1,432 matches
-
univers familiar, în dinamitarea miturilor spre a li se releva strălucirea inedită a nucleelor, spre a le capta misterul, în dinamitarea conformismului prin puterea metaforei de tip revelatoriu-existențial, în conjugarea absolutului obsesiv la moduri autentic-vitaliste, cât, mai ales, în conjugarea binomului "viață - moarte", din panoul central al orizonturilor tuturor lumilor, axă a programului său poetic din această etapă, asupra căreia atrage atenția și prin fraza de deschidere a volumului "Infernul discutabil", publicat în anul 1966: «Eu fac ceva ce mi se
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
soarele emana lumină, ci coamele cailor de la caleașca acestuia, Alsvid și Arvak. Panteonul nordic este alcătuit din trei grupuri de zeități: Aesir, Vanir și Jotun sau Jotnar (giganții). Odin, Tyr, Thor sunt cei mai importanți reprezentanți ai familiei Aesir, corespund binomului de zei suverani, au un caracter marțial, războinic. Njord, Freyr și Freya, cei mai cunoscuți zei Vanir, se caracterizează prin bogăția lor și raporturile lor cu fecunditatea, cu pacea, cu plăcerea. Aceste două grupuri de zei se dușmănesc, ei poartă
Mitologia nordică () [Corola-website/Science/297539_a_298868]
-
doi este pătratic, iar unul de gradul trei este un polinom cubic. Mai rar, polinoamele de gradul patru se numesc cuartice iar cele de grad cinci quintice. Un polinom cu un singur termen este numit monom, unul cu doi termeni binom, iar unul cu trei termeni trinom. Un polinom care are coeficientul 1 pentru termenul de grad maxim se numește monic. O expresie ce poate fi adusă la o formă polinomială prin aplicarea secvențială a unor legi comutative, asociative, și distributive
Polinom () [Corola-website/Science/310020_a_311349]
-
788. “Bogdan Georgescu alege să structureze dramaturgic mai multe texte, unele din presă, altele din timpul consilierilor acordate de diferite asociații femeilor care doreau să facă avort. Dramaturgia spectacolului permite mai multe perechi de elemente de presiune. Un astfel de binom este bărbați-femei (mame). Mentalitatea patriarhală din societatea românească se afirmă răspicat în articole de presă semnate de bărbați, inclusiv de medici. Misoginismul, plasarea femeii strict în zona casnică, reducerea identității sale la postura de mamă se regăsesc constant în discursul
Comunicat de presă: Pentru că Meriți - proiect observațional de artă activă () [Corola-website/Science/296032_a_297361]
-
interesul de a răspunde la memoriul depus în termenul legal de 30 de zile. De aceea, si performance-ul, în lipsa unor acțiuni mediatice și asociative similare care să apară constant în spațiul public, a intrat în tipologia unei receptări mediatice a binomului stereotip al „țiganului ispășitor”, al infractorului sau victimei, „țigan ispășitor” vinovat pentru sărăcia autohtonă, accentuată de criză economică, prin identificarea cu o imagine a mizeriei. [1] Alice McIntyre, Participatory Action Research, Sage Publications, Los Angeles, London, New Delhi, Singapore
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea II) () [Corola-website/Science/295671_a_297000]
-
mai sus de templul urii, presus de sterpe ape; / în păsări ne retragem pe viersul lor profund - / un relief de sunet pădurile s-adape.)", „relief“ așteptând o „Renaștere Valahă“: În volumul din 1980, Ion Pachia Tatomirescu se înfățișează cu un „binom "a-spațial"“, Cosmia - Zoria, încât "Cosmia" se constituie în limb pentru "Zoria", și invers, "Zoria" devine limb pentru "Cosmia;" „cartografierea“ primului „spațiu” relevă: Într-o cronică de întâmpinare, publicată în 27 septembrie 1980, în revista bucureșteană "Luceafărul" (anul XXIII, nr.
