1,790 matches
-
abrupt cu schiurile pe umăr, Înfigându-și crampoanele-n gheață. Îl auzea pe George În spate, respirând și Înfigându-și și el crampoanele. Au sprijinit schiurile de peretele hanului, și-au dat jos zăpada de pe haine cu palma, Își scuturară bocancii și intrară. Era destul de-ntuneric Înăuntru. O sobă mare de porțelan strălucea În colțul camerei. Tavanul era jos. De fiecare parte a camerei erau așezate băncuțe În spatele unor mese Închise la culoare, pătate de vin. Doi elvețieni stăteau lângă sobă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
știi că nu-i măritată? N-are verighetă. La dracu’, pe-aici nici o fată nu se mărită până nu rămâne gravidă. Ușa se deschise și un grup de tăietori de lemne care lucrau mai sus pe drum intrară bătând din bocanci și scoțând aburi pe gură. Chelnerița aduse trei litri de vin nou și se așezară la două mese, fumând În tăcere, cu șepcile scoase, sprijinindu-se de peretele din spate sau de masa din față. De afară se auzea uneori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
când venea vorba de haine, Moff era un dezastru total. Prietenul său din copilărie purta aceleași cămăși de safari și aceiași pantaloni trei sferturi largi indiferent de anotimp sau ocazie. Cât despre pantofi, ei bine, să-i numim mai degrabă bocanci de muncitor pe șantier, mânjiți cu noroi și pătați cu vopsea. Avea mâinile aspre ca ale unui muncitor de rând. Nu era genul de bărbat care să-i cumpere unei femei flori sau să-i spună vorbe măiestrite, spre deosebire de Harry
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
câinii să umble prin pagoda sfântă, să meargă oriunde i-ar duce nasurile - fiți liniștiți, acești câini sunt extrem de bine dresați, deci nu vor face nimic să profaneze acest loc, nici o picătură. Căută În rucsac și scoase trei Încălțări: un bocanc, un adidas Nike și o sanda roz cu o margaretă În unghiul dintre degete. Acestea aparțin prietenilor mei dispăruți, explică Harry. Mi-am permis să le Împrumut din bagajele lăsate de ei În stațiune. Se vor dovedi foarte folositoare. Vedeți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
vom recompensa câinii aruncându-le mingea și jucându-ne cu ei. Ridică mâna În care avea o minge de tenis. Chemă câinii care veniră spre el dând fericiți din cozi. —Bun, hai să vedem, drăguților, mirosiți bine. Saskia Îi dădu bocancul lui Lush, apoi lui Topper. Câinii Îl mirosiră cu interes, Își agitară lăbuțele nerăbdători, apoi luară poziția de „șezi“ așteptând semnalul că acesta e mirosul pe care trebuie să-l caute. La un ordin șoptit din partea Saskiei, se ridicară și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
cu diavolul! Doamne, apără mă! exclamă Carol nervos și își făcu trei cruci mari și solemne, înălțându-și privirea spre tavanul înnegrit și pătat de muște al cârciumii. Sau crezi că funcția ta de gardian îți permite să intri, cu bocancii tăi plini de noroi, până și în visele celui pe care îl supraveghezi?... Acum îmi aduc aminte! Erai și tu acolo. Duceai florile Feliciei și le înmânai pajilor. Și parcă și Nikolai era. Ce căutai în visul meu? Mă spionezi
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
firesc. Adu-ți aminte de tipul care s a spânzurat în celulă atunci când i s-a comunicat că va fi eliberat a doua zi. Între timp, marinarii umpluseră cutia cu mărunțiș și acum râdeau cu hohote asurzitoare, lovind dușumeaua cu bocancii lor grei cu blacheuri, fericiți că găina nu mai apuca să ciugulească grăunțele, amețită de a se fi tot învârtit până la extenuare ca un mecanism dereglat, pe acordurile triste și mereu aceleași ale valsului. Opriți-vă, că-și dă duhul
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
altfel mereu. Ochiul Soarelui clipi, zbucnind din ape. Linia orizontului se demarcă abia acum, despărțind marea și cerul dintr-o masă, până atunci amorfă. La ce te gândești? îl întrebă Carol, așezându se alături de Filip pe un bolovan, scoțându-și bocancii și storcându-și ciorapii care musteau de apă cu nisip. Mă uitam la vasul acela abandonat. Ieri nu era aici. Se vede că a naufragiat în noaptea asta. Se întâmplă des? îl întrebă Carol. Mai tot timpul. Spre bucuria localnicilor
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
cu noaptea în cap de prin satele învecinate, după ce trecuseră de trei ori prin strecurătoare câte o vadră de apă: "Cum stă apa în ciur, așa să-mi stea marfa pe tarabă!". Nebăgați în seamă, copii costelivi lipăiau pământul printre bocancii și cizmele gospodarilor, ronțăind alviță, sugiuc sau acadele luate pe câte un bănuț de aramă cerșit, șterpelit sau găsit prin colb. îl căutau apoi pe bragagiu să-și astâmpere setea. Acesta purta pe spate, prins cu hamuri late de piele
