1,369 matches
-
dungi adânci, învelită în șaluri vechi, stă rezemată de zidul unei cârciumi. În mâinile uscate, scheletice, ține o cutie cu câteva bucăți de săpun vechi, năclăit; același de luni de zile. E sigură că nimeni nu le va cumpăra. (Geo Bogza, 1968, p. 22) Narativizarea informației. Scriind despre sătenii din Drăguș care au plecat la începutul secolului în America, riscăm să ne pierdem în cifre, statistici, nume de familii. Mult mai interesante sunt detaliile biografice ale unei familii, poveștile legate de
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
idee, nu să o înlocuiască. Folosit în presa cotidiană, acest tip de reportaj depinde hotărâtor de spațiul alocat și de stilul ziarului. Iată de ce evităm prea multe sfaturi. Ele pot fi oricând amendabile, dacă nu inutile. Iată cum descrie Geo Bogza incendiul rafinăriilor din Ploiești, care a tulburat, în 1916, liniștea unui sat din apropiere. Pe la sfârșitul lui noiembrie 1916, ploua încet și fără sfârșit. Pe ulițele satului se întinsese un noroi subțire, amestecat cu multă apă. Era mai mult o
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
murdari de noroi până în urechi, până în lumina ochilor. Căscau spre flăcările uriașe, care mistuiau la orizont rafinăriile, niște ochi mirați, albaștri și umflați de nesomn. De pe tocurile bocancilor, li se scurgea noroiul fleșcăit. Zile și nopți au ars rafinăriile. (G. Bogza, 1968, p. 50) Reportajul de fapt divers Nelegat strict de actualitate, faptul divers desemnează o întâmplare ciudată, uimitoare. (5) De dimensiuni medii (2-3 file), textul impune o scriitură alertă, nu neapărat senzaționalistă, dar cu elemente de suspans. Nu există fapt
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
disprețuitor textul la coș, punând sub semnul întrebării talentul și priceperea ta în ale scrisului. Cu argumente mărunte sau inventate, orice se poate demonstra: că nu scrii coroziv și percutant ca Pamfil Șeicaru, că stilul tău e vetust, că Geo Bogza a publicat un text mult mai interesant despre subiectul abordat de tine etc. Fără a dramatiza și evitând tonul agresiv, tânărul poate cere șefului să-și motiveze nepublicarea articolului: „Arătați-mi unde nu e bine. Cum trebuia să fac? Vreau
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
măsură maestrul sfârșește prin a nu mai fi el însuși. În definitiv, model sau maestru poate fi oricine: șef, coleg, ziarist de la o altă publicație. Poate fi chiar și un ziarist descoperit în arhive: Brunea-Fox, Teodorescu-Braniște, Chirilă, Șeicaru, Nae Ionescu, Bogza. Important este să avem la cine (la ce) să ne raportăm. Să nu credem cumva că lumea începe cu noi, că nimeni nu s-a mai gândit să facă ceea ce facem noi. Iată de ce nu strică din când în când
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
pragmatică, Ariadna, București Bellenger, Lionel, 1989, Le talent de communiquer, Editons Nathan, Paris Bellanger, Lionel, 1989, La Persuasion, PUF, Paris Bertrand, Claud-Jean, 2000, Institutul European, Iași Bloom, Z., Lynn, 1985, Fact and Artifact. Writing Nonfiction, Harcourt Brace Jovanovich Publishers, New York. Bogza, Geo, 1968, O sută șaptezeci și cinci de minute la Mizil, Editura pentru Literatură, București. Boucher, Jean-Dominique, 1995, Le reportage ecrit, CFPJ, Paris Bulgakov, Mihail, 2004, Scene moscovite, Polirom, Iași Cayrol, Roland, 1973, La presse ecrite et audiovisuielle, PUF, Paris Cayrol, Roland
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
repetă împărțirea în Teme românești și Teme străine, ca un ecou, parcă, al dualității cultivate de magistrul Liviu Petrescu. Primul segment nu conține prea multe puncte de atracție: gândirea gnostică detectată ca model analogic la Blaga, lectura Cărții Oltului (Geo Bogza) în cheia scenariilor alchimice binecunoscute avangardiștilor, citirea personalității lui Andrei Pleșu prin grila daimonicului goetheano-nietzschean. În schimb, al doilea segment al cărții dă adevărata măsură a acestui eseist: Eseu despre zaruri, de la egipteni până la Un coup de dés al lui