Utopism () [Corola-website/Science/310239_a_311568]
-
deși absolută, nu este o cauză a acțiunilor noastre ci un semn, pentru două motive: a) este nevoie ca evenimentele cunoscute de El să se întâmple datorită oamenilor, care sunt agenți temporali ai preștiinței divine. Omul face parte dintr-un binom al cărui co-participant este Dumnezeu; b) omul nu are acces la cunoașterea divină, ci, prin rațiunea sa, întreprinde un fel de „reconstituire” a acesteia, în timp, o „întregire” perpetuă, moment cu moment, a Totalității. Ceea ce este ascuns minții umane constituie
Boethius () [Corola-website/Science/299190_a_300519]
-
swap, efectul surpriză este foarte important. În general, regulile swap-ului sunt definite de organizator: De exemplu, pentru un swap de 2 euro, membrii swap trebuie să trimită un obiect având o valoare sub 2 euro. Participanții pot fi repartizați în binom (A îi trimite lui B, iar B îi trimite lui A), sau sub formă de lanț (A îi trimite lui B, care îi trimite lui C, care îi trimite lui D, care îi trimite lui E, care îi trimite lui
Troc () [Corola-website/Science/322590_a_323919]
-
formula uzuală a tangentei unghiului pe jumătate. Se obțin rezolvând versiunile a doua și a treia a formulelor cosinusului unghiului dublu. iar termenii generali al puterilor funcțiilor sau sunt (pot fi deduși din formula lui Moivre, formula lui Euler sau binomul lui Newton). Indentitățile produsului prin sumă pot fi demonstrate prin aplicarea formulelor de adunare și scădere a unghiurilor. Dacă "x", "y" și "z" sunt cele trei unghiuri ale oricărui triunghi, sau cu alte cuvinte: Dacă oricare unghi "x", "y" sau
Identități trigonometrice () [Corola-website/Science/320154_a_321483]
-
substanță filozofică-politică a <spân lang="ro-RO"><i>pedagogiei oprimaților</i></spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">. Conform lui Mutnik, Freire, în scrierile sale, desi completamente dedicat procesului revoluționar, construiește binomul </spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"><i>opresor-oprimat</i></spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"> că o realitate
Teatrul Oprimaților – de la „repetiția pentru revoluție” la „polițistul din cap” () [Corola-website/Science/296107_a_297436]
-
parcursul ulterior al fiului. Acesta se află Într-o luptă perpetuă atât cu sine, cât și cu imaginea tatălui percepută automat ca intrument al constrângerii. Acțiunile și amintirea tatălui dictează in absentia atitudinea fiului, acesta din urmă resimțind permanent tensiunea binomului iubire/ură: „Cum ar fi reacționat dacă, În loc să-i scriu că lucram la un scenariu, l-aș fi făcut să priceapă că venisem la Capri pentru a petrece câteva nopți cu pianista de care știu că o auzise pe mama
ALECART, nr. 11 by Ioana Lionte () [Corola-journal/Science/91729_a_92876]
-
armata prusacă pierduse un sfert din efective, aceasta era încă departe de a fi comparabilă cu armata lui Frederick cel Mare, dar era numeroasă, putea conta pe un număr mare de veterani și era excelent condusă la nivel central de binomul complementar format din strategul Gneisenau și bătrânul războinic Blücher. Tactician fără egal, „Ducele de Fier” știa că va înfrunta o armată superioară și deci alege un câmp de bătălie pe care îl studiase atent cu un an înainte: platoul Mont
Bătălia de la Waterloo () [Corola-website/Science/304379_a_305708]
-
terminat niciodată). Lucrarea este acum pierdută dar, Leibniz și Tschirnhaus au notat din ea și prin acestea este posibilă o imagine aproape completă a lucrării. Lucrarea lui Pascal asupra coeficienților binomiali l-a condus pe Isaac Newton la descoperirea teoremei binomului general pentru puteri fracționare și negative. Din corespondențele cu Fermat se va naște apoi teoria probabilităților, în urma unor întrebări adresate de cavalerul de Mére privind jocul de zaruri. Din 1654 abandonează însă lumea științifică pentru a se dedica creștinismului, ultima
