967 matches
-
un paravan protector din sticlă. De asemenea, și din Icoana Sfântului Ioan Botezătorul izvorâște mir. Această icoană a fost donată bisericii de către soții Gabriela și Sabin Drânceanu, odată cu instalarea unei noi catapetesme. Icoana a vărsat pentru prima dată mir de Bobotează, după slujba Sfintei Liturghii, în 6 ianuarie 1999, la ora 12. Apoi, acest lucru s-a repetat trei zile mai târziu, la 9 ianuarie.
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
La melkiți, cei din presbiteriu cântă pentru a treia oară. Poporul continuă cu doxologia minoră, apoi ultimele două părți ale trisagiului: «Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi.», și din nou trisagiul întreg, cu voce puternică. La Paști, Crăciun și Bobotează, inclusiv la liturghiile privegherii din ajun, precum și la oricare liturghie când ar fi și botez, în locul cântării trisagiului, se cântă stihul următor: «Câți în Christos v-ați botezat, în Christos v-ați și îmbrăcat. Aleluia!» La sărbătorile crucii, trisagiul e
Liturghia ortodoxă (bizantină) () [Corola-website/Science/302130_a_303459]
-
numită uneori intrarea ambasadorilor) "(38)". Ei treceau apoi printre coloanele Sălii Iordanului înainte de a urca scara imperială aurită "(8)", de unde se desprindeau cele două anfilade ale camerelor de stat. Scara principalul sau Scara Iordanului, numită astfel pentru că la sărbătoarea de Bobotează țarul cobora pentru ceremonia binecuvântării apelor, este una dintre puținele părți ale palatului care păstrează aspectul său original în stil rococo din secolul al XVIII-lea, deși coloanele masive de granit gri au fost adăugate la mijlocul secolului al XIX-lea
Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/298930_a_300259]
-
Micu-Klein a reușit, după multă insistență, să obțină pentru preoțimea unită atât porție canonică ("eclejie"), loc de casă și de biserică, cât și „capeții” (catități de cereale) de la credincioșii lor constând din: Preoții mai aveau dreptul de a primi la Bobotează câte trei denari, o coastă, un colac și un fuior de cânepă, obicei care s-a păstrat până la sfârșitul celei de a doua jumătăți a secolului al XX-lea. Urmașul lui Sava Branković, Varlaam, a stabilit astfel simbria (salariul) preoților
Preoții comunei Racovița () [Corola-website/Science/311784_a_313113]
-
ziua următoare. A fost prima încoronare regală din Abația Westminster.Deși sursele normande de mai târziu atrag atenția asupra urgenței cu care s-a organizat ceremonia, ea se justifică probabil prin prezența tutoror nobililor, adunați la Westminster pentru a celebra Boboteaza (Epifania în tradiția occidentală) și nu constituie o uzurpare din partea lui Harold. Anglia a fost atunci invadată atât de Harald Hardrade, regele Norvegiei și de William Cuceritorul, Ducele Normandiei, care amândoi pretindeau coroana pentru ei înșiși. William invoca promisiunile lui
Harold al II-lea al Angliei () [Corola-website/Science/310167_a_311496]
-
prăjitură ușoară cu fructe, în care se introduc un inel, o monedă sau alte „farmece”. Se spune că cei care mănâncă un "barmbrack" cu inel își vor găsi dragostea în anul următor, tradiție similară cu cea a prăjiturii regelui la bobotează. Fiind una dintre cele mai vechi sărbători din lume, Halloweenul este acum sărbătorit în foarte multe țări de pe glob, cele mai cunoscute fiind Irlanda, Statele Unite, Canada, Puerto Rico și Regatul Unit, iar ocazional în unele părți ale Australiei și Noua Zeelandă. În
Halloween () [Corola-website/Science/310816_a_312145]
-
devreme pentru a merge la biserică, „altfel le face observație părintele”. La finalul slujbei ceata își continuă colindatul. În aceeași seara, la căminul cultural se organizeaza joc. Aceiași flacăi din ceată vor organiza și jocul de Anul Nou, cel de Bobotează și cel pe 7 ianuarie, cu ocazia Sfântului Ioan.
