2,488 matches
-
lui cu simplitate în numeroase scrisori și chiar în public, în predicile ținute în fața poporului. Faima sa, nu numai cea de scriitor, ci și cea de om politic, și mai ales faima de sfînt și de organizator al acțiunilor de binefacere ale Bisericii în folosul celor loviți de soartă, e dovedită de faptul că imediat după moarte au circulat biografii ale lui și că a fost considerat unul din cei patru mari învățați ai Occidentului. De o crucială importanță pentru istoria
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
lung este cel dedicat Călugărului Agațiu, sau Peristeria. în introducere, autorul evocă întîlnirea din ziua precedentă cu Agațiu, care i-a vorbit despre Peristeria, o matroană contemporană cu ei, care s-a distins prin cumpătare, meditație și rugăciuni fierbinți, prin binefacerile în folosul săracilor și al călugărilor; în cinstea ei, autorul s-a hotărît să scrie un tratat consacrat virtuților de care a dat dovadă. în douăsprezece secțiuni (prima fiind chiar introducerea) se vorbește despre înfrînare, despre vanitate, despre lectură și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
a intereselor de grup și agregarea de jos în sus a acestora în interese generale. Organizațiile de factură ecologistă, sau cele care monitorizează respectarea drepturilor omului; organizațiile de apărare a drepturilor minoritarilor de tot felul, cele de cooperare interetnică, de binefacere, de protecție a consumatorilor, de consiliere în varii privințe, de educație și profilaxie civică, sexuală etc.: pe baza capitalului, extrem de important, de experiență directă, aceste grupări devin purtătoare de prestigiu și propun societății, atunci când nu sunt corupte economic și politic
Demitizarea politicului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17156_a_18481]
-
limbile slave actuale 50 și aflându-se destul de departe de semnificațiile cu care circulă astăzi acest lexem (după DEX p. 822; pomană 1. dar, danie, ofrandă făcută cuiva și servind, potrivit credinței creștine, la iertarea păcatelor, la mântuirea sufletului; milostenie, binefacere; 2.[în ritualul creștin] praznic care se face după o înmormântare sau după un parastas și la care de obicei se dăruiesc [săracilor] diverse obiecte [ale mortului]: 3. parastas). Refăcând în 1683, Mănăstirea Bistrița, zidire a rudelor sale, boierii Craiovești
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
scrisă despre el - bineînțeles, în cea favorabilă lui -, mavele postelnic Constantin Cantacuzino („stari [bătrânul] postelnicul”) apare ca un personaj omogenizator și ordonator. Prin înțelepciune politică, el instaurează în jur („jurul” fiind țara) momente de fericită conviețuire, stabilitate - condiție a tuturor binefacerilor și a prosperității -, o preceptistică a înțelegerii și a armoniei, acea „stare de liniște” coincidentă cu ordinea. Operă grandioasă - înțelegem - sprijinită - de Voievozi binevoitori, carotată de Domni ostili, întreruptă de replieri și de refugii, articulată de fapte, înțelepte sau abile
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
virtute teologală, având ca scop ultim iubirea de Dumnezeu și a aproapelui; - virtute morală, constând În a vrea și În a face bine altuia, după nevoile acestuia, dincolo de orice interes personal; - din punct de vedere practic, caritatea este actul de binefacere care exclude orice beneficiu pentru cel care-l practică. Filantropia este una dintre principalele virtuți morale, desemnând „iubirea de oameni” (etimologie: În greacă philos = a iubi, anthropos - omă. Semnificația sa În Antichitate era de iubire pentru oameni, fără deosebire de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de a acționa și de a simți, un anumit fel de a Înțelege și judeca oamenii și faptele sociale, relațiile interumane etc. Pentru T. Ribot, sentimentele morale au două aspecte, și anume: aă Un aspect pozitiv care corespunde sentimentelor de binefacere sau de altruism activ, care sunt sentimente primare, În sine și pentru sine. În această grupă intră binefacerea, bunăvoința, generozitatea, devotamentul, iubirea și mila. Ele sunt toate concentrate În simpatie. bă Un aspect negativ corespunzător sentimentelor de justiție, ca urmare
