1,166 matches
-
reluată, apoi, fără prea mult spor și din nou lăsată să mai dospească, timp în care să i se limpezească și să i se orânduiască ideile. Este o practică întâlnită la mulți mânuitori ai condeiului, la cei care își respectă blazonul și nu fac rabat calității scriiturilor lor. Drumul de câteva ore cu trenul personal, ce merge fără grabă, cu multe opriri în haltele și stațiile aflate la mici distanțe între ele, îi permite profesorului, îndrăgostit de priveliștile familiare, ce l-
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
sufletească am ținut totdeauna la mare cinste delicatețea spirituală, care mi se pare cea mai frumoasă trăsătură umană. Dezavuez pamfletul și polemica indecentă. Sînt convins că nimic nu rămîne după noi decît ceea ce înnobilează; și această noblețe, mai presus de blazoane, presupune puritate și generozitate. Dar văd că încep să filozofez... Nu-mi mai doresc decît timp pentru a încheia monografia Sadoveanu în forma ei amplă. Consider că înfăptuind acest gînd, îmi voi fi îndeplinit o datorie a vieții. Recent, mi
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
de tehnologie avansată din Vest l-a determinat pe Ceaușescu să ia taurul SA-urilor și al SRL-urilor de coarne și să accepte prezența capitalului străin În economia românească. Cum pe atunci ar fi fost o mare pată pe blazonul partidului unic să se Înscrie firmele la Tribunal, stăpânul țării a procedat mult mai simplu: prin emiterea decretelor care nu erau altceva decât ordonanțele guvernamentale de astăzi, simple sau urgente (OG și OUG). Astfel, Decretul 542/1973 publicat În Buletinul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
mare bunătate, În ciuda educației austriece pe care o primise. Tatăl meu, Gheorghe (deși el preferă „George“, căci Îi sună mai dulce la ureche), se trăgea dintr-o familie de români nobili din Arad (spre amuzamentul meu, se mândrea des cu blazonul Șerbanilor datând din 1603, pe care mi l-a dat, pe patul de moarte, să-l duc În cabana mea din America și să nu uit de unde vin). În plină dominație austro-ungară, familia a fost nevoită să se stabilească la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
ani În urmă), am reușit să le deformez, Înfățișându-le drept un fel de ilustrație la un basm bun de spus la gura sobei, cu doi urși ce pozează cu o tablă mare de șah proptită Între ei. Acum, privind blazonul cu atenție, am constatat dezamăgit că de fapt sunt doi lei - niște fiare cam maronii poate și exagerat de flocoși, dar nu arată deloc a urși - care Își ling fălcile, arătând cu aroganță spre scutul nefericitului cavaler, care este doar
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Buletin Mus. Comp. Zool., Colegiul Harvard, 1949), an după care mi-a fost fizic imposibil să mai Îmbin cercetarea științifică cu conferințele, cu beletristica și cu Lolita (căci era pe drum - a fost o naștere grea, fiind un copil dificil). Blazonul Rukavișnikovilor este mai modest, dar și mai puțin convențional decât cel al Nabokovilor. Șildul este o versiune stilizată a unui domna (cuptor de cuvă primitivă), fără Îndoială o aluzie la topirea minereurilor din Ural descoperite de aventuroșii mei strămoși. Doresc
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
fi plicticos să mai continui În această direcție. Povestea anilor de colegiu petrecuți În Anglia este de fapt povestea strădaniei mele de a deveni scriitor rus. Aveam sentimentul că Întreg Cambridge-ul și toate celebrele sale caracteristici - ulmi venerabili, ferestre cu blazoane, turnuri cu orologii locvace - nu erau importante prin ele Însele, ci existau doar ca un cadru și un suport al profundei mele nostalgii. Pe plan emoțional eram În situația unui om, care, pierzând o femeie, rudă apropiată, Își dă seama
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
să le lege, se revoltă Duma. Ștefan bea, întinde cana să-i fie umplută iar. M-au aflat la ananghie, m-au strâns cu ușa: "Vrei ajutor?! Închină-te!" M-am închinat! Veniți, fraților, la pomană! hohotește el. Vând ieftin blazonul de atlet al lui Hristos! Vând osanalele! Tămâia pontificală! Gogoșii sanctificați! Agheasma! Tractatele măsluite! Care mai pohtește?! întreabă vesel, dar deodată se strânge înfiorat. Dacă mă părăsesc?...rostește cu glas înăbușit, abia șoptit. Dacă mă lasă singur?... Vitejilor, vouă vă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
travaliul scenic, prin promptitudinea manevrelor tehnice, folosirea sincronă a muzicii (selecționată tot de regizoare) cu momentul dramatic ce trebuia scos în evidență au augmentat reușita preocupare a actorilor de a da la iveală un produs cultural de calitate și de blazon. Pentru a nu nedreptăți, prin omisiune, las la latitudinea cronicarilor de specialitate, consacrați, să facă evidențieri individuale. Ceea ce urmăresc acum prin această intervenție este dorința de a scoate în evidență faptul (receptiv fiind la orice eveniment cultural ieșean valoros) că