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
sau epifania este sărbătorită la 6 ianuarie de către Biserica ortodoxă și catolică. încheie ciclul celor 12 zile ale sărbătorilor de iarnă care încep în Ajunul Crăciunului. În grecește, cuvântul Bobotează este numit "Teofanie" sau "Epifanie" care se traduce prin "Arătarea Domnului", adică a Sfintei Treimi. Creștinii occidentali comemorează în primul rând (dar nu numai) vizita magilor la nașterea Pruncului Iisus și astfel manifestarea fizică a lui Iisus către Neamuri. Ortodocșii
Boboteaza () [Corola-website/Science/314529_a_315858]
-
fi spus „cerurile s-au deschis și duhul lui Dumnezeu s-a vărsat, coborându-se ca un porumbel și venind peste el. Și glas din ceruri zicând : acesta este Fiul Meu cel iubit întru care am binevoit” (Matei, 3: 16-17). Boboteaza este deci una dintre cele mai importante sărbători ale anului pentru creștini. De obicei, în această perioadă este foarte frig în România, de aceea este des folosită expresia „gerul Bobotezei”. În localitățile așezate pe malul unui râu, pe malul Dunării
Boboteaza () [Corola-website/Science/314529_a_315858]
-
Meu cel iubit întru care am binevoit” (Matei, 3: 16-17). Boboteaza este deci una dintre cele mai importante sărbători ale anului pentru creștini. De obicei, în această perioadă este foarte frig în România, de aceea este des folosită expresia „gerul Bobotezei”. În localitățile așezate pe malul unui râu, pe malul Dunării sau pe țărmul mării, se obișnuiește că preotul, cu ocazia slujbei care se face acum, să arunce o cruce de lemn în apa foarte rece, uneori chiar înghețată, după care
Boboteaza () [Corola-website/Science/314529_a_315858]
-
comunist, această datină exista și la București, Patriarhul coborând Calea Victoriei de la Palatul regal până la Dâmbovița, unde pocăiții, îmbrăcați în halaturi albe, se aruncau în apa înghețată pentru a o ridica. Această tradiție face parte din multe altele în legatură cu Boboteaza, încărcate de practici magice și obiceiuri agrare preluate în creștinism din tradițiile anterioare, precum fertilitatea, purificarea, cinstirea apei și a focului. Boboteaza este astfel și o sărbătoare dedicată purificării naturii, și mai ales a apelor, de forțele răului. Acum se
Boboteaza () [Corola-website/Science/314529_a_315858]
-
aruncau în apa înghețată pentru a o ridica. Această tradiție face parte din multe altele în legatură cu Boboteaza, încărcate de practici magice și obiceiuri agrare preluate în creștinism din tradițiile anterioare, precum fertilitatea, purificarea, cinstirea apei și a focului. Boboteaza este astfel și o sărbătoare dedicată purificării naturii, și mai ales a apelor, de forțele răului. Acum se colindă, se prevestește cum va fi vremea în noul an, sau cum va fi recolta. Se crede că în aceste zile animalele
Boboteaza () [Corola-website/Science/314529_a_315858]
-
de tot felul de strigături și zgomote. Toate acestea au în general un rol de curățire și de îndepărtare a răului. Tradiția ortodoxă cere ca acum să se mănânce piftie și grâu fiert și să se bea vin roșu. Tradiții Boboteaza în artă
Boboteaza () [Corola-website/Science/314529_a_315858]
-
dărâmat în 1903 pentru a se mări Calea Victoriei. Biserica a fost restaurată din nou în 1907-1908, de arhitecții Jean Pompilian și Gr.Cerkez. Pe data de 6 ianuarie 1932, în jurul orei 11, în biserică a fost oficiată slujba religioasă de Bobotează, la care au participat regele Carol al II-lea, principele moștenitor Mihai, patriarhul Miron Cristea și președintele Consiliului de Miniștri, Nicolae Iorga, împreună cu membrii guvernului său. După slujbă s-a format un cortegiu care a pornit până la Dâmbovița, unde conform
Biserica Zlătari () [Corola-website/Science/314171_a_315500]
-
datini și obiceiuri de Crăciun și Anul Nou " Florile Dalbe", nume pe care îl are și astăzi încă de la ediția a X-a (1990), are un caracter competitiv și antrenează grupuri din județul Argeș obiceiuri de Crăciun, Anul Nou și Bobotează. Datorită numărului mare de participanți (doar la ediția din 1989 au fost numai 73 de grupuri!) s-au constituit "centre" intermediare - precum Țițești, Corbi-Stănești, Vulturești, Ștefănești - în vederea selectării pentru marea finală care s-a ținut, de-a lungul timpului, în
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș () [Corola-website/Science/319880_a_321209]
-
mijloace diversificate. Cele trei oratorii ale sale sunt cantate mai dezvoltate, în care autorul înlănțuie piese din cantatele anterioare. Astfel, Oratoriul de Crăciun (1734) este alcătuit dintr-un ciclu de șase cantate, scrise pentru zilele de Crăciun, Anul Nou și Bobotează. Din cele 51 de numere ce alcătuiesc oratoriul, 17 provin din cantate laice. Celelalte oratorii, de Paști (1735) și de Înălțare, nu prezintă un interes deosebit. Lucrări religioase sunt și motetele, scrise în stil polifonic, deși în acel timp își
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