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sociale, relațiile interumane etc. Pentru T. Ribot, sentimentele morale au două aspecte, și anume: aă Un aspect pozitiv care corespunde sentimentelor de binefacere sau de altruism activ, care sunt sentimente primare, În sine și pentru sine. În această grupă intră binefacerea, bunăvoința, generozitatea, devotamentul, iubirea și mila. Ele sunt toate concentrate În simpatie. bă Un aspect negativ corespunzător sentimentelor de justiție, ca urmare a presiunilor exercitate de condițiile de existență socială și de mijloacele coercitive. În acest caz nu mai avem
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de existență socială și de mijloacele coercitive. În acest caz nu mai avem de-a face cu sentimente morale, ci cu sentimente de justiție. Sintetizând, T. Ribot afirmă că În componența sentimentelor morale intră următoarele tipuri: - simpatia; - tendința altruistă sau binefacerea; - sentimentul de justiție, cu caracterul său de obligativitate; - dorința de aprobare și recompensă pentru faptele individului. Mergând mai departe cu analiza sentimentelor propusă de către T. Ribot, M. Scheler face o diferențiere În sfera acestora, remarcând existența a patru straturi sau
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sau utilitar. Funcțiile acestuia sunt următoarele: aă transfer afectiv de la donator la primitor; bă apropierea dintre „mine” și „tine”; că sentimentul meu de milă față de cel aflat În suferință sau În lipsă; dă sentimentul de bucurie al unui act de binefacere Împlinit. Să ne oprim un moment asupra semnificației darului În acest tip de relație dintre cel care dă și cel care primește. Cel care oferă, care dăruiește, este animat de sentimente filantropice de milă. Mila este un sentiment moral care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
care mă obligă, mă Încarcă afectiv față de persoana aflată În stare de dificultate. Dăruind acesteia ceva de la mine, eu realizez un act de „catharsis moral” și prin aceasta mă simt eliberat de „povara distanței” care mă separă de acesta. Bucuria binefacerii produsă de dăruire constă În faptul că, oferind ceva din partea mea celui lipsit, „o parte din/de la mine” trece la el, realizând un echilibru simbolic. Bucuria celui care primește este pentru mine o „stare de satisfacție” a eului meu moral
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
am câștigat viața Înaintată. Oricum și-ar plăti omul datoriile față de natură, El poate, totuși, să obțină longevitatea; Învață cum am trăit și ia aminte la ce te sfătuiesc, Mijloace potrivite spre-a dobândi răsplată rară și de preț. II Binefacerii divine Îi datorăm Nu numai viața, dar și acea mare binecuvântare - sănătatea; Totuși, omul trebuie mereu cu grijă să vegheze Asupră-și, pentru a ajuta bogăția Pe care natura i-a Încredințat-o, ca și cum, Fără voia noastră, ea ar face
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
care o așteptau este Încă și mai spectaculoasă, și a o menționa aici ne va ajuta să Înțelegem mediul politic și cultural În care, din 1829, se va integra Honigberger. Ritmul ei spune totul despre cosmopolitismul maharajahului Ranjit și despre binefacerile care decurg din suplețea acestor decizii foarte curioase pentru primul pătrar al secolului al XIX-lea În nord-vestul Indiei. Iată, pe scurt, cronologia evenimentelor: 20 mai 1822 - Allard și Ventura sunt numiți În fruntea unui regiment de infanterie; la 21