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
a fost folosit cu succes. Venea să se exprime public în acest rol după experimentata și temperamentala soprană Mioara Cortez cum se întâmplase și la Tosca și nu putea rămâne indiferentă. Nu era vorba de competiție, ci de onorarea unui blazon. Examenul a fost trecut cu succes! Vocea calitativă, exprimarea vocală îngrijită, emisia relaxată, redarea sensurilor care exprimă anumite trăiri nu numai prin voce au fost atributele care au făcut ca schimbul de generație să fie onorat cum se cuvine! Baritonul
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
două fiind practic, din naștere, "surori siameze", având, ca "Vulturul imperial bizantin", preluat și de Cantacuzinii noștri, două capete, care, chiar și în condițiile evoluției științei medicale din zilele noastre, sunt de neseparat, orice încercare riscând să pună în pericol "Blazonul". Așa că și chinezii, și egiptenii, și romanii, și arabii, și israeliții și, până în zilele noastre, toți membrii și nemembrii NATO și UE și "cei 7 tigri asiatici"... au păstrat această creatură așa cum a lăsat-o "Cel de Sus", ținând în dreapta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
știu pe de rost tot ce se poate ști și încă ceva pe deasupra despre un schit, despre banii care au circulat în nu știu ce veac, despre timbrele care au apărut și au dispărut într-o țară sau o provincie oarecare, despre blazoane și ștampile, despre genealogii, despre... Cunosc astfel de persoane. Dar îmi pare rău că într-o viață care se poate umple cu fapte importante, ei sunt cărăuși ai nimicului, chiar dacă, ierarhic, ajung Patriarhi ai Nimicului. Ceva mă face să fiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
vină, dimpotrivă. 2. Cele două excese: titluri fără acoperire vs acoperire fără titluri Absolut de acord că în ultimii ani au gemut mesele comisiilor CNATDCU de dosare de acordare a titlurilor de profesori. Mai mult, mobilul fundamental nu a fost „blazonul” (care nu mai reprezintă mare lucru), ci diferența mare de salariu. Dacă duceau grija învățământului superior votau creșterea de buget pentru educație și schimbarea dramatică a grilelor de salarizare pentru universitari. Știai că un preparator universitar doctorand are 5 milioane
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
de talent etc., de care mentorul vorbea ca de niște certitudini. Nimeni nu „știa” nimic, nimeni nu avea cu adevărat vocație de scriitor în ochii lui G. Mărgărit. Cei mai mulți îl evitau, nu atât pentru viciul său, din care făcea un blazon, un titlu de mândrie, un privilegiu inaccesibil filistinilor, cât din pricina imaginii deloc măgulitoare asupra lor înșiși, pe care o puteau culege din aprecierile nemiloase lansate de G. Mărgărit. A emite pretenții că ești scriitor, poet, critic literar părea în preajma lui
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
n-avea decât paisprezece ani, Andi umbla întotdeauna la patru ace: costum negru de gală, cu papion și plastron alb. Se exprima prețios, ceea ce arăta importanța pe care o da el chiar lucrurilor obișnuite. Educat într-o veche familie cu blazon ce cobora în timp câteva secole, Andi nutrea respect față de preocupările deosebite. La el acest simț a respectabilității era contrariat și stânjenit de zâmbetul colegilor mai democrați cărora apariția aceasta cu ștaif le părea caraghioasă. Pe lângă toate Andi avea și
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
stropește pernele cu parfum de brad și înfige într-o glastră trei ramuri verzi de lămâiță și un ram uscat de eucalipt. Dragostea urmează după acest ceremonial pedant. Bărbatul primește cheia de la poarta verde și rămâne în turnul celor trei blazoane (al Iubirii, al Speranței și al Credinței viitoare), mâinile femeii sunt ca albul altarelor din Babilon și din Ninive. După aruncarea cheii, bărbatul întreabă pe femeie: "Voiești sau nu să fii a mea?", iar după o noapte întreagă de iubire
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în religia creștină. în alegerea soțului și a soției, credincioșii sikh respectă anumite reguli endogamice și exogamice „conform cărora partenerii se pot găsi numai în propria castă”. Cei care încalcă norma sunt stigmatizați social și „consi derați o pată pe blazonul familiei (izzat)”. ca și în alte religii tradiționale, nașterea unui copil este interpretată ca un dar divin. Darul este cu atât mai prețios și bucuria cu atât mai mare în cazul în care copilul este băiat. Sikhismul cultivă și astăzi
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
