte, nu de gînduri, bietele gînduri... Citind acest scurt adio primei, intimiste, confesive, modernități, nu poți să nu te gîndești că nu știa Voiculescu cîtă dreptate avea să aibă! Chiotele de piatră vor face cîndva, nu peste mult, literatură. Poate că nicăieri mai bine nu
Aspre căi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7191_a_8516]
-
oamenilor. Menirea acestei cărți este de a o apăra în fața acuzațiilor cu care o împroșcăm zilnic. Nu, ploaia nu trebuie să răspundă pentru alunecările de teren și pentru inundații. Ea se afla pe Pămînt înaintea noastră. Acum mă gîndesc la bieții coloniști englezi care, la sosirea lor în America, au pus stăpînire pe teritoriile indiene, le-au profanat mormintele, le-au distrus totemurile, iar la sfîrșit au fost surpinși că indienii i-au scalpat. Ploaia este de partea indienilor." (p. 33
Defuncta ploaie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8721_a_10046]
-
foarte mare plecare, nu știu cum, de multe ori îmi vine să-i dau acea iubire și cinste ce i-o dăm unui tată, care ne-a născut și ne-au crescut. Lumea germană și Europa se minunează de acest geniu; eu biet român încă mă minunez și mă smeresc înaintea marelui duh. "Seriosul" Gavril Munteanu, îl scandalizase pe intratabilul Bariț, întrucât, în calitatea-i de profesor la Seminarul Episcopiei de Buzău, făcuse necuvenite "pasuri laice" prin tălmăcirea unui "romanț" scris "fără țeremonii
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]
-
târgul Iașilor. Trasă pe frunte, dimineața denota severitate britanică. Pe urmă, pe măsură ce se învârteau acele de la ceas, gambeta lua o poziție mai locală. Când, spre dimineață, bascula pe ceafă, se știa: Păstorel trăsese din fligorn (expresie folosită des de P.). Biata gambetă! Trecuse prin multe, dar alta nu se găsea! - Măi Jorjâcă! uită-te bine la ea... să vezi și tu ce înseamnă lucru de Englitera... La o pitreșere, la șantanul din Roman, am primit trei contrabasuri în cap. Dar păstrasem
Memorie versus memorialistică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8776_a_10101]