1,717 matches
-
o lume nouă cu același bagaj genetic construit și constituit în mii și mii de ani de evoluții și revoluții, pentru că nimic nu a fost și nimic nu este liniar în dezvoltarea socială. ,,Bizanț" și ,,bizantin" sunt nume pe care bizantinii nu le-au cunoscut niciodată. Ei își spuneau romani și se mândreau cu aceasta"158. Chiar capitala sa, Constantinopol 159, a fost construit de către romani, care i-au pus piatra de temelie la 8 noiembrie 324 și a cărui inaugurare
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
vecinătatea pontică. Deci, până la urmă, accentul cade tot pe prezența articulată, implicată, a riveranilor. Acum, Marea Neagră a avut dintotdeauna un start geopolitic complicat, în orice încercare de a traversa impedimentele istorice. A fost o mare râvnită. Nu a existat Imperiu - Bizantin, Rus sau Turc, Otoman - care să nu fi încercat să transforme Marea Neagră într-o „Mare Nostrum”, într-o mare internă. Această tentație a dominat istoria medievală și câteva secole bune, câteva părți bune din istoria modernă a regiunii. Odată cu apariția
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
sentimental, la care revelația anulează efortul cunoașterii. La finele secolului VI, Sf. Augustin triumfă. ~n secolul VII se impun Isidor din Sevilia, venerabilul Bede, în Anglia. Urmează secolele VIII și IX cu o regrupare de forțe în cele trei imperii: bizantin, arab, carolingian. Carol cel Mare primește călugării izgoniți de wikingi din Irlanda și Anglia. Cultură se adună în marile mănăstiri: Saint-Gall, Fulda, Reichenau, Corbie... Cele șapte arte liberale servesc teologia (altă semănare cu marxismul). Nisi crediteriris, non inteligetis. Frază pe
"Secolul versatil" by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15593_a_16918]
-
medieval și instituțiile sale. 3.1 Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - jude, cnezat, voievodat, descălecat, "țară"; - domnie, dinastie, sfat domnesc, mitropolie; - curtea domnească, "oastea cea mare"; - adunarea țării, comitat, ținut, județ, district, scaun; - instituțiile statale între două modele: cel bizantin și cel occidental. 3.2 Conținuturi: - Transilvania de la voievodat la principat. Semnificația întemeierii statelor medievale Valahia, Țara Moldovei, Dobrogea. - studiu de caz: Diploma Cavalerilor ioaniți. Țările Române și statele vecine între diplomație și confruntare. 4.1 Termeni istorici, concepte, probleme
ORDIN nr. 4.787 din 1 septembrie 2003 pentru aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale organizate în vederea accesului absolvenţilor clasei a Viii-a m clasa a IX-a a anului şcolar 2004-2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156661_a_157990]
-
Statul medieval și instituțiile sale. 3.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - cnezat, voievodat, descălecat, "țara"; - domnie, dinastie, sfat domnesc, mitropolie; - curtea domneasca, "oastea cea mare"; - adunarea țării, comitat, ținut, județ district, scaun; - instituțiile statale între două modele: cel bizantin și cel occidental. 3.2. Conținuturi: - Transilvania de la voievodat la principat, - Semnificația întemeierii statelor medievale Valahia, Țara Moldovei, Dobrogea. - studiu de caz: Diplomă Cavalerilor Ioaniți. 4. Țările Române st statele vecine între diplomație și confruntare. 4.1. Termeni istorici, concepte
ORDIN nr. 4.327 din 30 august 2002 cu privire la aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de capacitate 2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150296_a_151625]
-
medieval și instituțiile sale. 3.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - jude, cnezat, voievodat, descălecat, "țara"; - domnie, dinastie, sfat domnesc, mitropolie; - curtea domneasca, "oastea cea mare"; - adunarea țării, comitat, ținut, județ, district, scaun; - instituțiile statale între două modele: cel bizantin și cel occidental. 3.2. Conținuturi: - Transilvania de la voievodat la principat. - Semnificația întemeierii statelor medievale Valahia, Țara Moldovei, Dobrogea. studiu de caz: Diplomă Cavalerilor Ioaniți. Țările Române și statele vecine între diplomație și confruntare. 4.1. Termeni istorici, concepte, probleme