mai ales de heraldică; de acum înainte, "cea mai dragă căutare din viața lui au fost cărțile, cărțile, mereu cărțile" (Russell 1908: 42). Totuși, cu puțin înainte de perioada petrecută cu Lambert, învățase și să reconstituie arbori genealogici ai aristocraților și blazoanele lor din pergamente vechi adunate de tatăl său din arhiva bisericii St. Mary Redcliffe. A făcut exact acest lucru pentru un anume Henry Burgum, un tinichigiu îngîmfat din Bristol, care a fost fascinat să audă de la Chatterton că era urmaș
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
acest punct, peisajul timișorean este poluat de această practică; el n-ar trebui să caracterizeze societatea socialistă. Rețineți că ziarul Drapelul Roșu nu a însăilat niciodată vreun articol pe această temă, ca și cum în felul acesta s-ar apăra ștaiful și blazonul nealterat al presei. între timp, mai intrați și prin magazine și prefaceți-vă că vreți să cumpărați câte ceva. În primul rând, va asigur că veți fi primiți cu ostilitate de către majoritatea vânzătoarelor, acrite și ele de viața asta plină de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Vasko Popa, Adam Puslojić ș.a. De la volumul de debut până la Terapia muncii (1981), limbajul liric al lui F. se radicalizează progresiv, evoluând programatic în favoarea unei poezii-document, eliberată de metafora somptuoasă și de complexul marilor teme metafizice, ostentativ abordate, ca un blazon obligatoriu al profunzimii și al sensibilității poetice. Poetul se desparte de retorismul primelor sale cărți și chiar de ceea ce reprezenta acolo una dintre coordonatele fundamentale ale universului său liric, senzualitatea eruptivă a imaginii. El încetează să mai fie o variantă
FLORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287024_a_288353]
-
din România. Cursa (1975), Ediție specială (1977), Proba de microfon (1980), Vânătoarea de vulpi (1980), Croaziera (1981), Glissando (1984), Iacob (1988), A 11-a poruncă (1991), Tusea și junghiul (1992), Patul conjugal (1993), Această lehamite (1994), Senatorul melcilor (1995) constituie „blazonul” unei cărți de vizită impresionante. Senatorul melcilor a fost, de altfel, ales în secțiunea oficială a Festivalului de la Cannes, Iacob a obținut Premiul european „Felix”, Glissando a participat la Festivalul filmului de la Veneția, iar regizorul a primit de zece ori
DANELIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286683_a_288012]
-
semnificanți sociali. Nu trebuie să-l citești ce scrie Bebe Mihăescu despre cuplul conjugal, Îl vezi și auzi la televizor. Coelho, Brown, Mihăescu sau Cărtărescu sînt mărci, un fel de Levi's, Sony sau Murfatlar pe care le afișezi ca blazon identitar. Pe de altă parte, o carte semnată Patapievici sau Pleșu se cumpără adesea ca În loc de Patapievici sau Pleșu (așa cum puștii Îsi cumpără tricouri inscripționate cu nume de fotbaliști celebri). Michel Houellebecq este unul dintre puținii scriitori europeni din ultima
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
drama existențială este dublă, dar măcar poate fi presupusă lupta pentru echilibru. În sfîrșit, În planul structurii, miza literaturii garretiene Își are rădăcinile În apartenența ei, din iunie 2000, la grupul OULIPO (OUvroir de LIttérature POtentielle), o societate literară cu blazon creată În 1960 de inginerul chimist, matematicianul și șahistul Franșois Le Lionnais și de scriitorul Raymond Queneau, mult mai puțin activă astăzi ca În anii ei de glorie - 1970 - ai cărei membri produc texte literare comandate - formal - de anumite constrîngeri
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
mare tradiție a portretisticii figurative care încearcă să surprindă „caracteristicile caracteriale” ale unei persoane pe baza virtualei asemănări a acestuia cu animalele. Se consideră că animalele au un specific tipologic psihologic temperamental, caracterial, moral chiar, subliniat de folclor, fabule, mitologie, blazoane, heraldică. Astfel, încă din Antichitate a apărut tradiția fisionomonică (Baltrusaitis, 1972Ă; sunt citate tratatele lui Pseudo-Aristotel, Polemon, Adamantias, Pseudo-Apulus. În Pseudo-Aristotel se poate citi: „Boii sunt domoli și leneși. Au vârful nasului gros și ochii mari. Leii sunt generoși și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
nobilă, căutând parcă o compensație autobiografică în destinele lor, e conștient de declinul acestora, se îndurerează în fața inevitabilului sfârșit al ultimelor vlăstare aristocratice și își manifestă întreaga aversiune față de Pirgu, reprezentant plebeu al unei lumi care se ridică pe ruinele blazoanelor. Admirator al stemelor și figurilor nobiliare, al căror urmaș se credea, C. infuzează în Craii de Curtea-Veche un anume regret, o anume compasiune pentru Pașadia și Pantazi. Din acest punct de vedere, romanul are și o altă semnificație. El zugrăvește
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]