și chiar instituțiile publice având câte un brad împodobit, de cele mai multe ori artificial. Se obișnuiește decorarea acestuia începând cu câteva zile înainte de Crăciun și scoaterea acestuia din casă în anul ce urmează, în jurul datei de 6 ianuarie, când se sărbătorește Boboteaza. În tradiția românească de la sate se regăsește acest obicei al împodobirii bradului la nunți și la moartea tinerilor, femei și bărbați. Obiceiul există din vremea dacilor și semnifică o nuntă rituală între persoana decedată și natura reprezentată prin brad. El
Pom de Crăciun () [Corola-website/Science/296841_a_298170]
-
Cântecele de stea și stelarii sunt obiceiuri legate de Crăciun, Bobotează și colindat, dimpreună cu Viflaemul, Irozii și colindele cu subiect creștin. Deseori, cântecele de stea sunt numite generic „colinde”, deși acestea din urmă nu au legătură neapărată cu sărbătorile creștine. În România, precum și în alte țări de rit creștin răsăritean
Cântec de stea () [Corola-website/Science/296844_a_298173]
-
creștine. În România, precum și în alte țări de rit creștin răsăritean, unde închinarea magilor e sărbătorită deodată cu Crăciunul, umblatul cu steaua are loc în seara de Crăciun, pe când în țările de rituri apusene, unde închinarea magilor e sărbătorită la Bobotează, se umblă cu steaua în ajunul Bobotezei. În Austria și Germania, stelarii fac parte dintr-o organizație ce strânge fonduri caritative pentru țările sărace. În primele veacuri creștine, cum încă astăzi în Biserica armeană, se sărbătorea pe 6 ianuarie "Arătarea
Cântec de stea () [Corola-website/Science/296844_a_298173]
-
de rit creștin răsăritean, unde închinarea magilor e sărbătorită deodată cu Crăciunul, umblatul cu steaua are loc în seara de Crăciun, pe când în țările de rituri apusene, unde închinarea magilor e sărbătorită la Bobotează, se umblă cu steaua în ajunul Bobotezei. În Austria și Germania, stelarii fac parte dintr-o organizație ce strânge fonduri caritative pentru țările sărace. În primele veacuri creștine, cum încă astăzi în Biserica armeană, se sărbătorea pe 6 ianuarie "Arătarea Domnului" (teofania), având mai multe evenimente deodată
Cântec de stea () [Corola-website/Science/296844_a_298173]
-
strânge fonduri caritative pentru țările sărace. În primele veacuri creștine, cum încă astăzi în Biserica armeană, se sărbătorea pe 6 ianuarie "Arătarea Domnului" (teofania), având mai multe evenimente deodată: Aceasta se atestează și de către ritul latin, în troparul de la vecernia Bobotezei: "Astăzi steaua i-a dus pe magi le iesle; astăzi vin din apă s-a făcut la nuntă; astăzi Christos bine a voit a se boteza în Iordan de la Ioan." Acest fapt a determinat ca unele cântece de stea să
Cântec de stea () [Corola-website/Science/296844_a_298173]
-
zi de întâi a lunii pentru anunțarea sărbătorilor din luna respectivă, și, prin extindere, "sărbătoarea" în general, căci cea mai importantă calatio era aceea de la 1 ianuarie. Până către sfârșitul secolului al IV-lea, nașterea lui Hristos se sărbătorea odată cu Boboteaza la 6 ianuarie, când se obișnuia să se facă anunțarea sărbătorilor de peste an (Paști etc.). Și cum celor de curând creștinați din Dacia și din sudul Dunării această anunțare li se părea apropiată de sărbătoarea păgână "calatio", au denumit cu
Crăciun () [Corola-website/Science/296839_a_298168]
-
-lea în Vest și începând cu cel de-al V-lea secol în Est. Inițial, sărbătoarea nașterii lui Hristos era ținută pe 6 ianuarie, istoricii știind azi că ea se celebra deja în 336 d. Chr., la Roma. (în Est, „Boboteaza”, serbată la data de 6 ianuarie începând cu secolul al IV-lea, celebra pe atunci nașterea, botezul și primul miracol al lui Iisus, în timp ce gnosticii (sectă creștină considerată eretică de către creștinismul canonic) serbau aceeași „Epifanie” în Egipt, încă din secolul
Crăciun () [Corola-website/Science/296839_a_298168]
-
săpun și să se șteargă cu prosopul pe care i l-a dat după naștere, sau îi toarnă acesteia apă sfințită pe mâini. Acest gest semnifică spălarea mâinilor moașei de păcatele femeii care a născut. În a treia zi de Bobotează (în ziua de 8 ianuarie), moașa invită nevestele și nepoatele ei, precum și pe preoteasa satului și dă o masă. Ele aduc câte un plocon moașei, care constă dintr-un coș care conține: un colac, carne din porcul de Crăciun sau
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
topită în fiecare foaie. Așa vor ști, pentru că în mod misterios cantitățile sunt diferite, dacă vor avea secetă sau ploaie și în ce lună anume. Prima săptămână din ianuarie este marcată de doua alte importante sărbători creștinești: Botezul Domnului sau Boboteaza pe 6 ianuarie, și Sfântul Ion pe 7 ianuarie. Toți românii se duc la biserică de Bobotează, pentru a lua apă sfințită, atât de necesara pentru tămăduire și purificare. În satele și orașele asezate pe maluri de ape, tinerii se
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]