Blaise Pascal () [Corola-website/Science/298029_a_299358]
-
Estrella a fost proclamat președinte interimar. Trujillo a devenit candidat la președinție în anul 1930, cu la Estrella Ureña că vice-președinte. Adversarii, Federico Velásquez Hernández și Ángel Morales candidați ca președinte și respectiv vice-președinte, s-au retras, lăsând că alegerea binomului Trujillo-Ureña să fie singura opțiune. Campania electorală s-a desfășurat într-un climat de teroare provocată de Trujillo și trupa lui de paramilitari numită " La" "42", sub comanda maiorului Miguel Angel Paulin. Până și membrii Comisiei Electorale Centrale au fost
Trujillo Dictatorul () [Corola-website/Science/337207_a_338536]
-
de Trujillo și trupa lui de paramilitari numită " La" "42", sub comanda maiorului Miguel Angel Paulin. Până și membrii Comisiei Electorale Centrale au fost forțați să demisioneze pe 7 mai, fiind înlocuiți de persoane care ascultau de voință lui Trujillo. Binomul Trujillo - Ureña a câștigat alegerile pe 16 mai, oficial cu 45% din voturi. Mai tarziu s-a aflat că doar 25% din alegători au mers la urne, ceea ce a făcut pe unii să creadă că au fost fraudate alegerile. Pe
Trujillo Dictatorul () [Corola-website/Science/337207_a_338536]
-
numai ca instrument de acompaniament și suport ritmic pentru un instrument cordofon, neexistând contexte muzicale în care tar-ul poate fi prezent singur. Instrumentele de suflat nu au avut în cadrul muzicii araboandaluze decât prezențe pasagere, ele negăsindu-și locul alături de binomul de bază - coarde/percuție - caracteristic acestui gen muzical. Istoricul Al-Tifashi atestă în sec. XIII prezența în Al-Andalus a unui instrument aerofon, ce se bucura de o largă apreciere. El îl denumește buq, descriind-ul ca pe un corn și asociind
Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
care repeta și disloca prin hiperbola, disonanta, confuzie internă și proliferare exact acele constructe care le mobilizează? Luați în calcul nu doar faptul că ambiguitățile și incoerentele din cadrul practicilor hetero-, homo- si bisexuale sunt suprimate și redescrise în cadrul reificat al binomului asimetric masculin/feminin, ci și faptul că aceste configurări culturale ale confuziei de gen operează că locuri pentru dezvăluirea și dislocarea acestor reificări. Cu alte cuvinte, „unitatea” genului este efectul unei practici de reglementare ce căuta să proiecteze identitatea de
Feminismul și subversiunea identității () [Corola-website/Science/295774_a_297103]
-
simple în prima situație, când recunoașterea și cunoașterea coincid. Dacă analizăm cu atenție distincțiile stabilite de Andrew Benjamin până la acest punct, observăm în primul rând că opoziția (re)cunoaștere/interpretare (stabilită în funcție de prezența sau absența medierii) se situează în prelungirea binomului adevărat/adecvat (true/proper) și, la rândul ei, antrenează în discuție, conformormându-se parcă principiului dominoului, o serie de alte opoziții (literal/alegoric, înăuntru/în afară, prezent/non-prezent ș.a.m.d.) Principala obiecție care se ivește ar fi aceea referitoare la
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
alte cuvinte, valorifică implicit complexitatea și polisemia cu care alte interpretări au îmbogățit conceptele platonice 1. În plus, argumentația sa prezintă avantajul că, deși regăsește pe alocuri accentele poeticienilor neoclasici 1, nu își propune cu tot dinadinsul să organizeze termenii binoamelor amintite în opoziții ireconciliabile, ci mai degrabă urmărește să surprindă punctele de acroș, interarticulațiile: Concepția specifică a alegoriei și mimesis-ului dă naștere unei viziuni caracteristice asupra complexității și pluralismului. O viziune în care (...) pluralitatea se identifică, în linii mari, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