BORBÉLY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285815_a_287144]
-
S. Kierkegaard și de curentul produs mai târziu de acesta prin interpretările lui Husserl și Heidegger. Pe plan literar, B. își găsește propria definiție în suprarealism. Un efect deosebit de benefic, tonifiant și catalizator a avut asupra sa prietenia cu Geo Bogza, Sașa Pană, Mihail Sebastian, care l-au ajutat să se clarifice ca scriitor, l-au încurajat și și-au asumat editarea manuscriselor sale. Debutul lui B. s-a produs în 1930, când T. Arghezi, apreciind tenta urmuziană a unor mici
BLECHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
par M.M. Blecher, „L’Indépendance roumaine”, 1936, 18 546; Dan Petrașincu, Un roman al durerii, RP, 1937, 5 705; Gh. A. Harabagiu, Cu d-l M. Blecher, RRI, I, partea I, 371-377; Ieronim Șerbu, [„Inimi cicatrizate”], RVS, 1937, 3-4; Geo Bogza, Scrieri în proză, București, 1959, 411-414; Sebastian, Eseuri, 426-437; Negoițescu, Engrame, 119-139; Pillat, Mozaic, 105-124; I. Sârbu, M. Blecher și literatura experiențelor limită, CRC, 1970, 37; Georgeta Horodincă, Structuri libere, București, 1970, 41-80; Protopopescu, Volumul, 58-80; Crohmălniceanu, Literatura, I, 506-510
BLECHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
, Geo (6.II.1908, Ploiești - 14.IX.1993, București), poet, prozator și gazetar. Este fiul Elenei Rhea Silvia (n. Georgescu) și al lui Alexandru Bogza, antreprenor. Filosoful Alexandru Bogza și romancierul Radu Tudoran sunt frații săi. B. face școala primară între 1915 și 1919, la Ploiești. Urmează cursurile școlilor de marină de la Galați și Constanța, străbătând astfel Dunărea și Delta, dar nu va practica profesia
BOGZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]
-
, Geo (6.II.1908, Ploiești - 14.IX.1993, București), poet, prozator și gazetar. Este fiul Elenei Rhea Silvia (n. Georgescu) și al lui Alexandru Bogza, antreprenor. Filosoful Alexandru Bogza și romancierul Radu Tudoran sunt frații săi. B. face școala primară între 1915 și 1919, la Ploiești. Urmează cursurile școlilor de marină de la Galați și Constanța, străbătând astfel Dunărea și Delta, dar nu va practica profesia de marinar. Începe o
BOGZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]
-
Frize”, „Bluze albastre”, „Viața românească”, „Revista Fundațiilor Regale”, „România liberă”, „Scânteia”, „Contemporanul”, „Luceafărul”, „România literară” etc. În 1948 devine membru corespondent, iar în 1955 membru titular al Academiei Române. În 1978 primește Marele Premiu al Uniunii Scriitorilor. A semnat și George Bogza și a folosit, la început, și pseudonimul André Far. Având peste șaizeci și cinci de ani de activitate creatoare și manifestându-se în poezie, proză și îndeosebi în gazetărie, abordând cele mai diverse genuri în modalități originale, B. rămâne pretutindeni un liric
BOGZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]
-
Tănăsescu, București, 1979; Spania în inima și conștiința mea, București, 1981; Ca să fii om întreg, București, 1984; Jurnal de copilărie și adolescență, București, 1987; Basarabia, țară de pământ, București, 1991; Trapez, pref. Valeriu Cristea, București, 1994; Eu sunt ținta. Geo Bogza în dialog cu Diana Turconi, București, 1996; Rânduri către tinerii scriitori ardeleni, îngr. și pref. Ilie Rad, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Constantinescu, Scrieri, I, 325-329; Perpessicius, Opere, XI, 204-210; Călinescu, Ist. lit. (1941), 804, Ist. lit. (1982), 891-892; B. Elvin
BOGZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]
-