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
-și culce cornul în poalele fecioarei Sempronia. O liotă de poterași îi împresură pe el și pe cei doi ortaci care-l însoțeau, punându-le saci negri pe cap, lanțuri la mâini și ghiulele la picioare. Șeful poterei strivi cu bocancul trupul lichid al cărăbușului. Se spune că Zlota ar fi încercat să scape, preschimbându-se într-un fluture, dar un poteraș reușise să-l prindă cu chipiul. Ciracii lui Zlota sfârșiră în chinuri crunte: unul cu intestinul înfășurat pe butucul
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
Cetățeni, proprietari a peste 15 bibilici, asigurați-vă cu certitudine, că bibilicile dumneavoastră rămase în bătătură nu sunt din cele ciripitoare, ca atunci când vor fi interogate de ANAF, când vor fi biciuite, gâtuite, pocnite, jumulite de vii sau lovite cu bocancul, nu vor divulga cu nici un preț numărul total de surate pe care le conține gospodăria dumneavoastră. Între timp, pregătiți-vă ghioaga ghintuită și retragerea strategică în munți pentru rezistența armată. Este un sfat, nu un îndemn (spun asta doar ca să
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
nu prea înalt, mai curând robust, în vârstă cam de patruzeci de ani. Purta doar o rasă simplă, cu glugă și legată peste mijloc cu un brâu de stofă, pantaloni strânși pe picior cu șireturi din același material și niște bocanci de iarnă, de tip germanic, întru totul asemănători cu ai tovarășilor săi. Ca toți ceilalți, avea barbă, însă părul îi era tăiat uniform, lăsând goală partea din mijloc a capului; ochii săi străluceau de o vie inteligență. întunecat, trecu peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
puternici? în vreme ce se lăsa astfel cuprins de disperare, văzu strălucind în iarbă, foarte aproape de piciorul său stâng, lama unui pumnal. După câteva clipe de teribilă nehotărâre, aruncă în jur o privire iute și, cu o mișcare imperceptibilă, acoperi lama cu bocancul; după care se aplecă, prefăcându-se că își aranjează legăturile încălțărilor, și, fulgerător, puse mâna pe el, strecurându-l între călcâi și bocanc. Gestul acela - absolut inutil, de vreme ce era înconjurat de cei care intenționau să-l omoare și, practic, îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
de teribilă nehotărâre, aruncă în jur o privire iute și, cu o mișcare imperceptibilă, acoperi lama cu bocancul; după care se aplecă, prefăcându-se că își aranjează legăturile încălțărilor, și, fulgerător, puse mâna pe el, strecurându-l între călcâi și bocanc. Gestul acela - absolut inutil, de vreme ce era înconjurat de cei care intenționau să-l omoare și, practic, îl considerau deja mort - reuși însă să-l facă să treacă bariera dintre resemnarea inertă și hotărârea de neclintit. Trebuia să fugă, să scape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
pe Frediana, nu putu să nu aprecieze picioarele lungi și armonioase: înfășurate în pantaloni de lână; ele trădau, la fel ca și legănarea - foarte ușoară, de altfel - a șoldurilor, o feminitate pe care cămașa grea de zale, sabia lungă și bocancii bărbătești se străduiau în zadar să o ascundă. După ce servitorul o ajută să se elibereze de livrele întregi de fierărie care o protejau, îi porunci să-i aducă bere și îi spuse lui Sebastianus pe un ton binevoitor: — Șezi, te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
cu diavolul! Doamne, apără mă! exclamă Carol nervos și își făcu trei cruci mari și solemne, înălțându-și privirea spre tavanul înnegrit și pătat de muște al cârciumii. Sau crezi că funcția ta de gardian îți permite să intri, cu bocancii tăi plini de noroi, până și în visele celui pe care îl supraveghezi?... Acum îmi aduc aminte! Erai și tu acolo. Duceai florile Feliciei și le înmânai pajilor. Și parcă și Nikolai era. Ce căutai în visul meu? Mă spionezi
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
firesc. Adu-ți aminte de tipul care s a spânzurat în celulă atunci când i s-a comunicat că va fi eliberat a doua zi. Între timp, marinarii umpluseră cutia cu mărunțiș și acum râdeau cu hohote asurzitoare, lovind dușumeaua cu bocancii lor grei cu blacheuri, fericiți că găina nu mai apuca să ciugulească grăunțele, amețită de a se fi tot învârtit până la extenuare ca un mecanism dereglat, pe acordurile triste și mereu aceleași ale valsului. Opriți-vă, că-și dă duhul