apare la el drept termenul cel mai cuprinzător, iar textul dramatic și cel epic nu mai sunt resimțite ca termeni ai unei opoziții. Cu alte cuvinte, mimesis-ul devine acum noțiunea cea mai generală, în interiorul căreia drama și epopeea formează un binom contrastiv 1. În plus, Aristotel este considerat primul autor grec care a abordat poezia în mod coerent (și fără prea multe parti-pris-uri), nu doar pentru că ar fi introdus această schemă de analiză tripartită (clasificând operele după mijloacele utilizate, obiectele reprezentate
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
lacanianul das Ding situat în afara oricărui semnificat (hors-signifié) și implicit, după cât s-ar părea, în afara „posibilului”. Vom reveni asupra acestei chestiuni extrem de incitante în capitolele următoare. Deocamdată, să remarcăm doar că această bipartiție nu este lipsită de legătură cu redimensionarea binomului obiect/subiect, de care pomeneam mai devreme. În prima accepțiune a realului, rolul esențial revine subiectului (mai precis acelei regiuni din scoarța cerebrală atât de atrofiată de abundența stimulilor încât reduce totul la scheme prestabilite, stereotipuri și clișee). În cel
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
incertitudini. Este mimesis-ul mai degrabă subversiv sau mai degrabă represiv? Este o „celebrare” a lumii sau o formă de subminare a prestigiului ei? Presupune oare această categorie o verosimilitate în sens natural, sau una culturală? Interpretarea dată de către teoreticienii moderni binomului Platon-Aristotel a accentuat cu precădere ultimul aspect, dezvăluind implicit caracterul aporetic al categoriei de care ne ocupăm și urmărind să provoace o atrofiere a acesteia în favoarea semiosis-ului. Încercările de reabilitare a mimesis-ului în ipostaza sa hard nu au întârziat nici
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
acesta și-a expus teoriile referitoare la mimesis în două lucrări fundamentale: Metafora vie94 și cunoscuta trilogie din 1985, Temps et récit (Timp și povestire)95. Ca și autorul Marelui cod, el accentuează - în ambele studii - importanța recunoșterii cerute de binomul aristotelic mythos/mimesis. Dacă poezia este o imitație a acțiunilor umane, aceasta trece inevitabil prin creația unei fabule, a unei intrigi, „care prezintă trăsături de compoziție și de ordine ce lipsesc din dramele vieții cotidiene”96. Particularitatea acesteia constă în
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
și recunoașterii. Punctul crucial în demonstrația acestuia din urmă îl reprezintă introducerea în scenă a noțiunilor de urmă (amprentă sau indiciu), comparabile cu „semne ale recunoașterii” (expresie împrumutată de la istoricul Carlo Ginzburg) și folosite, în fond, pentru a restabili legăturile binomului mimesis/anagnorisis nu numai cu memoria și cunoașterea trecutului, ci și cu gândirea mitică, oraculară. Un câștig evident în îmbrățișarea acestei perspective ar fi reprezentat de faptul că -, deși valoarea euristică a mimesis-ului este pusă în relief și de această
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
un limbaj ce nu trimite la nici o realitate, care își ajunge sieși”196. În plus, ar trebui menționată și contribuția lui Todorov dintr-un alt studiu 197 prin care teoreticianul încearcă să lărgească sfera reflecției asupra poeziei, introducând în joc binomul prezentare/reprezentare. Pe scurt, pentru el, dincolo de genurile „istorice”, dincolo de cele „teoretice”, distincției proză/vers i s-ar putea aplica un criteriu de natură filosofică, acela al „reprezentării”, căreia i s-ar opune „prezentarea”. Dacă Aristotel raporta întreaga poezie la
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]