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Pace al Uniunii Universale a Femeilor (1900), a participat la Congresul Latin (Paris, 1902) ș.a., fiind o neobosită propagandistă a cauzei românești. Este prezentă la toate întrunirile Societății Învățătorilor și are inițiativa introducerii școlii în aer liber. Datorită acțiunilor de binefacere a fost numită Maica Smara. În 1893 a scos „Altițe și bibiluri”, publicație literară, destinată deopotrivă studierii portului și artei cusăturilor populare. Debutează la „Literatorul”, în 1881, cu o traducere din E. A. Poe, iar editorial în 1888, cu plachete Din
SMARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289730_a_291059]
-
capitalei țării de către trupele germane. Țelul publicației este mărturisit încă din articolul-program, Ce voim, semnat de M. Sărățeanu: „Revista noastră se va strădui să aducă la cunoștința poporului român tot ce spiritul și munca germană au produs și produc, spre binefacerea și ridicarea omenirei”. Poezia autohtonă este, în acest context, prea puțin cultivată, fiind tipărit, de exemplu, un poem de V. Demetrius. În schimb, se traduce masiv din lirica germană: Schiller (Scufundătorul), Goethe, Heine, Lenau, în transpunerea lui Barbu Nemțeanu, fără
SAPTAMANA ILUSTRATA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289479_a_290808]
-
civilizate. Astfel, referințe la nebunie descoperim deja încă în scrierile Vechiului Testament și în Evanghelii, sub forma exprimării unei relații între sfera sacrului și cea a nebuniei. Această relație este observată și de către Socrate, care afirma că „cele mai mari binefaceri ne vin de la zei pe calea nebuniei”. Referiri la nebunie întâlnim și la Homer, subiectul Iliadei constituindu-l „divina nebunie” (theamania) a lui Achile. În Antichitatea clasică, nebunia ocupă spațiul tragicului, ea apărând ca o pedeapsă, o nenorocire și un
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
aerul, trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a-l păstra și a ne bucura de el. Stă în puterea și voință noastră, a tuturora, să păstrăm intactă această comoara a Planetei și să ne bucurăm de binefacerile ei. Să ieșim cât mai frecvent în natură, să profităm de oxigenul și frumusețile lui, care încă stau împreună la dispoziția celor care prețuiesc sănătatea și iubesc frumosul. Să facem tot ceea ce depinde de noi pentru a păstra o atmosferă
O PLANETĂ SANĂTOASĂ … O VIAŢĂ MAI FRUMOASĂ !. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Bidaşcă Alina Ionela, Amihăesii Monica Cecilia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_924]
-
de editorialele directorului, chiar și atunci când abordează eseistic teme mai generale (Factorul simpatetic, Cărturarii, Lucrătorul, Patrioți și patriotarzi, Italia), dar mai ales când comentează conjunctura politică (Grele condițiile armistițiului?, Partide dezorientate), diverse probleme ideologice (Propaganda, Falsul burghez, Ce este democrația?, Binefacerile democrației) ori când lansează apeluri cvasipropagandistice (Intelectuali de tot felul, uniți-vă!) sau face deschis elogiul URSS și al lui Stalin (Mareșalul Stalin). Această orientare se strecoară și în pagina a doua a ziarului, care găzduiește, rând pe rând, rubricile
TRIBUNA POPORULUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290257_a_291586]
-
G. Călinescu întrevede în Însemnări... și o „vagă undă de mizantropie” ce se degajă din situații comice și totodată triste în sine, dar mai cu seamă din mentalitatea unei categorii sociale funciar sceptice, dacă nu chiar refractară în special la binefacerile științei medicale. Din această respingere altoită pe superstiții și prejudecăți ancestrale se trage, de pildă, moartea unui copil împachetat de părinți în balegă, după obiceiul locului, în loc să i se administreze medicamente, astfel se justifică revenirea in corpore la cârciumă a
ULIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290328_a_291657]
-