ORDIN nr. 5.001 din 31 august 2006 privind aprobarea calendarului, a programelor şi a metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale, în vederea accesului absolvenţilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a a anului şcolar 2007-2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180462_a_181791]
-
medieval și instituțiile sale. 3.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - jude, cnezat, voievodat, descălecat, "țara"; - domnie, dinastie, sfat domnesc, mitropolie; - curtea domneasca, "oastea cea mare"; - adunarea țării, comitat, ținut, județ, district, scaun; - instituțiile statale între două modele: cel bizantin și cel occidental. 3.2. Conținuturi: - Transilvania de la voievodat la principat. - Semnificația întemeierii statelor medievale Valahia, Țara Moldovei, Dobrogea. studiu de caz: Diplomă Cavalerilor Ioaniți. Țările Române și statele vecine între diplomație și confruntare. 4.1. Termeni istorici, concepte, probleme
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1-3 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.001/2006 privind aprobarea calendarului, a programelor şi a metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale, în vederea accesului absolventilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a a anului scolar 2007-2008*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181553_a_182882]
-
medieval și instituțiile sale. 3.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - jude, cnezat, voievodat, descălecat, "țară"; - domnie, dinastie, sfat domnesc, mitropolie; - curtea domnească, "oastea cea mare"; - adunarea țării, comitat, ținut, județ, district, scaun; - instituțiile statale între două modele: cel bizantin și cel occidental. 3.2. Conținuturi: - Transilvania de la voievodat la principat. - Semnificația întemeierii statelor medievale Valahia, Țara Moldovei, Dobrogea. - studiu de caz: Diploma Cavalerilor Ioaniți. Țările Române și statele vecine între diplomație și confruntare. 4.1. Termeni istorici, concepte, probleme
ORDIN nr. 4.871 din 31 august 2005 cu privire la aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale, susţinute în vederea accesului absolvenţilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a a anului şcolar 2006-2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170670_a_171999]
-
3. Statul medieval și instituțiile sale Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - jude, cnezat, voievodat, descălecat, "țară"; - domnie, dinastie, sfat domnesc, mitropolie; - curtea domnească, "oastea cea mare"; - adunarea țării, comitat, ținut, județ, district, scaun; - instituțiile statale între două modele: cel bizantin și cel occidental. Conținuturi ● Transilvania de la voievodat la principat Semnificația întemeierii statelor medievale Valahia, Țara Moldovei, Dobrogea ● studiu de caz: Diploma Cavalerilor Ioaniți SEMESTRUL AL II-LEA 4. Constituirea României moderne Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - locotenența domnească, adunări
ORDIN nr. 5.164 din 29 august 2008 (*actualizat*) privind organizarea şi desf��şurarea tezelor cu subiect unic pentru clasele a VII-a şi a VIII-a în anul şcolar 2008-2009. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211944_a_213273]
-
3. Statul medieval și instituțiile sale Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - jude, cnezat, voievodat, descălecat, "țară"; - domnie, dinastie, sfat domnesc, mitropolie; - curtea domnească, "oastea cea mare"; - adunarea țării, comitat, ținut, județ, district, scaun; - instituțiile statale între două modele: cel bizantin și cel occidental. Conținuturi ● Transilvania de la voievodat la principat Semnificația întemeierii statelor medievale Valahia, Țara Moldovei, Dobrogea ● studiu de caz: Diploma Cavalerilor Ioaniți SEMESTRUL AL II-LEA 4. Constituirea României moderne Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - locotenența domnească, adunări
ORDIN nr. 5.164 din 29 august 2008 (*actualizat*) privind organizarea şi desfăşurarea tezelor cu subiect unic pentru clasele a VII-a şi a VIII-a în anul şcolar 2008-2009. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203710_a_205039]
-
XII . În această perioadă populația se regăsește în regiunea intermediară dintre Chiscani și Baldovinești, adică pe locul Brăilei și Brăiliței. Numărul locuitorilor din această regiune crește o dată cu bunăstarea lor. Făcând comerț activ cu peștele prins în baltă vecină, vânzându-l bizantinilor în schimbul perperilor de aur, trimițându-l cu carele atât în Muntenia și în Moldova, cât și mai departe, până în Polonia, acesti locuitori dispun de venituri din ce in ce mai mari, iar numărul lor sporește prin cei ce vin să se așeze aici atrași