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
altfel mereu. Ochiul Soarelui clipi, zbucnind din ape. Linia orizontului se demarcă abia acum, despărțind marea și cerul dintr-o masă, până atunci amorfă. La ce te gândești? îl întrebă Carol, așezându se alături de Filip pe un bolovan, scoțându-și bocancii și storcându-și ciorapii care musteau de apă cu nisip. Mă uitam la vasul acela abandonat. Ieri nu era aici. Se vede că a naufragiat în noaptea asta. Se întâmplă des? îl întrebă Carol. Mai tot timpul. Spre bucuria localnicilor
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
cu noaptea în cap de prin satele învecinate, după ce trecuseră de trei ori prin strecurătoare câte o vadră de apă: "Cum stă apa în ciur, așa să-mi stea marfa pe tarabă!". Nebăgați în seamă, copii costelivi lipăiau pământul printre bocancii și cizmele gospodarilor, ronțăind alviță, sugiuc sau acadele luate pe câte un bănuț de aramă cerșit, șterpelit sau găsit prin colb. îl căutau apoi pe bragagiu să-și astâmpere setea. Acesta purta pe spate, prins cu hamuri late de piele
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
-și culce cornul în poalele fecioarei Sempronia. O liotă de poterași îi împresură pe el și pe cei doi ortaci care-l însoțeau, punându-le saci negri pe cap, lanțuri la mâini și ghiulele la picioare. Șeful poterei strivi cu bocancul trupul lichid al cărăbușului. Se spune că Zlota ar fi încercat să scape, preschimbându-se într-un fluture, dar un poteraș reușise să-l prindă cu chipiul. Ciracii lui Zlota sfârșiră în chinuri crunte: unul cu intestinul înfășurat pe butucul
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
cal, apoi de dimensiunea unui cangur, acum nu Întrece cu mult Înălțimea unei pisici șezând În fund. Dar Ippolit, cel puțin pentru moment, părea să ignore astfel de amănunte. Privind În jos, el Încerca să aducă animalul cât mai aproape de bocancii săi. Deși amorțit de mahmureală și de dorința de-a brava cu orice preț, instinctul de autoconservare nu dispăruse complet. În nebunia lui de-a Împinge lucrurile dincolo de limita absurdului, Subotin era totuși destul de prudent, urmărind cu atenție fiecare mișcare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
În ochi. „Mai aproape, mai aproape, curaj, Încă un pic, Încă un pic și gata...“ Subotin se simțea stăpân pe situație. În fond, În cazul unei mișcări prea bruște sau a unei agresiuni neașteptate, el era pregătit să-și folosească bocancul. Blândețea șobolăniței i se părea a fi suspectă. „Dacă animalul e turbat sau infestat cu radiații? Îi trecu prin minte... Trebuie să mă feresc să-l ating...“ Și tocmai când brigadierul medita la aceste lucruri, șobolănița făcu trei salturi neașteptate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
cu câini dresați ce ascultă până și adierea vântului, În timp ce copii și mai ales bătrânii contra unei sume de bani derizorii sunt ce-i mai temuți informatori...!” “Cum ați reușit totuși să Înșelați câinii special dresați...?” “Am stropit hainele și bocancii cu soluție de amoniac, neutralizând mirosul extrem de dezvoltat al animalelor. Ziua dormeam ascunși prin șanțuri și tufișuri iar noaptea ne târam pe coate cucerind cu precauție fiecare metru liniar de drum...!” “Sincer vorbind, Îmi pare rău...!” “În mod sigur voi
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
sute de petice cusute În mod grosolan Încât nu se mai știa care-i adaus și care a fost costumul inițial. Iar Încălțămintea...? Mare tragedie!! În plină iarnă, cu geruri cumplite și troiene masive de zăpadă, li se dăduse niște bocanci ce În realitate nu erau altceva decât un fel Îngrămădire de petice, fără șireturi, desperechiați În timp ce pingelele erau făcute ferfeliță, ce făcea dovada a fi martori a zecilor de mii arestați aruncați În pușcărie de legislația personală a Dictatororului extrem de
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
se instruiau făcând exerciții la diferite aparate sportive Într-o veselie generală și, chiar simțem nevoia unei deconectări fizice, fiind extrem de optimist. La câteva zile Însă, sufeream o amară decepție. Hainele militare erau rupte, cârpite, unsuroase și extrem de murdare iar bocancii la fel deteriorați. La câmpul de instrucție două ore Învățam cântece patriotice pe versuri comuniste, apoi marșuri forțate cu pași de paradă și În final instructorul striga căt Îi permiteau plămânii: aviația inamică...! Atunci tot plutonul se arunca la pământ
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]