de problemele familiale, profesionale sau sociale pentru a putea urmări evoluția copiilor lor sau coerența dintre educația pe care copilul o primește în familie și cea școlară. Atât părinții cât și cadrele didactice beneficiază de avantajele unei astfel de colaborări. Binefacerile sunt numeroase, începând cu o mai bună cunoaștere reciprocă și depășirea stereotipurilor, și continuând cu identificarea unor interese comune în beneficiul copiilor. În prezent se fac demersuri ca în țările Comunității Europene să se treacă la o nouă etapă a
COLABORAREA ŞCOALĂ-FAMILIE ÎNTRE DEZIDERAT ŞI REALITATE. In: Arta de a fi părinte by Prof. Nicoleta Prepeliţă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1388]
-
de problemele familiale, profesionale sau sociale pentru a putea urmări evoluția copiilor lor sau coerența dintre educația pe care copilul o primește în familie și cea școlară. Atât părinții cât și cadrele didactice beneficiază de avantajele unei astfel de colaborări. Binefacerile sunt numeroase, începând cu o mai bună cunoaștere reciprocă și depășirea stereotipurilor, și continuând cu identificarea unor interese comune în beneficiul copiilor. În sfârșit, colaborarea este benefică și pentru școală, părinții aducând deseori resurse suplimentare ce pot susține rolul educativ
FAMILIA ŞI ŞCOALA PARTENERI EGALI ÎN EDUCAŢIE. In: Arta de a fi părinte by Claudia Râmpu, Petru Laurenţiu Râmpu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1400]
-
necesară autoritatea unei instituții precum Banca Mondială pentru a legitima o astfel de schimbare de abordare. Este suficient de radicală pentru a o considera o schimbare de paradigmă. În esență, ea constă în înlocuirea paradigmei „îndepărtării de comunism” cu paradigma „binefacerilor capitalismului”, care impune ca măsură a tranziției postcomuniste capacitatea de dezvoltare socială și economică a societăților postcomuniste devenite, deja, capitaliste. Saltul este radical. El a fost consemnat științific prin includerea tranzițiilor postcomuniste în problematica generală a dezvoltării (Pleskovics, Stern, 2001
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și consecințele lor pentru societate și condiția umană în viitor. Tema îi împărțea, fatal, în tabere rivale: contestatarii și apologeții. Contestatarii evidențiau „incalculabilele nenorociri” pe care le va aduce omului și societății năvalnicul progres științifico-tehnic; apologeții, în schimb, profetizau „incalculabilele binefaceri” de care vor avea parte oamenii datorită descoperirilor științei și noilor tehnologii. Tema catastrofică era mai veche, fiind lansată de antimoderniștii deceniului anterior. Ea era însoțită de denunțarea științei și demonizarea tehnicii. Discursurile contestatarilor se sfârșeau, aproape întotdeauna, cu lamentații
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
meritau asemenea „cinste”; în definitiv, ar fi primit, pe nedrept, avantajul unei situații (de a locui singuri) pe care noi nu numai că nu o avusesem, dar ei contribuiseră să o resimțim ca pe un infern. Am scăpat de această „binefacere” - «colocatarii» - (care ne-a urmărit până șí în „Epoca de Aur”) abia în 1969 sau 1970, cuplul de «colocatari» și-a cumpărat un apartament. Nu mult după aceea, a decedat șí F. Am cheltuit mult ca să reparăm apartamentul și să
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de pe moșia lui (pe care o gospodărește singur, nelăsând-o pe mâna hrăpăreață a unor „arendași cumpliți”), se dovedește salvatoare și Petre, „recrutul răscumpărat”, se poate, în fine, căsători. Atmosfera e idilică. Compunerea, însuflețită de bune intenții, salutând, de pildă, binefacerile științei de carte la sate, denotă un moralism strict, evident în tonul rigid, în care se strecoară și unele nuanțe retrograde. Autorul își divulgă la tot pasul profesiunea, satisfăcut când descoperă, cu ochi de militar, ordine și disciplină sau folosind
VOINESCU I. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290627_a_291956]