Brăila () [Corola-website/Science/296937_a_298266]
-
10.000 de alani în Moldova. Alanii (iașii) se stabilesc în zona în care va fi menționat orașul Iași. După aproape 60 de ani, în 1299-1302, majoritatea alanilor părăsesc Moldova și trec în Imperiul Bizantin, conform unor date furnizate de bizantinul Nicefor Gregoras. Au mai trecut și alte triburi de alani prin Moldova dar s-au stabilit în final în Ungaria, împreună cu cumanii. Urmașii alanilor din Caucaz sunt ossetinii. Un alt istoric a arătat că iasians (iașii) au format un popor
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
Vasluiul avea o populație de locuitori, fiind al doilea oraș ca mărime din județ după Bârlad. Municipiul Vaslui este membru al Convenției primarilor pentru energie locală durabilă din anul 2010. Se pretinde că orașul Vaslui ar fi fost înființat de bizantini, în memoria trecerii lor în Dacia Orientală și îi dădură numele de Basilica, după numele împăratului Basile Bulgaroctonul (descriere lui Macarie, în călătoria sa de la Alep la Moscova). Academicianul Victor Spinei a arătat, că numele orașului ar proveni de la migratorii
Vaslui () [Corola-website/Science/296968_a_298297]
-
XV-lea, prima școală de artă post-bizantină, care a interpretat datele iconografice bizantine în pictură, broderie, miniatură. Biserica „Sf. Ioan Botezătorul“, ctitorie a lui Ștefan cel Mare, a fost realizată în stil moldovenesc, o îmbinare între stilul gotic și cel bizantin, între elementele arhitectonice occidentale și cele de iconografie ortodoxă. Un hrisov de la 1491, ilustrează prețuirea de care s-a bucurat Vasluiul în timpul domniei sale, numit de el „târgul nostru”, când domnitorul dăruiește Vasluiului 17 sate. În pământ au fost sădiți atunci
Vaslui () [Corola-website/Science/296968_a_298297]
-
din orașul din antichitate sunt acum acoperite de ape. În ciuda inevitabilelor războaie și schimbări de stăpâni, orașul a prosperat timp de 1200 de ani, uneori liber, alteori sub stăpânirile succesive ale perșilor, ale macedonenilor, ale dacilor, și ale romanilor, deveniți bizantini prin creștinare (timpurie aici, cum o dovedesc cercetările arheologice, începute în 1915 de Vasile Pârvan). Cetatea, însă, este distrusă odată cu năvălirea popoarelor migratoare din secolele VIII și IX, din ea rămânând o simplă așezare de pescari. Este parțial reclădită în
Mangalia () [Corola-website/Science/296976_a_298305]
-
și DN41 care duce spre vest la Giurgiu. De București orașul este legat și prin calea ferată București-Oltenița. În nordul orașului au fost găsite urme ale culturii Gumelnița. Se presupune că cetatea din timpul romanilor numită Daphne, care în timpul împăratului bizantin Constantin cel Mare a devenit Constantiola sau Constantiana Daphne s-a aflat tot în zona orașului. Așezarea Daphnes e amintită de către Procopius, Daphne însemnând laur (nimfa iubită de Apollon). Ea a mai fost numită „Constantiola” de Grigore Tocilescu și „Constantiniana
Oltenița () [Corola-website/Science/296988_a_298317]
-
avea drept scop apărarea, consolidarea și extinderea autorității coroanei maghiare la sud de Dunăre. În războiul lui Béla al IV-lea împotriva lui Ottokar al II-lea al Boemiei din 1260, bulgarii sub conducerea țarului Constantin I Assan (1257-1277), și bizantinii conduși de împăratul Mihail Paleologul (1259-1282), au trecut Dunărea și au ocupat cetatea și Banatul de Severin până când magistrul Laurențiu, fiind numit ban, a recucerit cetatea și regiunea. Cavalerii ioaniți, a căror îndatorire era să apere regiunea și cetatea, părăsiseră
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
cetatea și regiunea. Cavalerii ioaniți, a căror îndatorire era să apere regiunea și cetatea, părăsiseră cetatea fie în timpul atacului bulgar, fie mai înainte. În 1268, banul Alexandru, împreună cu garnizoana cetății, a participat la mai multe bătălii victorioase împotriva bulgarilor și bizantinilor. Cetatea Severinului are o istorie particulară în raport cu alte cetăți din spațiul carpatic. Rolul și importanța sa au fost preponderent militare, comerțul aducător de bunăstare fiind dificil din cauza poziției geografice și a faptului că au stăpânit-o într-o succesiune permanentă