dialog cu Diana Turconi, București, 1996; Rânduri către tinerii scriitori ardeleni, îngr. și pref. Ilie Rad, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Constantinescu, Scrieri, I, 325-329; Perpessicius, Opere, XI, 204-210; Călinescu, Ist. lit. (1941), 804, Ist. lit. (1982), 891-892; B. Elvin, Geo Bogza, București, 1955; Georgescu, Încercări, II, 207-220; Petroveanu, Pagini, 11-15; Ivașcu, Confruntări, I, 443-454; Regman, Confluențe, 208-242; Piru, Panorama, 316-319; Protopopescu, Volumul, 108-160; Vlad, Convergențe, 276-286; Sasu, Progresii, 119-123; Tudor, Pretexte, 132-137; George, Sfârșitul, I, 343-346; Ieronim Șerbu, Vitrina cu amintiri
BOGZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]
-
Progresii, 119-123; Tudor, Pretexte, 132-137; George, Sfârșitul, I, 343-346; Ieronim Șerbu, Vitrina cu amintiri, București, 1973, 230-236; Ungheanu, Pădurea, 257-266; Ungheanu, Arhipelag, 59-67, 412-414; Ciobanu, Incursiuni, 131-138; Cristea, Domeniul, 155-163; Pop, Transcieri, 216-225; Balotă, Universul, 99-114; Regman, Colocvial, 61-68; Geo Bogza interpretat de..., îngr. și pref. Antoaneta Tănăsescu, București, 1976; Cristea, Arcadia, 196-199; Martin, Identificări, 139-153, 201-204; Simion, Scriitori, I, 362-368; Vlad, Lectura, 228-235; Tudor Anton, Ipostaze, 39-44; Ștefănescu, Preludiu, 125-132; Ungureanu, Proză, 239-242; Raicu, Practica scrisului, 191-201; Poantă, Radiografii, I
BOGZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]
-
36-39; Popescu, Cărți, 88-92; Băileșteanu, Refracții, 76-86; Șerban, Ispita, 120-127; Zaciu, Lancea, 9-24; Doinaș, Lectura, 154-159; Cristea, Faptul, 42-49; Lit. rom. cont., I, 207-210; Sângeorzan, Conversații, 158-162; Paleologu, Ipoteze, 267-273; Tomuș, Mișcarea, 79-82, 180-182; Martin, Paranteze, 53-55; N. Steinhardt, Geo Bogza - un poet al Efectelor, Exaltării, Grandiosului, Solemnității, Exuberanței și Patetismului, București, 1982; Cândroveanu, Printre poeți, 13-20; Doru Scărlătescu, Geo Bogza, București, 1983; Ștefănescu, Dialog, 146-153; Leonte, Prozatori, I, 93-101, II, 23-31; Titel, Cehov, 139-142; Flămând, Intimitatea, 88-96; Ungureanu, Proza rom
BOGZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]
-
rom. cont., I, 207-210; Sângeorzan, Conversații, 158-162; Paleologu, Ipoteze, 267-273; Tomuș, Mișcarea, 79-82, 180-182; Martin, Paranteze, 53-55; N. Steinhardt, Geo Bogza - un poet al Efectelor, Exaltării, Grandiosului, Solemnității, Exuberanței și Patetismului, București, 1982; Cândroveanu, Printre poeți, 13-20; Doru Scărlătescu, Geo Bogza, București, 1983; Ștefănescu, Dialog, 146-153; Leonte, Prozatori, I, 93-101, II, 23-31; Titel, Cehov, 139-142; Flămând, Intimitatea, 88-96; Ungureanu, Proza rom., I, 154-177; Iorgulescu, Prezent, 170-173; Scarlat, Ist. poeziei, III, 21-23, 32-33; Ștefănescu, Prim-plan, 55-62; Cristea, Fereastra, 85-106; Rotaru, O
BOGZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]
-
97-107; Crohmălniceanu, Al doilea suflu, 5-10; Marin Mincu, De la „Flori de mucigai” la „Poemul invectivă”, RL, 1990, 6; Pop, Avangarda, 269-287; Ierunca, Românește, 127-130; Negoițescu, Ist. lit., I, 222; Mihai Cimpoi, „Basarabia, țară de pământ”, RL, 1992, 5; Aurel Rău, Bogza 85, ST, 1993, 2; Ion Bălu, Infernul existențial, ST, 1993, 3-4; Ion Vlad, Treapta întoarcerii în cosmos, TR, 1993, 38; Ion Pop, O anume înălțime și verticalitate, ST, 1993, 10; Caius Traian Dragomir, Un european, ST, 1993, 11; Alex. Ștefănescu
BOGZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]
-
ST, 1993, 2; Ion Bălu, Infernul existențial, ST, 1993, 3-4; Ion Vlad, Treapta întoarcerii în cosmos, TR, 1993, 38; Ion Pop, O anume înălțime și verticalitate, ST, 1993, 10; Caius Traian Dragomir, Un european, ST, 1993, 11; Alex. Ștefănescu, Geo Bogza, RL, 1994, 28; Poantă, Scriitori, 64-66; Nițescu, Proletcultismul, 217-222; Alex. Ștefănescu, Ultimul Geo Bogza, RL, 1996, 11; Dicț. analitic, I, 137-139, III, 300-302, 373-375, IV, 269-270; Cărtărescu, Postmodernismul, 286; Faifer, Faldurile, 34-38; Dicț. esențial, 94-96; Manolescu, Lista, I, 19-23, II
BOGZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]
-
în cosmos, TR, 1993, 38; Ion Pop, O anume înălțime și verticalitate, ST, 1993, 10; Caius Traian Dragomir, Un european, ST, 1993, 11; Alex. Ștefănescu, Geo Bogza, RL, 1994, 28; Poantă, Scriitori, 64-66; Nițescu, Proletcultismul, 217-222; Alex. Ștefănescu, Ultimul Geo Bogza, RL, 1996, 11; Dicț. analitic, I, 137-139, III, 300-302, 373-375, IV, 269-270; Cărtărescu, Postmodernismul, 286; Faifer, Faldurile, 34-38; Dicț. esențial, 94-96; Manolescu, Lista, I, 19-23, II, 26-34; Pop, Viață, 75-82; Popa, Ist. lit., I, 674-679, passim, II, 334-339, passim; Negrici
BOGZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]
-
un lirism direct, într-o formulă mai personală. Deși puține, traducerile lui B., mai ales cele din Baudelaire, sunt notabile. SCRIERI: De minimis. Libelă, Târgoviște, 1919; Game, București, [1938]; Game și pendulări, îngr. Zaharia Macovei și Ilie Radu-Nandra, pref. Geo Bogza, postfață Ilie Radu-Nandra, Cluj-Napoca, 1983. Repere bibliografice: Pompiliu Constantinescu, Horia Bottea, „Game”, VRA, 1938, 536; Mircea Bogdan, „Game” de Horia Bottea, TIA, 1942, 501; Gherghinescu Vania, Gravuri pe sticlă: Horia Bottea, AST, 1968, 12; Z. Macovei, Horia Bottea. Portret, „Lucrări
BOTTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285842_a_287171]
-
bibliografice: Pompiliu Constantinescu, Horia Bottea, „Game”, VRA, 1938, 536; Mircea Bogdan, „Game” de Horia Bottea, TIA, 1942, 501; Gherghinescu Vania, Gravuri pe sticlă: Horia Bottea, AST, 1968, 12; Z. Macovei, Horia Bottea. Portret, „Lucrări științifice”, filologie (Oradea), 1971, 167-174; Geo Bogza, Ca să fii om întreg, București, 1984, 440-448; Dicț. scriit. rom., I, 346-347. V.D.
BOTTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285842_a_287171]
-
se dovedesc fertile și valabile. Totuși, mai pertinente sunt articolele lui B. despre contemporani. Cartea cu poeți (1935) dă un tablou cuprinzător al liricii interbelice, de la marii poeți la Camil Baltazar și Demostene Botez și la tinerii Horia Stamatu, Geo Bogza și Eugen Jebeleanu. Criticul caută trăsătura caracteristică și integratoare a operei: „sentimentul acut al prezenței tainei” la Lucian Blaga, „straniul sentiment al identității cu strămoșii, al încremenirii în loc, în același peisaj și în aceiași oameni” la Ion Pillat în Pe
BOZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285847_a_287176]
-
B. publică monografia Urmuz (1970), bine ancorată în tendința de normalizare a judecăților de valoare: se impunea reabilitarea avangardei românești, iar Urmuz fusese considerat un precursor chiar de către suprarealiștii români interbelici, el dând și numele unei reviste conduse de Geo Bogza (1928). B. dovedește că scrierile lui Urmuz nu sunt întâmplătoare și diletante (cum fuseseră multă vreme considerate), că insolitul autor avea antene prin care recepta primele manifestări ale absurdului în literatura europeană. Urmează cartea cea mai coerentă ca viziune și
BALOTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285586_a_286915]
-
a nu știrbi inteligibilitatea textului. De altfel, textul este programatic construit în manieră postmodernistă și axat pe intertextualitate; în final, autorul atașează o listă a numelor de persoane la care se referă, de la Achile, Aristofan, Aristotel la Roland Barthes, Brâncuși, Bogza sau Topîrceanu și de la Varlaam la Theodor Stolojan. Mai adaugă un „indice alfabetic de spații și ape”, precum și o schemă cu diferențele dintre modernism și postmodernism. Romanul a atras atenția criticii și probabil va mai stârni discuții. În toată această
BARBU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285624_a_286953]