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
denumirea de Calafat ar veni de la un nume grecesc de persoană, anume Kalafatis, nume foarte răspândit la Bizanț. Tot pentru originea bizantină a toponimicului Calafat se pronunță și autorii unei lucrări de istoria bisericii române, care susțin că „pe Dunăre, bizantinii au dat denumirile grecești localităților... Maglavit, Calafat, Corabia, Zimnicea etc.” Legenda locală pledează pentru ideea că străvechea așezare a Calafatului ar fi fost la origine o mică colonie de pescari. Potrivit unei legende, în secolul al XI-lea, mai precis
Calafat () [Corola-website/Science/297011_a_298340]
-
193-211 - Împăratul Septimius Severus ridică Dierna la rangul de Municipiu. Sfârșitul sec. III - sec. IV - Este construit castrul roman târziu. Tot în această perioadă sunt atestați primii creștini în localitate. Sec. IV - VI - Dierna-Zernes este restaurată de romani, apoi de bizantini. Sec. X - Cetatea Urscia este centrul politic și militar al voievodului Glad. 1366 - Regele Ludovic cel Mare proclamă Orșova “Cetate Regească”. 1524 - Turcii cuceresc cetatea Orșovei. 1660 - Orșova este stăpânită de otomani, este reședință de sandjeac; localitatea civilă este un
Orșova () [Corola-website/Science/297034_a_298363]
-
continuității imperiale romane (în Est). Standardizarea termenului a apărut în secolul al XVII-lea, când autorii francezi, precum Montesquieu, au început să-l popularizeze. Hieronymus a fost și el influențat de disputa apărută în secolul al IX-lea între romei, (bizantini, așa cum îi numim azi), și franci. Sub conducerea lui Charlemagne (Carol cel Mare), francii fondaseră un imperiu în vestul Europei și, având sprijinul Papei, încercau să-și legitimeze cuceririle din Italia, nerecunoscând vecinilor de la răsărit dreptul de a se numi
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
ca „Imperium Graecorum”, „Graecia”, „Terra Graecorum” sau chiar „Imperium Constantinopolitanus”. Aceste fapte au folosit ca precedente pentru Wolf, care a fost motivat, cel puțin parțial, să reinterpreteze istoria romană în termeni diferiți. Mai târziu, a apărut folosirea peiorativă a cuvântului "bizantin" . Imperiul Bizantin (Imperiul Roman de Răsărit) poate fi definit ca un stat, inițial, roman pe un substrat multietnic și multicultural, treptat elenizat, care s-a dezvoltat, ulterior, ca un imperiu creștin, elenistic și și-a încheiat istoria ca un stat
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
sau Walter Porzig au emis ipoteza că strămoșii Albanezilor se trag nu, cum s-a crezut, din Iliri (aceștia fiind strămoșii Dalmaților romanizați, azi dispăruți), ci din Carpi, Daci liberi izgoniți de Goți în secolul al IV-lea spre Balcani. Bizantinii se numeau pe ei înșiși Ρωμαίοι - Romaioi sau Romei, prin care se deosebeau de vechii Έλληνες - Elini, care, în înțelesul lor, însemna „greci antici păgâni”. Istorici precum Hélène Ahrweiler au evocat de o formă de „conștiință națională”, ca cetățeni ai
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
numeroase modificări, fiind un imperiu continental care între secolele IV-VI se întindea pe trei continente: Europa, Asia și nordul Africii. După pierderea Egiptului, se întindea doar în Europa și Asia. Imperiul Bizantin a fost o Thalassocrație, o putere maritimă. Bizantinii au deținut un control asupra intrării în bazinul pontic. Controlau Marea Marmara, Marea Egee și Marea Mediterană până în secolul VI. Chiar Constantinopolul se afla la intersecția a două mari drumuri comerciale maritime: drumul vertical care unea bazinul pontic prin Marea Marmara și
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
Prosperitatea Imperiului Bizantin a depins de controlul asupra drumurilor comerciale, nu numai asupra căilor maritime, ci și asupra celor terestre. Constantinopolul se afla la intersecția unor drumuri comerciale care uneau Asia de Europa. Stăpânirea drumurilor respective a fost vitală pentru bizantini, fiind utilizate și pentru apărarea în față invaziilor și pentru propria expansiune, fiind în egală măsură animate de negustori, misionari, controlul asupra acestora asigurând prosperitate. Apogeul Bizanțului a fost atins când a stăpânit toate aceste drumuri, în secolul VI și
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]